Zurich 1953: Arta apararii pana la ultima resursa, intr-o intalnire intrata in istoria povestilor sahului

 La celebrul turneu al candidatilor, Zurich 1953, s-a ajuns intr-un final instructiv din practica sahista intre Reshevsky si Geller. Se remarca faptul ca partea mai slaba a condus lupta tinand cont de respectarea tuturor si experientei stategiei sahiste. Negrul a tinut seama de toate nuantelor posibile si imposibile ale pozitiei si s-a agatat de fiecare posibilitate cei i s-a oferit pentru apararea pozitiei sale. Geller cu piesele negre, ce s-a aparat aici cu o darzenie iesita din comun, a povestit iar comentariile ii apartin in totalitate :”Se intelege de la sine ca in aceasta partida se daduse un verdict. De aceea Reshevsky a lasat o impresie de satisfactie de-a dreptul suficienta atunci cand a inmanat juriului plicul cu mutarea in pozitia de intrerupere. Inainte de reluarea partidei, chiar s-a interesat daca eu mai am de gand sa reiau jocul. In ziua urmatoare , dupa ce a intrat in sala turneului, el si-a comandat ostentativ o ceasca de cafea, apoi a cerut sa i se aduca si o lingurita si a inceput sa amestece tacticos zaharul.

(24) Reshevsky,Samuel Herman – Geller,Efim P [E35]

Candidates Tournament Zurich (24), 13.10.1953 – Clasament final

#	Player	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	Total
1	Vasily Smyslov (USSR)	xx	½½	11	½1	½½	11	½½	½0	½½	½½	½½	½½	1½	11	1½	18
2	David Bronstein (USSR)	½½	xx	1½	11	½½	½0	½½	½½	1½	½½	½½	01	1½	½½	½½	16
3	Paul Keres (USSR)	00	0½	xx	½½	½1	½1	½½	½½	½½	0½	11	1½	½1	½½	11	16
4	Samuel Reshevsky (USA)	½0	00	½½	xx	½½	½½	½½	10	½½	½1	½1	1½	½1	11	1½	16
5	Tigran Petrosian (USSR)	½½	½½	½0	½½	xx	½½	0½	½½	00	½½	½½	11	½1	1½	11	15
6	Efim Geller (USSR)	00	½1	½0	½½	½½	xx	11	½0	01	½½	01	1½	½1	01	½½	14½
7	Miguel Najdorf (Argentina)	½½	½½	½½	½½	1½	00	xx	1½	1½	½0	½½	½½	½½	0½	11	14½
8	Alexander Kotov (USSR)	½1	½½	½½	01	½½	½1	0½	xx	10	1½	00	10	1½	0½	01	14
9	Mark Taimanov (USSR)	½½	0½	½½	½½	11	10	0½	01	xx	10	½½	½½	½0	0½	11	14
10	Yuri Averbakh (USSR)	½½	½½	1½	0½	½½	½½	1½	0½	01	xx	½½	½½	0½	11	00	13½
11	Isaac Boleslavsky (USSR)	½½	½½	00	½0	½½	10	½½	11	½½	½½	xx	½0	½½	½1	½½	13½
12	Laszlo Szabo (Hungary)	½½	10	0½	0½	00	0½	½½	01	½½	½½	½1	xx	1½	½½	1½	13
13	Svetozar Gligorić (Yugoslavia)	0½	0½	½0	½0	½0	½0	½½	0½	½1	1½	½½	0½	xx	½1	11	12½
14	Max Euwe (Netherlands)	00	½½	½½	00	0½	10	1½	1½	1½	00	½0	½½	½0	xx	1½	11½
15	Gideon Ståhlberg (Sweden)	0½	½½	00	0½	00	½½	00	10	00	11	½½	0½	00	0½	xx	8

Aici puteti revedea si vizualiza partida comentata

Totusi, la analiza de acasa, ajunsesem impreuna cu Averbach la trei idei promitatoare pentru a reusi salvarea negrului cu remiza. Prima consta in manevrarea spre un final  in care albului ii ramaneau pioni pe coloanele f si h, pentru ca exista aici cateva pozitii de remiza. O a doua posibilitate ar fi fost o pozitie in care cei doi pioni in plus ai albului sunt blocati. In sfarsit o a treia idee consta intr-un joc fantastic la pat! Desfasurarea ulterioara a luptei a aratat ca Reshevsky luase in calcul primele doua posibilitati mentionate, dar la cea de-a treia nici macar nu se gandise.]

41…Re1 42.f4 Re3 43.Rg4 Kh7 44.Rg3 Re2 45.h4? [O greseala insesizabila, dar serioasa. Reshevsky presupunea ca oricum castiga si nu banuia cat de mult si-a ingreunat sarcina prin slabirea neglijenta a campului g4. Ar fi trebuit sa elibereze calea regelui prin deplasarea turnului de la g3.]

[45.Ra3 g5 46.fxg5 Rxe5 47.h4 Kg7 48.Kg3 Re6 49.Ra4+–]
45…Re4 46.Rf3 f6 [Acest schimb a devenit posibil doar datorita greselii albului la mutarea 45. Negrul tinde spre controlul asupra campului g4, fara sa ii permita adversarului sau formare unei falange de pioni.]
47.exf6 gxf6 48.Kg3 [La 48.g4 negrul voia sa continue cu 48…f5!? Albului i-ar fi ramas atunci urmatoarea alegere: ori finalul mentionat, cu pionii pe coloanele f si h, ori sa lase sa fie blocati pionii liberi pe coloanele g si h cu 49.g5 Kg6 dupa care castigul devine mai mult decat problematic.]
48…Kg6 49.Ra3 f5 [Negrul a obtinut deja mult: are figurile postate activ si pionilor albi le-a fost rapita mobilitatea.]

50.Ra6+ [Reshevsky putea acum sa castige doar cu 50.Ra8! cu care tindea catre urmatoarea pozitie: turnul alb este postat la g5, pionul este mutat la h5 si regele este la h4. Atunci negrul ar fi trebuit sa lase regele la h6 si turnul pe linia 5–a. Apoi albul continua cu g2–(g3)-g4, dupa care negrul nu dispunea de sahul intermediar salvator pentru a putea trece in finalul dorit, cu pionii f si h. Reshevsky credea, in mod evident, ca poate atinge acest scop si in alt mod fortat. Dar tocmai aici il asteapta o supriza.]
50…Kh5 51.Rf6 [Dupa aceasta negrul pare pierdut. spre norocul sau, suveranul alb sta deja destul de rau!]
51…Re3+ 52.Kf2 Ra3 53.g3 [Fireste albului ii era clar ca pozitia aparuta dupa 53.Rxf5+ Kxh4 cu pionii liberi blocati, pozitia este remiza. Cu mutarea din text albului ii venea in fata ochilor varianta cea buna: 54.g3+ Rxg3 55.Rh5+ Kxh5 56.Kxg3 Kg6 57.Kg4=]

53…Rf3+! [53…Ra5 54.Kg2 Rb5 55.Kh3 Ra5 56.Rf8 Rb5 57.Rg8 Kh6 58.Rg5 Ra5 59.h5 urmat de Rh4 si g4]
54.Ke2 [Nu are importanta daca albul ia turnul obraznic acum sau doar dupa  54.Kg2 Rxg3+ pentru ca negrul este pat!!! Trebuie sa marturisesc ca dupa aceasta mutare neasteptata pentru alb, mi-am permis o mica gluma. Un fel de razbunare care la vremea aceea a facut turul revistelor si ziarelor. In vreme ce Reshevsky, uluit inca, privea tabla, am comandat un pahar de ceai si am inceput, la fel de multumit ca si el cu cateva mutari inainte, sa amestec la fel de tacticos zaharul din el.]
54…Rxg3 55.Rxf5+ Kxh4 [Acum totul este clar. Ambii regi sunt “taiati” si se va ajunge curand la echilibru material.]
56.Kf2 Ra3 57.Rg5 Rb3 58.Rg1 Kh5 59.Ke2 Ra3 60.f5 Ra5

 ½–½

Aici puteti revedea si vizualiza partida comentata