Fostul campion european Vladislav Tkachiev a fost eliminat de la Cupa Mondială după runda a doua, după ce a pierdut la jucătorul de şah rus Aleksandr Grischuk. La conferinta de presa, marele maestru, care este renumit pentru opiniile sale originale, ne-a impartasit viziunea sa asupra situaţiei lumea şahului şi a sustinut cateva idei revoluţionare, care, după părerea lui, vor face din şah unul dintre cele mai populare jocuri din lume.
Inca de la început totul a mers prost pentru mine, la Cupa Mondială, – începe Tkachiev. Am avut ghinion de la prima incrucisare: nu eram sigur că mă pot califica pentru runda 2, deşi eram considerat favorit. Înainte de începerea recentului Campionatul Mondial de Şah-Blit, castigatorul sau, Magnus Carlsen a organizat un lung maraton de blit pe unul din site-urile de sah celebre. El si-a “desfiintat” toţi oponenţii, cu excepţia unuia – adversarul meu din runda 1, jucătorul de şah vietnamez Le Quang Liem.
Din fericire pentru mine, experienţa a câştigat. În runda 2 a trebuit sa joc împotriva prietenului meu apropiat, Alexander Grischuk … A fost foarte dificil, dpdv al moralului, precum şi dpdv practic. Suntem în strâns contact, şi discutam despre o mulţime de subiecte, inclusiv despre sah. Nu există secrete între noi, şi a fost foarte greu pentru mine să-l surprind. Ca urmare, cel mai rău lucru s-a întâmplat. Ne-am amintit o varianta pe care nu o discutasem înainte. Sasha a pregătit chiar această variantă pentru mine. Deci, poziţia mea la mutarea a 15-a era mai rea. Poate că Vishy Anand sau Levon Aronian ar fi putut salva aceasta poziţie … eu nu am putut face nimic împotriva unui adversar care a urmat linia principală a unui calculator. Al doilea joc a fost jucat în stilul meu tipic: am presat, mai ales psihologic. Dar totul a fost în zadar. Sunt, cu adevarat, foarte fericit pentru Alexander. El este într-o formă bună, şi are toate şansele de a ajunge departe!
– Il consideraţi un favorit al Cupei?
Să zicem că il consider ca un favorit ascuns. Trebuie să ai nervi de oţel ca sa joci in formatul knock-out. Şi Grischuk nu a avut niciodată probleme de acest gen!
– Cum comentaţi faptul că există mulţi jucători de 15-17 de ani de şah care participă la Cupa Mondială?
Ar trebui să mulţumim revoluţiei Internetului pentru acest fapt. Eu sunt din Almaty (n.t. fosta Alma-ata), o provincie, din punct de vedere şahist. Vă puteţi imagina, pe vremea când eram fost deja de două ori campion al Kazahstanului, nu am putut găsi nicăieri Enciclopedia deschiderilor! Erau doar trei enciclopedii in intreaga Republica. Generaţia tânără este departe de această problemă: orice jucător de şah din Filipine, Chile sau Malaezia poate sa aiba acelasi acces la informaţiile necesare ca si Anand sau Kramnik. Acesta este motivul pentru care geografia talentelor a fost extinsa. Nu mai este necesar să trăiesti în Mecca Şahului, într-o ţară cu o tradiţie buna in şah. Poţi sa te dezvolti în orice loc de pe acest pământ.
– Care este Mecca Şahului, dupa parerea dvs.?
Până în prezent Moscova. Dar, în câţiva ani, vom asista la hegemonia chineză în şah. Sistemul chinez de educaţie este acum mai bun chiar decât cel rus.
– Care ar fi particularitatile lui?
Jucătorilor de şah talentaţi, şi părinţilor lor din provincie, le sunt oferite cazare şi muncă bine plătit în centrul regional, pentru o perioada de un an. Daca un jucător de şah nu prezintă rezultate impresionante într-un an – se duce acasa. Imaginaţi-vă cât de puternică este motivaţia lor! Nu e de mirare că liga chineză de şah este una dintre cele mai bune. Ea are mai mulţi jucători cu un Elo in jurul a 2700. Chiar şi aici, au existat 9 jucători chinezi calificati pentru Cupa Mondiala!
– FIDE, de asemenea, are planuri de dezvoltare: implementeaza şahul in programa şcolară.
Acesta este un lucru mare: ei ar trebui să continue acest lucru. Imi amintesc ca Garry Kimovich (nt Kasparov) a vrut să pună în aplicare acelasi program în şcolile americane, pentru tinerii cu probleme. În Franţa, de asemenea, ei încearcă să introducă şahul în şcolile din cartierele cu probleme, şi nu numai acolo. Am trăit in Cannes, pentru mult timp: şahul facultativ este, de asemenea, introdus în toate şcolile.
De asemenea, un progres se observa în Spania. Organizatorilor de turnee de şah le sunt garantate beneficii fiscale. Deci, este mai uşor pentru ei să găsească sponsorizari. Acesta este motivul pentru care cel mai bun Campionat National din Europa are loc exact acolo.
-Asta înseamnă că, dupa dvs., Liga Spaniola este mai puternică decât cea rusa?
Nu, dar Spania este foarte renumita pentru strălucita sa organizare de turnee. Ei au o lista foarte mare de turnee de toate nivelurile.
-Care este situaţia în Franţa, în ceea ce priveşte organizarea de turnee?
Franţa este bine cunoscuta datorita “Fenomenului Cannes”. Preşedintele Clubului de Şah din Cannes, Damir Levacic, a făcut lucruri incredibile, timp de 20 de ani. Iata un exemplu:cu cativa ani în urmă, am jucat un simultan orb la 12 mese. Şi ştii unde a avut loc acest turneu? În faimoasa “Palat al Festivalurilor”, unde au loc festivalurile principale de cinema. În plus, ei au avut 48 de afişe publicitare mari peste tot, in care promovau acest spectacol. Un fapt important: Levacic reuşit să obtină pe gratis această promovare. Ideea este că in clubul nostru sunt 3000 de membri şi noi reprezentăm o forta puternica ca electorat. Primarul orasului este prietenul nostru cel mai mare. El încearcă să facă tot ce poate pentru a ne rezolva toate problemele noastre. El îşi dă seama cât de mult auditoriu ar putea avea: nu numai membrii clubului, ci si rudele, prietenii, etc.
-Ce ne poti spune despre Rusia?
Eu nu sunt foarte bine familiarizat cu dezvoltarea şahului din Rusia. Dar, fireşte, eu sunt impresionat foarte mult de cât de repede se dezvolta şah în Ugra.
– Care este opinia dvs. cu privire la modificarea regulamentului Cupei? În special, ce părere aveţi despre creşterea numărului de jocuri din tie-break?
Filozofia mea este foarte simplă: timp de control cat mai scurt posibil, turnee cat de scurte posibil. Înţeleg că mulţi dintre colegii mei ma vor anatemiza, dar eu nu pot renunţa la punctul meu de vedere. Toate aceste turnee clasice, competitiile “swiss”, au devenit demodate. De ce este bun un turneu eliminatoriu? Joci bine – te califici mai departe. Nu – te duci acasă. Asta in loc sa suferi pentru aproape două săptămâni, sa-ti consumi nervii şi sa te intrebi: “Când se va termina acest coşmar?” Noi, jucătorii de şah, ar trebui să ne pastram starea psihologica. Dacă nu noi, atunci cine?
– Inseamnă că doriţi să modificaţi definitia sahului – în principiu, un sport de elită?
Eu sunt radical. Dacă ar fi fost decizia mea, as fi schimbat totul! Cred că am ales deja o cale greşită de la începutul secolului al 20-lea. Nabokov a scris romanul său “Apărarea Luzhin“, şi a creat o imagine a unui jucător de şah – un tip cu patru ochi tip care nu se poate proteja pe sine de problemele lumii. Imaginea a fost atât de luminoasa ca a rămas în creierele masei pentru totdeauna. Dar noi sunt diferiti! Pradatori, vânători, oameni in carne si oase, care pot intra pe ferestre pentru a-si vedea iubitele. Cine joacă şah în zilele noastre, în parcurile New York-ului? Rapperi cu sepci de baseball, oameni ai noului val, şi ai noilor idei. Au ei vreo legatura cu neuroticul Luzhin? Acum este timpul să ne reconsideram atitudinea cu privire la triunghiul magic al lui Botvinnik. Şahul nu este numai “Artă-Ştiintă-Sport”. Şahul este, de asemenea, un “Spectacol-Industrie”. Beckham nu este cel mai mare jucător de fotbal, şi Şarapova nu este cea mai bun jucatoare de tenis. Dar ei sunt aceia care aduc sume mari de bani in fotbal şi tenis. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în şah. Timpul lui Botvinnik a trecut. Acum avem nevoie de anti-Botvinnik!
-Deci, vă propuneti să schimbati din temelii imaginea şahului?
Da, şi nu văd nimic special in asta. Jucatorii de volei şi tenis isi schimba regulile pentru a-i multumi pe sponsori şi televiziunile. Noi de ce n-am face-o? Periodice respectabile ca “New York Times” sau “Times” etc., plaseaza articolele de şah undeva în colţul de jos al publicaţiilor lor, în apropiere de informaţiile meteorologice şi cuvintele incrucisate. Sunt sigur că meritam mai mult! De exemplu, eu sunt foarte mândru de jocul meu împotriva lui Van Der Wiel, din 1999, probabil cel mai bun joc al carierei mele. După acest joc am auzit cuvinte de lauda numai de la doi colegi de-ai mei. Spune-mi, cine este interesat de creativitatea mea? Şahul este o arta pe care nimeni nu o apreciază, nici măcar şahistii. Suntem ca specialiştii de la NASA: nici macar colegii noştri nu ne înţeleg. Suntem ca scriitori sovietici, care scriau doar pentru ei înşişi.
Noi ar trebui să gasim cai de simplificare, de intinerire si dinamism. Asta nu se poate realiza fără o schimbare de imagine. Sunt încrezător: revoluţia sahului va avea loc, odată si odată. Dar eu vreau sa se intample acum, şi nu atunci când voi avea 80 de ani!
– Cu ceva timp în urmă aţi organizat un concurs de frumuseţe între jucătoarele de şah, pe internet. Interesul în rândul participantelor a fost ridicat?
Nu pot să vă spun exact numărul participantelor, dar numărul lor a fost impresionant. Un fapt amuzant: participantele trimiteau poze din ce in ce mai neinhibate! O situaţie amuzanta a fost si cu votarea: doua concurente au stat on-line timp de două săptămâni, votandu-se… reciproc! Mii de oameni au urmarit rezultatele. Dec asemenea, am fost încântat si de site-ul meu. Lideri mondiali ai mass-mediei au facut reportaje despre concursul nostru. Chiar şi CNN a arătat o ştire pe canalul lor, legata de concursul nostru. Poate cineva sa-si aduca aminte când a fost ultima dată când CNN a prezentat ceva despre un asemenea sport ca şahul?
-Concursul se mai desfasoara inca?
Să zicem că este întrerupt pentru un moment. Fratele meu şi cu mine nu am putut finaliza acest proiect, din lipsa de sprijin financiar. Am vrut să facem totul într-un mod frumos: sa facem ceremonia de premiere la Cannes, cu participarea mass-mediei mondiale şi a fanilor. Cu covor rosu, limuzine, rochii elegante, etc. Pentru toate acestea, avem nevoie de bani, circa 100 000 de dolari SUA. Ar fi si mai frumos daca am putea oferi câştigătoarelor noastre premii adecvate, şi nu numai certificate de participare. De aceea, fiind oameni cinstiţi, a trebuit sa oprim proiectul, pentru moment. Visul meu ramane un vis … pana acum …
– Credeţi că jucătoarele de şah ar putea fi sex-simboluri?
Sunt încrezător. Avem o multime de fete frumoase în şah. Sarcina noastră este sa le descoperim potenţialul.
– În general, care este atitudinea dvs. fata de şahul feminin?
Şahul feminin ar trebui să fie mai sexy. Pot confirma, avem o mulţime de şahiste frumoase.
– Vă propuneti să implementati o uniformă specială pentru femei jucătoarele de şah?
Eu sunt pentru fuste mini!!! Cred că fetele noastre ar sprijini această idee. Imaginaţi-vă, Judit Polgar în fusta mini! Trebuie să fiti de acord: i s-ar potrivi de minune. Eu mai am o idee stralucita: calendar cu şahiste pozate nud. Cred că s-ar bucura de o largă popularitate!
– Poate ca şahul ar trebui să caute sprijin în televiziune?
Problema principală este că şahul nu poate găsi forma TV corecta de auto-exprimare. Televiziunile se dezvoltă tinand cont de mase largi, şi sefii televiziunilor nu doresc să se ocupe de proiecte cu “audienţă îngustă” cum este şahul. O persoană obisnuită nu va putea să-si dea seama ce se întâmplă pe tablele de şah ale jucătorilor de şah profesionisti. Exact din acest motiv, emisiunea TV franceza de şah, ” Etienne and ckeckmate“, în care Bacrot era gazda, nu a durat mult timp, de exemplu. Daca începe un nou show, apare o întrebare logică: “De ce sah?” E păcat, dar noi nu suntem astăzi “la moda”.
– O lege a sportului profesionist: nu există sponsori mari, fără TV …
Este important ca sponsorii sa devina co-investitori ai proiectelor de şah. Companiile mari sunt obişnuite sa înceapa proiecte din care sa-si ia banii înapoi, plus dividende. Ei nu văd vreun motiv pentru care să facă acte de caritate cu mine, sau cu un alt jucător … Ce poate primi “Coca-Cola” din sponsorizarea şahului? Numai satisfacţie morală.
– Ne amintim ca Intel Company a investit bani in sah …
Aparitia lui Intel Company în şah a fost ca un vis realizat. În sfarsit, o companie care era interesata de noi, a aparut in sah. Este o mare catastrofa pentru şah că această cooperare s-a terminat. A fost mai greu să joci dupa plecarea lor. Nu puteam înţelege cum să joci intr-o sală goala. Turneele APC aveau loc in sali mari si pline. Moscova, Londra, Paris. WSA. Nu era loc sa arunci un ac..
– Există parerea ca şahul va fi „ucis” de computere, mai devreme sau mai târziu …
Sper că vor ucide şahul clasic. Şi împreună cu el, blestemul jocului nostru – turneele round robin, timpul de joc lung.
– Mai aveti ambiţii în şah?
Nu, am câştigat, practic, tot ce am vrut. Dar dacă şahul se va schimba, va exista o motivatie noua. Dar când se va întâmpla asta?
– Nu pot evita întrebarea cu privire la participarea dumneavoastră în turneu de la Calcuta …
Toată lumea imi pune această întrebare: agenţi de paza, şoferi de taxi, trecători … Dacă acesta este modul în care oamenii să afle mai multe despre sah – eu sunt fericit. Dupa cum spunea Winston Churchill „Publicitatea proasta este totusi publicitate”.
1 Comentariu
Foarte provocator acest interviu. Asta pe langa multele lucruri interesante ce se intampla prin alte tari, si de faptul cum vede el viitorul sahului. Baiet fiind, nu pot comenta decat la o sueta cu alti baieti.
decembrie 4, 2009 - 11:12 pmPe mine insa, m-a dat gata chestia de la chinezi. Este formibabil ce le-a trecut prin cap cum sa-i motiveze pe copii sa faca performanta in sah.
Pai, cornuletul nostru cu lapte, sfinteasca-se numele celor ce l-au inventat,este mult mai performant. In afara acelor multe calorii benefice oferite zilnic, asigura si certitudinea ca suntem toti la fel. Ce frumos! Auzi tupeu la chinezi. Cum sa fie cineva mai deosebit decat altul? De ce sa devina ei performeri? Ca sa ajunga la o cupa mondiala si sa fie eliminati ca au avut un viciu, si au iesit din lupta( pe nedrept, dupa parerea mea)din aceasta cauza, decat sa pleci cu fruntea sus dupa ce vroiai sa fi egal cu celalalt, dar el nu a inteles lucrul acesta? Pai asta este modalitatea de a motiva un copil, tanar?
Cinste Federatiei noastre ca ne tine pe toti la acelasi nivel, si nu permite ca elemente perturbatoare sa se evidentieze prin performanta. Vorba aceea: Daca eu nu pot, de ce sa poata celalat?
Ce fericire ca nu suntem chinezi!