Categorie: Articole teoretice

Zawadzka Jolanta- o poveste si doua pozitii

Corespondenta de la antrenorul Fugulyan Gergely

Nu credeam ca mai gasesc motive sa scriu… Eram si suparat de neparticiparea Romaniei la Olimpiada de juniori sub 16 ani (mai ales ca turcii au asigurat cazare si masa gratuita la patru sportivi si un antrenor) dar cautind partida in direct a Cristinei Foisor la Campionatul Mondial Feminin, printre participante am zarit un nume: Zawadzka Jolanta. De unde o cunosc pe aceasta fata?

Zawadka Jolanta, de la un nume s-a ajuns la o poveste

Mi-am adus aminte de o poveste frumoasa zisa de Kislov, antrenorul rus care se ocupa cu juniorii din Polonia

Citeste Articolul
  • 14
  • 806
  • 3

Talent, muncă, sau ambele?

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

Ideea de a scrie acest material mi-a venit în urma numeroaselor comentarii aprinse de pe site care au atins măcar tangențial acest subiect. Mulți parteneri de discuție au fost probabil șocați de franchețea cu care mi-am prezentat punctul de vedere nepopular și mi-au cerut să le ofer informațiile pe care mă bazez. Le-am promis că o voi face într-un articol extins, pentru că un comentariu este cu totul insuficient pentru a lămuri ceva atât de complex. M-am ținut de promisiune, chiar dacă mi-a luat destule ore de lucru.

Șahiștii sunt în cea mai mare parte indivizi cu un înalt spirit competitiv și, mai devreme sau mai târziu, realizează că nu prea mai pot progresa. O clasificare superioară, un rating mai înalt, rezultate superioare în turnee – toate acestea le-ar satisface setea de succes și orgoliul, nemaivorbind de faptul că vin la pachet cu avantaje materiale. Indiferent dacă blocajul a intervenit la 1900, la 2300 sau la 2600, jucătorul ajunge să se întrebe care este cauza lui. Din ce cauză X și Y au o forță de joc superioară? Sunt mai deștepți? Au avut antrenori mai buni? Au niște metode de antrenament secrete? Petrec mai mult timp studiind? Dacă da, ce anume și cum studiază? Au o memorie mai bună? La unele dintre acele întrebări ajunge și antrenorul care observă cât de mult variază rezultatele de la un elev la altul. Din ce cauză unul pare că absoarbe totul ca un burete, luptă la medalii la fiecare finală de juniori, obține titluri, și altul pare că bate pasul pe loc ani de zile? Din moment ce au aceeași vârstă, și li s-a acordat aceeași atenție, s-au predat aceleași lucruri, au mers la aceleași concursuri, de ce „au ieșit” atât de diferiți?

Sunt puține subiecte care fascinează oamenii inteligenți mai mult decât cel al factorilor care determină excelența într-un domeniu oarecare. Preocupările legate de găsirea unui răspuns datează cel puțin de pe vremea civilizației antice. S-a scris atât de mult și este o tematică atât de vastă și complexă încât ar fi o glumă de prost gust să pretind că aș putea să fac altceva decât să zgârii suprafața problemei într-un articolaș oarecare. Totuși, întrucât subiectul mă pasionează de ani buni de zile și am citit mult din literatura științifică în domeniu, voi încerca măcar să schițez o introducere pentru cititorii acestui blog. Evident, voi încerca să prezint tematica într-un mod simplificat și pe alocuri chiar simplist. Altfel, s-ar ajunge la noțiuni avansate de cercetare în domeniul psihologiei și subtilități tehnice legate de validarea statistică a datelor, lucruri care nu cred că își au locul aici.

În această primă parte mă voi referi la ideile luate la modul general, iar în cea de a doua parte voi vorbi mai concret despre datele pe care le avem la ora actuală în domeniul care ne pasionează, cel al șahului.

În funcție de epocă și curentele filozofice predominante, pozițiile au variat între două extreme. O extremă ar fi cea care acordă înzestrării naturale (prezentă la naștere) un rol esențial – modelul geniului înnăscut, care are nevoie doar de puțin efort pentru a realiza ulterior lucruri deosebite. Cealaltă extremă este cea egalitaristă, care vede toți nou-născuții ca fiind absolut egali din punct de vedere intelectual și consideră că rezultatele obținute în oricare domeniu sunt în întregime datorate mediului. Prin mediu (în acest context) se înțelege absolut tot ceea ce intervine în viața individului, inclusiv familia, școala, cantitatea și calitatea instrucției urmate și așa mai departe. Desigur, mulți s-au situat pe o poziție intermediară care apreciază că rezultatele deosebite apar ca urmare a unei combinații echilibrate de factori care sunt în parte prezenți la naștere și în parte țin de mediu. Disputa de idei și argumente a devenit consacrată în ultimul secol sub denumirea popularizată de literatura de limba engleză, „nature versus nurture”. La ora actuală prin „nature” se înțelege natura individului prezentă la naștere și înscrisă în codul său genetic, și prin „nurture” se înțelege tot ceea ce ține de exterior.

Citeste Articolul

Folosirea metodei GHEC pentru a determina profilul jucătorului

Încă mai am caietele care conțin primele mele partide de șah, plus analize ale deschiderilor pe care le jucam pe vremuri și observații legate de propriile greșeli. Unele au împlinit deja „venerabila” vârstă de 30 de ani. De câte ori mă uit prin ele, în afara unei nostalgii inevitabile, sunt teribil de amuzat constatând naivitățile specifice nivelului de joc la care mă aflam, dar și amintindu-mi modestia resurselor din trecut și contrastând-o automat cu avalanșa de informație care există astăzi. Pentru jucătorii tineri este greu de conceput o lume fără PC, fără internet, fără ChessBase, fără mii de cărți și resurse de specialitate care azi sunt la o distanță de 2-3 clickuri, sau fără programe a căror forță de calcul face de râs orice muritor. Tot ce aveam erau 4-5 cărți scrise de autori români, alte 4-5 traduceri ale unor cărți clasice și niște Informatoare mai vechi sau mai noi în care specialiștii vremii se străduiau (sau nu?!) să lămurească validitatea unor noi idei în deschiderile la modă. Pentru cei norocoși (printre care nu m-am numărat), se adăuga un antrenor experimentat sau măcar un grup de prieteni șahiști cu care se putea analiza.

Citeste Articolul
  • 37
  • 5404
  • 70

Capcane in deschidere pentru avansati (28) – Cand Carlsen intinde curse pentru un chinez celebru

” O cursa este acea mutare la care raspunsul cel mai natural, mai simplu sau mai evident este o greseala”

Prietenul nostru, Catalin Dobrin, ne-a trimis un material extrem de interesant, legat de capcanele in deschidere, subiectul facand parte din rubrica “Capcane in deschidere pentru avansati” . Este o analiza elaborata, bazata pe partida dintre M. Carlsen si Wang Hao, partida jucata anul acesta la Biel. Catalin este un colaborator mai vechi al blogului si de curand face parte din echipa noastra, putandu-si redacta articolele de pe contul sau de autor. Sunt multe lucruri , intamplari interesante la care el ne va face partas, printre care si cea de mai jos, unde protagonistul se numeste Magnus Carlsen. Acum doi ani fara o zi, mai precis in 18 septembrie 2010, am gasit postat ultimul articol  “Curse in deschidere -pentru Avansati (27).

Curse in deschidere-pentru avansati (27) – Indiana Damei

Ce stia Carlsen la 12 ani si nu stia Wang Hao nici in 2012?

Foto:Chessbase.com

Citeste Articolul
  • 25
  • 832
  • 0

Indrazniti sa luati la f2?

Dupa 1. e4 c6 2. d4 d5 3. Nc3 dxe4 4. Nxe4 Bf5 5. Ng3 Bg6 6. h4 h6 7. Nf3 Nd7 8. h5 Bh7 9. Bd3 Bxd3 10. Qxd3 e6 11. Bd2 Ngf6 12. O-O-O Be7 13. Ne4 Nxe4 14. Qxe4 Nf6 15. Qd3 O-O 16. g4 Nxg4 17. Rhg1  (vezi diagrama), indrazniti sa luati la f2?

Mai jos aveti partida dintre Hovhannisyan si Akopian la Campiuonatul European de la Plovdiv, in care negru accepta riscul.

Citeste Articolul
  • 9
  • 537
  • 0

Confesiunile unui amator – 3 – Imi plac finalurile! simple mai ales…

De cand am pus mana pe o carte de sah, prin 2003 cred, nu am ascultat de “intelepciunea populara” care zice ca e bine sa studiezi finaluri, cu multe motive “convingatoare”. Problema a fost ca  mi-au placut combinatiile, si atunci studiam tactica si variante complicate din deschideri romantice, fara prea mare succes practic, mai ales cand adversarul stia niste sah si ori pierdeam repede din deschidere/joc de mijloc, ori ajungeam intr-un final pe care de obicei il pierdeam.

Mintea îşi porunceşte sieşi şi întâmpină rezistenţă – un citat din Frank Herbert (Dune) care mi s-a potrivit perfect pentru mult timp – realizam ca am probleme in finaluri si ca ar trebui sa le studiez macar la un nivel basic, dar tot nu voiam sa fac pasul asta, in detrimentul lucrurilor care imi placeau la momentul respectiv. Pana la un moment dat, cand am realizat ca intre deschidere (supusa unor evaluari care se schimba in timp), joc de mijloc (magie neagra!) si finaluri (matematica pura!), doar cele din urma vor fi intotdeauna “adevarate” si mai usor de asimilat. Si am descoperit ca da, imi plac finalurile!

Oamenii in general au nevoie de “scurtaturi” pentru a indeplini tot felul de activitati. In cazul nostru, finaluri simple de pioni, cea mai buna scurtatura

Citeste Articolul
  • 13
  • 719
  • 4

Cainele batran si smecheriile lui

Zilele trecute dadeam cu matura prin calculator, incercand sa fac putina ordine in chestiile care sunt prin el. Am dat din intamplare de articolul urmator, care, din cate se pare, nu mai exista pe Internet in varianta originala. Ce mi-a atras atentia asupra lui in primul rand este o referire la un citat din Larsen, care la randul lui, face referire in citatul sau la Philidor. Cu totii invatam la inceput de cariera cateva principii de baza enuntate de catre Capablanca, chiar daca nu stim ca el este cel care le-a enuntat. Unul dintre ele se refera la finalurile de nebuni si pioni, si suna cam asa: “Cand adversarul are nebun, asezati pionii proprii pe campuri de culoarea celor pe care se deplaseaza nebunul respectiv. Daca dvs aveti nebun, asezati pionii proprii pe campuri de culoare opusa celor pe care se deplaseaza acest nebun, aceasta indiferent daca adversarul are sau nu nebun.”

In articolul care urmeaza, printre multe alte chestiuni importante, se face referire la o exceptie la principiul aplicat mai sus

_____________________________________________________

Traducere dupa “The Old Dog’s New Tricks” de Costas Karayannis

Fiti avertizati: felul in care jucati sah se va schimba pe masura ce veti inainta in varsta! Asta nu se intampla peste noapte- schimbarea este o afacere insidioasa, dar pana la urma veti fi fortati sa acceptati ca nu mai sunteti jucatorul care erati odinioara. Semnele vizibile ale metamorfozei vor fi usor de vazut. Victoriile si infrangerile nu vor produce aceleasi fluctuatii emotionale ca odinioara. Inclinatia de a studia teoria deschiderilor va disparea. Cumva, veti reusi sa va autoconvingeti ca a juca 1.g3 cu Albul este interesant si inovativ. Cu Negrul veti juca 1…d6 (si/sau 1…g6- AS) impotriva la orice. De fapt, chiar daca veti dori, nu veti fi in stare sa memorati linii teoretice lungi, deoarece puterea dumneavoastra de memorare va deveni impredictibila.

Citeste Articolul
  • 24
  • 750
  • 0

Sa jucam un sah simplu (3)

AICI PUTETI CITI PARTEA 1

AICI PUTETI CITI PARTEA 2

Ne intoarcem acum atentia asupra unei demonstratii si mai evidente a puterii si importantei structurii de pioni, demonstratie pe care ne-o ofera de data asta marele maestru al apararii Tigran Petrosian. Cea de-a 9-a partida a Meciului Candidatilor disputat impotriva lui Lajos Portisch a inceput dupa cum urmeaza:

Petrosian,Tigran V – Portisch,Lajos [A38]

Candidates qf2 Palma de Mallorca (9), 1974

[Michael Stean]

Citeste Articolul
  • 12
  • 1301
  • 0

Sa jucam un sah simplu (2)

AICI PUTETI CITI PARTEA 1

Partida Botvinnik-Szilagyi din episodul 1 a fost o ilustrare perfecta a ceea ce este cunoscuta ca fiind strategia campurilor albe, ceva ce vom explora in adancime mai tarziu. Pentru moment, totusi, nu vreau decat sa va atrag atentia pentru simplitatea lipsita de efort cu care Botvinnik a obtinut avantaj si apoi l-a concretizat. Cu posibila exceptie a mutarii 18.Bg5! nici una dintre mutarile lui Botvinnik nu poate fi in nici un caz descrisa ca fiind surprinzatoare sau dificil de vizualizat. Toate mutarile au fost cu adevarat mai degraba evidente. Asa ca, de ce nu poate toata lumea sa joace in felul acesta?

Citeste Articolul
  • 15
  • 672
  • 0