Despre cea mai micuţă campioană a ţării, cu admiraţie

Corespondenta de Stefan Axinte antrenor la Micul Sahist

Smărăndiţa mamii si a tatei – sau invers ? – este în aparenţă o fetiţă cuminte şi ascultatoare. Aşa ca în basme, dar cum basmele au cam dispărut din accepţiunea curentă bineînţeles că suntem păcăliţi de aparenţe.

Azamfirei Smaranda-Georgiana campioana nationala la fete 8 ani, Voineasa 2010

În realitate este un bulgăre de energie şi dacă cumva o scapi într-o curte mare ai să ai parte de un film cu mişcări accelerate în care Smaranda acoperă toată aria şi pe tine te-apucă durerea de cap încercând să o urmăreşti. Pe cât de dezinvoltă şi sigură pe ea este în elementul ei, agitaţia – putem spune chiar că este o maestră a mişcării browniene pe care o perfecţionează  zilnic, pe atât de fricoasă şi neajutorată este în faţa tablei de şah. Şi acum,după 2 ani de club înainte de fiecare partidă la Voineasa, Smaranda plângea zdravăn din cauza emoţiilor şi după -!!- chiar dacă câştiga! Închipuiţi-vă ce dramă era dacă pierdea! Aceasta arată cât de dificil este să lucrezi cu micuţele şahiste care sunt destul de fragile fizic, dar, mai ales psihic. Pe Smaranda am descoperit-o la grădiniţa Nr.14 program prelungit din cartierul ieşean Păcurari şi acum doi ani am început pregătirea cu ea la club şi în particular. Am observat  dincolo de inerentele temeri o gîndire matură pentru vîrsta ei, o capacitate analitică deosebită şi o memorie de excepţie. Iată şi o poză de acum doi ani cănd împreună cu Mihail Chisinger (locul 60 la 10 ani băieţi Voineasa 2010, el fiind în primul an la categorie). Peter Cuvinciuc (locul 6 la băieţi 8 ani ,Voineasa 2010) doi copii despre care, cu siguranţă vom mai auzi.

Azamfirei Smaranda-Georgiana, Peter Cuvinciuc, Mihail Chisinger sau locul I pe echipe dintre 35 de gradinite!

Iată-i pe cei trei viteji acum 2 ani, în sala de consiliu a Primăriei Iaşi după ocuparea primului loc pe echipe din cadrul concursului pe grădiniţe ,,Micul Şahist” -unul dintre copiii de suflet al antrenorului emerit Vasile Manole. Desigur că nu-i uşor ca din circa 50 echipe formate din 2 băieţi  şi o fetiţă de la circa 35 de grădiniţe să obţii locul I. Oricum e o performanţă în sine şi un trofeu mult râvnit de toţi şahiştii juvenili. Şi închipuiţi-vă că era după 5-6 ani de când mă luptam să-i detronez pe antrenorii de la Politehnica, care ocupau, cu regularitate, locul I. Şi bănuiesc că nu aş fi reuşit dacă aceştia nu ar fi renunţat treptat la lucrul în grădiniţe,astfel dându-mi o ,,mănă de ajutor”. Deh, să lucrezi cu Moţoc, Păuleţ, Pădurariu, Chifor, Stegariii nu-ţi mai lasă destul timp pentru micuţi. Apoi în cadrul unui program de pregătire care viza obţinerea titlului de campionă anul acesta, ea a participat la o serie de turnee puternice, inclusiv la Grand-Prix-urile desfăşurate în Iaşi.,la concursuri la Vaslui şi pe litoral.Iată şi o altă poza cu Smaranda la turneul Centrocoop de la Eforie- Nord unde a obţinut  locul I la fetiţe 8 ani.

Locul I la fetite 8 ani pentru Azamfirei Smaranda-Georgiana la Centrocoop de la Eforie- Nord 2009

Şi acum în loc de happy-end urmează un final (complex şi complicat în acelaţi timp) care contrazice poveştile frumoase de adormit copiii. După 2 ani de pregătire deloc uşoară, dat fiind complexitatea lucrului cu un copil care trebuie să capete încredere în el, părinţii decid să  facă  pregătire, cu 2 săptămâni înainte de finala de juniori  cu un alt antrenor de la club, cu Pavăl George, – care în treacăt fie spus l-am sprijinit şi l-am iniţiat în tainele antrenoratului, iar acum răsplata….Atitudinea părinţilor şi a colegului meu îmi lasă un gust amar- mă consolez cu faptul că antrenorii din fotbal au o viaţă mult mai grea (dar cu bani mai mulţi, ar spune unii!). Şi dacă credeţi că am primit vreo explicaţie vă înşelaţi… Când Diana Cuşmuliuc s-a transferat la Politehnica nu mi-a fost uşor dar a fost ceva normal, firesc, un pas înainte chiar, dar această situaţie e greu de înţeles. M-am gândit îndelung dacă să fac public of-ul meu, dar e bine de ştiut şi pentru alţi antrenori.Eu rămân cu satisfacţia datoriei împlinite.Copiii vin şi pleacă.Deja am început să pregătesc campioana de anul viitor! Dincolo de toate, meritul Smarandei rămâne incontestabil. Îi urez succes mai departe şi  în primul rând să-şi înfrângă temerile şi să ajungă dintr-o micuţă campioană o mare campioană! Mult succes!