Finalul cu doi cai (I)

     Finalul cu doi cai este remiza, in mod normal. Doar atunci cand mai exista un pion de partea cealalta pot exista sanse de castig. Asta daca reusesti sa castigi in numarul permis de 50 de mutari! Dupa parerea mea este cel mai complex castig dintr-un final, destul de ciudat si exemplele sunt prezente chiar si la jucatorii de top.

In contrast cu finalul de rege si doi nebuni vs. rege sau rege cu cal si nebun vs. rege, finalul cu rege si doi cai vs. rege nu poate forta matul partii mai slabe.  Desi sunt pozitii de sah-mat partea mai puternica nu poate forta matul. In mod interesant, sunt cazuri in care partea slaba dispune si de un pion sau mai multi, cazuri in care partea puternica poate forta matul.

Pozitie de mat, dar nu poate fi fortata. Calul de pe d2 ar putea fi deasemenea si pe c3 sau a3.

pozitie-sa-sahmat

In aceasta pozitie albul poate incerca 1.Cb6+, sperand la 1….Rd8?? 2.Ce6#

Negrul poate cu usurinta evita matul prin 1….Rc7.

In mod incidental 3 cai si un rege pot forta matul regelui singur in 20 mutari.

Aceste tipuri de final au fost studiate in mod sistematic de A. A. Troitzky.

Daca pionul partii slabe este blocat pe sau inaintea “Liniei Troitzky” partea puternica poate forta matul desi i-ar putea lua pana la 115 mutari. Motivul pentru care se poate forta matul este faptul ca prezenta pionului [la partea slaba] ii “acorda” acestuia posibilitatea de a muta, privand-ul astfel de pozitia de pat.

Tehnica matului cu rege si  doi cai vs. rege si pion [atunci cand este posibil] o reprezinta blocarea pionului cu unul dintre cai iar cu regele si cu celalalt cal se forteaza aducerea regelui partii slabe intr-un colt sau in apropierea celuilalt cal. Apoi cand pionul blocat se elibereaza de catre cal , calul in speta se foloseste pentru a putea da sahmat-ul.

1.Doi cai nu pot forta matul.

Desi putem gasi pozitii de sahmat impotriva regelui partii slabe, el nu poate fi fortat. Jucatorul care are regele trebuie sa faca o greseala grava in ordine pentru a primi matul.

poz-1

In aceasta pozitie 1.Ce7 sau 1.Ch6 face pat regele negru. Albul poate incerca :

1.Cf8 Rg8 2.Cd7 Rh8 3.Cd6 Rg8 4.Cf6+, acum daca regele negru muta la 4….Rh8 ??, atunci 5.Cf7#, dar daca regele negru muta inapoi la 4….Rf8, albul nu a mai facut nici un progres.

Mai sunt pozitii de sahmat cu  regelui partii slabe pe ultima linie [in loc de coltul tablei de joc]  dar nici acestea nu pot fi fortate.

poz-2

2.Linia Troitzky

Linia Troitzky sau Pozitia Troitzky este o tema a teoriei finalurilor partidelor de sah in care intalnim “razboiul” a doi cai +rege contra a unui pion+rege.

Daca doi cai + rege contra rege nu pot forta matul [decat in cazul unei erori a regelui slab] ,pozitia in care gasim  doi cai+rege contra rege+pion, partea puternica poate forta sahmat-ul regelui slab.

Linia_troitzsky1

Prima linie lui Troitzky

Pentru pozitiile cu albul la mutare, A. A. Troitzky a stabilit asa-numita “Linie Troitzky” , in care daca un pion negru este blocat [de unul dintre caii albului] pe sau inainte de campurile a4-b6-c5-d4-e4-f5-g6-h4, atunci albul poate forta castigul finalului de partida [si in mod similar pentru negru in pozitie inversa] nemaifiind importanta pozitia celorlalte piese pe tabla.

Dar inconvenientul il reprezinta faptul ca la o buna aparare a partii slabe ar fi necesare pana la 115 mutari pentru ca partea in superioritate sa dea mat. In astfel de cazuri se incalca regula celor 50 mutari necesare castigului in competitiile de sah oficiale, partida terminandu-se cu remiza.

De aceea acest tip de final este mai mult interesant pentru partea sa teoretica decat practica.

Exemplul urmator arata ca negrul pe final de partida avand un pion complica lucrurile facandu-l pe negru sa-si foloseasca mutarea din pion in loc de a-si asigura patul.

poz-42

1.Ce4 d2 2.Cf6+ Rh8 3.Ce7 [daca negrul nu ar fi avut in aceasta pozitie un pion ar fi putut fi remiza] 3….d1D 4.Cg6#

Anatoly Karpov a pierdut un final de partida in favoarea lui Veselin Topalov desi ar fi putut fi o remiza teoretica cu pion trecut de Linia Troitzky. Datorita raritatii pozitiei Karpov s-a indreptat catre coltul nepotrivit.

Topalov – Karpov, 2000

poz-5

Albul a castigat dupa 74. Ce2, desi pionul era trecut de Linia Troitzky.

3. A doua Linie Troitzky

Deoarece castigul partii puternice se realizeaza [atunci cand pionul partii slabe este blocat pe sau inaintea Liniei Troitzky] in mai mult de 50 mutari , si de aici rezultatul din partidele oficiale de remiza, Karsten Muller, o somitate a finalurilor de partida, a propus asa-numita A doua Linie Troitzky, care corespunde cu pozitia cailor pentru a castiga partida.

Linia lui Troitzky

A doua linie a lui Troitzky

Daca un pion negru este blocat de un cal alb pe unul din campurile a5-c5-d5-e5-f5-h5 sau inaintea lor, albul poate forta castigul in limita a 50 mutari. Daca un pion negru este blocat pe unul din campurile b6-g6 sau inaintea lor atunci albul poate forta castigul in 99% din cazuri.

4. Pozitia cu mai multi pioni

Caii pot castiga in unele cazuri atunci cand partea slaba are mai multi pioni. Caii trebuie sa blocheze pionii apoi sa-i captureze pe toti in afara de unul. Caii nu pot face blocada a patru pioni legati, pozitia rezultand in remiza.

Matul pe ultima linie cu doi cai este o tema pe care o intalnim in problemele compuse. Iata un exemplu :

Problema este compusa de Alfred de Musset, 1849.
 

Albul la mutare, mat in 3 mutari

poz-7

1 Comentariu

  • rodantero

    1.Td7!! (ameninta 2.Cf6#) 1…Cxd7 2.Cc6! urmat imparabil de 3.Cf6#

    februarie 7, 2009 - 10:38 pm Raspunde

Lasa un Comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata.