Anand: “Inca sunt lacom sa obtin mai mult “

traducere de Vlad Sulita

Ai 20 de ani de activitate ca profesionist. Cum ai evoluat in aceasta perioada?

A fost o calatorie spre cel care sunt acum. Totusi, incerc sa fiu doar un jucator de 18 ani: curios, dedicat. Acum am de muncit mai mult decat inainte dar esenta ramane aceeasi.

250px-Viswanathan_Anand_08_14_2005

Te-ai obisnuit cu succesele si cu esecurile? Este ceva care iti frange inima?

Am o memorie scurta in ceea ce priveste esecurile. Dar simt ca uneori esecurile te invata cele mai grele lectii si cele mai evidente. Uneori o infrangere mi-a dat multa energie si m-a facut sa joc foarte taios.  Sacrificiile si buna dispozitie, pe de alta parte, sunt legate intre ele. La unele turnee joci magnific, dar uneori nu poti sa strapungi apararile adverse, ca si cum te-ai lovi de un zid.

Ce te face fericit?

Pe cand aveam 10 ani cineva m-a intrebat ce vreau sa fiu. Am spus ca vreau sa fiu Campion Mondial.  Cu totii incepem prin a avea ambitii mari. In timp ce traversam drumul, unii o fac mai repede, pentru altii dureaza mai multi, iar unii reusesc sa reinventeze calatoria si sa atinga noi obiective. Sahul ma ajuta sa fac ceva pentru care simt pasiune. Viata unui sahist este o viata buna- calatorim, muncim pentru noi si suntem proprii sefi. Nu ne putem plange.

Cum a evoluat sahul in aceasta perioada? (ultimii 20 de ani)

Am vazut India devenind o tara a sahului. In 1987 un mare maestru indian era o raritate. Acum este ceva cu care oamenii sunt obisnuiti. Vedem jucatori de clasa mondiala atat la masculin cat si la feminin.  Personal mi-as dori sa vad sahul in scoli.

Ai avut si esecuri dramatice in cariera?

Da, impotriva lui Kasparov in 1995. Eram foarte neexperimentat in timp ce el era la apogeul carierei. Poate daca jucam in 2002, istoria meciului ar fi fost diferita.

Simti ca iti ajunge ce ai obtinut si iei in  considerare chiar retragerea?

Da. Uneori, cand rezultatele nu reflecta de ce sunt capabil, asemenea ganduri imi trec prin minte. Dar in curand realizez, ca acesta este lucrul pe care il fac cel mai bine si pe care vreau sa il fac in continuare. In 2002, am avut aceasta criza. Apoi am revenit si am avut o forma foarte buna.

Printre toate aceste victorii mari, a fost un moment de care iti amintesti mereu cand te gandesti la cariera ta?

Imi amintesc mereu primul turneu pe care l-am jucat. Daca imi amintesc corect, am castigat o partida deoarece adversarul nu a aparut. Ma face sa zambesc chiar si acum. Dupa aceea viata nu a fost atat de usoara.

Care trofeul te face sa te simti cel mai mandru? Este ceva ce lipseste din cabinetul tau de trofee?

Oscarurile sahului sunt mandria mea. Castigarea Campionatului Mondial in Bonn este punctul cel mai inalt din cariera mea. Dar raman lacom sa obtin mai mult.

(SURSA: TIMES OF INDIA)

ALTE POSTARI RELEVANTE

1 Comentariu

  • :)

    Topalov e mai bun!!!!!!!!!!

    octombrie 17, 2009 - 11:34 am Raspunde

Dă-i un răspuns lui :) Anulează răspunsul

Adresa dvs de email nu va fi publicata.