Geometria tablei de sah ascunde de multe ori resurse tactice neasteptate , chiar si atunci cand ne aflam in faza de final a partidei. Cred ca acesta este unul dintre motivele principale pentru a studia finalurile de sah simple, pentru a putea sa trecem la finalurile mai complicate .
Finalurile trebuiesc studiate si stapanite chiar de la inceputul studiului de sah. In cazul in care avem de-a face cu studii de final, putem sa ne largim orizontul sahist in ultima faza a sa cu idei noi si intelegerea mult mai adanca a pozitiilor.
Capablanca considera necesara inceperea studiului jocului de sah cu faza sa finala, in care piesele ramase pe tabla sunt in numar extrem de redus. O buna cunoastere a finalului era considerata de catre campionul mondial cubanez echivalenta cu o inalta clasa de joc in general.
Avem un final care pare destul de sec, dar ascunde nebanuite resurse de ambele parti. Albul muta si castiga.
Penultimul episod din Gandirea schematica, adica al 5 -lea, ne mai pune in fata o tema destul de complexa din care putem sa invatam multe lucruri bune. Si mai ales cum sa gandim in situatii pe care nu le-am mai intalnit pana acum la tabla. Exemplul de astazi seamana cu un studiu, bine construit si cu o introducere pe masura. Numai ca piesele albe erau conduse aici de Rafael Vaganian, care a inaugurat o scoala de sah la Bucuresti . Cred ca aveti ce invata din exemplul nr 5 si mai ales de la manevrele inspirate ale unui jucator care a facut parte din elita mondiala a sahului .
Exemplul 5
Citeste Articolul
Aici puteti sa revedeti gandirea schematica (3)
Pentru astazi Catalin Ardealean 2502 a pregatit un final cu un avantaj minimal la albului care are cal si nebun si pion marginal contra nebun negru de culoare diferita si doi pioni. Va las in compania analizei profunde si instructive facute de Catalin in partea a 4 -a din cele 6 care vor fi publicate, din acest subiect denumit “Gandirea schematica”
Exemplul 4
Citeste ArticolulPartida urmatoare este un bun exemplu de final practic care trece prin cateva schimburi, timp in care slabiciunile Albului persista de-a lungul tranzitiilor de la o pozitie la alta, ceea ce duce pana la urma la infrangere pentru Alb. La mutarea 32 Albul a ratat ceea ce a fost probabil cea mai buna sansa a sa pentru a construi o fortareata. Din nou putem vedea cum sacrificiul unui pion din ratiuni strategice este o idee buna in aceste finaluri. Dupa cum se intampla, pozitia de la mutarea 39 ne reaminteste de principiul celor doua slabiciuni
Umanskaya,Irina (2300) – Lesiege,Alexandre (2580)
Cappelle la Grande open (2), 20.02.2000
Citeste ArticolulPentru cei care au parcurs cartea “Mastering the Endgame” de Mikhail Shereshevsky, acest articol nu aduce nimic nou. Altfel, as vrea sa subliniez din nou- studierea deschiderii nu ar trebui sa se rezume la memorarea variantelor pana la sfarsitul liniei din enciclopedia deschiderilor, ci ar trebui sa includa invatarea motivelor tipice, ideilor din jocul de mijloc, si chiar si impactul structurilor de pioni (ce rezulta din deschiderea aleasa) asupra finalurilor ce pot rezulta. Iata un mic exemplu:
Hamdouchi – Misfud
1994
Negrul la mutare, se poate el elibera cu e7-e6?
Citeste Articolul
O metoda pentru a ne ridica tehnica de joc este studiul de pozitii tipice de final. Este vorba despre pozitii care implica rolul mai mare pe care il joaca regele in final, pozitii in care apare zugzwangul (impreuna cu zugzwangul mutual si opozitia), eficienta schimbului de piese samd.
Este in mod special important sa capatam un feeling special pentru finaluri, pentru a ne dezvolta o stare speciala pentru el, pentru a putea sa intelegem principiile legate de sah sau psihologie care se aplica in finaluri.
Cea mai buna cale de a invatat toate acestea este de a analiza finaluri pracice din partidele marilor maestrii ai finalurilor. (Mark Dvoretsky – “Technique for the Tournament Player”)
Iata cateva exemple din practica unuia dintre cei mai mari jucatori de finaluri din toate timpurile, suedezul Ulf Anderssen, in care acesta demonstreaza cu mare simplitate modul in care se castiga un final de tip ‘cal bun contra nebun rau”.
Andersson,Ulf – Sokolov,Andrei
Bilbao, 1987
Citeste ArticolulKotov,Alexander – Botvinnik,Mikhail
Ch URSS, Moscova, 1955
25…Be4! Avantajul Negrului este evident: nebunul sau este mult mai bun decat al Albului.
Citeste ArticolulO metoda pentru a ne ridica tehnica de joc este studiul de pozitii tipice de final. Este vorba despre pozitii care implica rolul mai mare pe care il joaca regele in final, pozitii in care apare zugzwangul (impreuna cu zugzwangul mutual si opozitia), eficienta schimbului de piese samd.
Este in mod special important sa capatam un feeling special pentru finaluri, pentru a ne dezvolta o stare speciala pentru el, pentru a putea sa intelegem principiile legate de sah sau psihologie care se aplica in finaluri.
Cea mai buna cale de a invatat toate acestea este de a analiza finaluri pracice din partidele marilor maestrii ai finalurilor. (Mark Dvoretsky – “Technique for the Tournament Player”)
Iata cateva exemple din practica unuia dintre cei mai mari jucatori de finaluri din toate timpurile, suedezul Ulf Anderssen, in care acesta demonstreaza cu mare simplitate modul in care se castiga un final de tip ‘cal bun contra nebun rau”.
Andersson,Ulf – Browne,Walter
Wijk aan Zee, 1983
Citeste ArticolulContinuam cu prezentarea catorva idei tipice in finalurile de nebuni de culori diferite, idei tipice prezentate in Partea a 3-a:
Urmatoarele pozitii au turnuri pe tabla la inceput.
Cand sunt turnuri pe tabla adesea este greu de facut o evaluare definitiva a pozitiei, se poate vorbi doar de sanse de remiza sau castig. Dar este foarte important a se evalua in mod corect finalul de nebuni care poate rezulta dupa schimbul turnurilor, pentru a putea lua decizia corecta la momentul critic.
Berry,Jonathan (2272) – Yoos Jack (2371)
B.C. championship (6), 23.04.2000
Citeste Articolul
