Categorie: Finaluri interesante si instructive

Intelegerea pozitiei Lucena (2)




Continuam cu seria de articole dedicate incepatorilor, cu asa-numitele “Pozitii Lucena”.

Traducere a unui articol de Steve Goldberg de pe www.chesscafe.com

Aici puteti vedea prima parte a articolului

 
Dar daca este un pion de pe coloana turnului?

Strict vorbind aceasta nu ar mai fi o pozitie Lucena, dar vom studia problema chiar si asa. Daca albul are un pion pe coloanele a sau h, mai poate sa castige, sau pozitia este remiza?
Răspunsul este că depinde de asezarea pieselor. Să ne uitam la un exemplu:

Citeste Articolul
  • 1
  • 161
  • 0

Finaluri de piese minore+ pion vs. piese minore (2)

Aici puteti revedea Finaluri de piese minore+ pion vs. piese minore (1)

Bruce Pandolfini a început sa predea sahul pentru prima oară în 1972, la un moment în care o intreaga clasa de educatori a apărut pentru a răspunde cerinţelor de instruire in şah din cauza “exploziei” lui Fischer, in lumea sahului mondial. Din 1972 până în 1977 el a predat, în medie, cincizeci de lectii private pe săptămână, iar aproximativ o treime dintre lecţiile sale s-au axat pe finaluri.

Bruce Pandolfini
Un număr de cursuri structurate pe care le-a prezentat la diferite universităţi şi instituţii l-au forţat să-si prezinte mai concret ideile şi materialul pregatit pentru aceste cursuri, “modificat de experienţa acumulata la lecţii private şi seminarii, constituie cea mai mare parte a materialului”, în noua sa carte
Endgame Workshop.


Rezultatul inseamna treizeci de lecţii, care acoperă 251 de pagini, care introduc concepte de bază pentru finaluri, cum ar fi maturile elementare, opoziţiile, campurile critice, şi promovarea pionilor, precum şi furnizarea perspectivelor unor jucători cu experienţă în problemele finalurilor mai complexe. El scrie că, “cea mai mare din ceea ce apare aici a pregatit pentru oameni reali, cu probleme reale in problemele şahului.”


Extras din “Endgame Workshop”
(Atelierul de finaluri)
de Bruce Pandolfini


Lecţia 27: piese minore şi pion vs piese minore

Citeste Articolul
  • 1
  • 154
  • 0

Finaluri de piese minore + pion vs. piese minore (1)

Bruce Pandolfini a început sa predea sahul pentru prima oară în 1972, la un moment în care o intreaga clasa de educatori a apărut pentru a răspunde cerinţelor de instruire in şah din cauza “exploziei” lui Fischer, in lumea sahului mondial. Din 1972 până în 1977 el a predat, în medie, cincizeci de lectii private pe săptămână, iar aproximativ o treime dintre lecţiile sale s-au axat pe finaluri.

Fenomenul Fischer a generat o “explozie” fara precedent in sahul mondial

Un număr de cursuri structurate pe care le-a prezentat la diferite universităţi şi instituţii l-au forţat să-si prezinte mai concret ideile şi materialul pregatit pentru aceste cursuri, “modificat de experienţa acumulata la lecţii private şi seminarii, constituie cea mai mare parte a materialului”, în noua sa carte Endgame Workshop.
Rezultatul inseamna treizeci de lecţii, ce acoperă 251 de pagini, care introduc concepte de bază pentru finaluri, cum ar fi maturile elementare, opoziţiile, campurile critice, şi promovarea pionilor, precum şi furnizarea perspectivelor unor jucători cu experienţă în problemele finalurilor mai complexe. El scrie că, “cea mai mare din ceea ce apare aici a pregatit pentru oameni reali, cu probleme reale in problemele şahului.”

Citeste Articolul
  • 0
  • 188
  • 2

Intelegerea pozitiei Lucena (1)




Continuam seria de articole dedicate incepatorilor, cu asa-numitele “Pozitii Lucena”.

Traducere a unui articol de Steve Goldberg de pe www.chesscafe.com
De obicei, această coloană se referă la evenimente scolastice şi personalitati şahiste, dar am vrut să schimb lucrurile în această lună şi să prezint un simplu, dar important scenariu de final. Poziţia Lucena este “cheia sacra in toate finalurile de turnuri”, dupa cum spune renumitul autor MI Jeremy Silman. Dacă nu sunteţi familiarizaţi cu ea, acum este un bun moment ca faceti lucrul acesta. Este mult mai uşor mult decat sa memorati infinitele variaţii ale ultimei linii de deschidere, şi promit că nu va dura mult.

Citeste Articolul
  • 0
  • 171
  • 0

Zurich 1953: Arta apararii pana la ultima resursa, intr-o intalnire intrata in istoria povestilor sahului

 La celebrul turneu al candidatilor, Zurich 1953, s-a ajuns intr-un final instructiv din practica sahista intre Reshevsky si Geller. Se remarca faptul ca partea mai slaba a condus lupta tinand cont de respectarea tuturor si experientei stategiei sahiste. Negrul a tinut seama de toate nuantelor posibile si imposibile ale pozitiei si s-a agatat de fiecare posibilitate cei i s-a oferit pentru apararea pozitiei sale. Geller cu piesele negre, ce s-a aparat aici cu o darzenie iesita din comun, a povestit iar comentariile ii apartin in totalitate :”Se intelege de la sine ca in aceasta partida se daduse un verdict. De aceea Reshevsky a lasat o impresie de satisfactie de-a dreptul suficienta atunci cand a inmanat juriului plicul cu mutarea in pozitia de intrerupere. Inainte de reluarea partidei, chiar s-a interesat daca eu mai am de gand sa reiau jocul. In ziua urmatoare , dupa ce a intrat in sala turneului, el si-a comandat ostentativ o ceasca de cafea, apoi a cerut sa i se aduca si o lingurita si a inceput sa amestece tacticos zaharul.

(24) Reshevsky,Samuel Herman – Geller,Efim P [E35]

 

Candidates Tournament Zurich (24), 13.10.1953 – Clasament final

Citeste Articolul
  • 1
  • 149
  • 1

Studiul de final al zilei [ 8.12.2016]

Finalurile trebuiesc studiate si stapanite chiar de la inceputul studiului de sah. In cazul in care avem de-a face cu studii de final, putem sa ne largim orizontul sahist in ultima faza a sa cu idei noi si intelegerea mult mai adanca a pozitiilor.
Capablanca considera necesara inceperea studiului jocului de sah cu faza sa finala, in care piesele ramase pe tabla sunt in numar extrem de redus. O buna cunoastere a finalului era considerata de catre campionul mondial cubanez echivalenta cu o inalta clasa de joc in general.
Avem un final care pare destul de sec, dar ascunde nebanuite resurse de ambele parti. Albul muta si castiga.

Citeste Articolul
  • 1
  • 152
  • 4

Catalin Ardelean ne prezinta Gandirea schematica (6) – Ultima parte

Aici puteti revedea Gandirea sistematica(5)

 Sper ca aceste materiale instructive si foarte utile pentru marea parte a cititorilor de aici si eu cred ca aceste exemple ne ridica forta de joc numai urmarindu-le aici. Dar este bine ca sa aprofundam aceste pozitii si cu ajutorul lui Catalin si a explicatiilor sale mai mult decat suficiente, sa reusim sa facem un pas in pregatirea noastra sahista. Tema de astazi este impresionanta si pentru faptul ca se pare ca ea provine din Apararea siciliana , posibil varianta Lasker-Svesnikov. Un alt amanunt interesant si bine de luat in seama este acela ca, pozitia survine din deschidere(dupa pozitia pionilor)  si se intra in final dupa schimbul masiv de piese.

Exemplul 6

[Catalin,Ardelean]

Citeste Articolul
  • 0
  • 140
  • 0

Catalin Ardelean si Gandirea schematica (5)

 

Aici puteti sa revedeti gandirea schematica (4)

Penultimul episod din Gandirea schematica, adica al 5 -lea, ne mai pune in fata o tema destul de complexa din care putem sa invatam multe lucruri bune. Si mai ales cum sa gandim in situatii pe care nu le-am mai intalnit pana acum la tabla. Exemplul de astazi seamana cu un studiu, bine construit si cu o introducere pe masura. Numai ca piesele albe erau conduse aici de Rafael Vaganian, care  a inaugurat  o scoala de sah la Bucuresti . Cred ca aveti ce invata din exemplul nr 5 si mai ales de la manevrele inspirate ale unui jucator care a facut parte din elita mondiala a sahului .

Exemplul 5

Citeste Articolul
  • 0
  • 151
  • 2

Catalin Ardeleanu si gandirea schematica (4)

 

Aici puteti sa revedeti gandirea schematica (3)

 

Pentru astazi Catalin Ardealean 2502 a pregatit un final cu un avantaj minimal la albului care are cal si nebun si pion marginal contra nebun negru de culoare diferita si doi pioni. Va las in compania analizei profunde si instructive facute de Catalin in partea a 4 -a din cele 6 care vor fi publicate, din acest subiect denumit “Gandirea schematica”

Exemplul 4

Citeste Articolul
  • 0
  • 200
  • 1