Valencia şi originile şahului modern (2)

Traducerea unui articol de Arne Moll

Aici puteti vedea prima parte a articolului

Data 1490 este importantă, de altfel, pentru că acest lucru implică faptul că noile reguli sunt mai vechi decât cea mai veche carte tipărită cunoscută: faimoasa Repetición de Amores de e arte de axedrez con CL Juegos de partido, de Lucena, tipărită în Salamanca în 1497, şi dedicată Regelui Ferdinand. Lucena este unul dintre autorii de şah cei mai misterioşi din istoria jocului. El a fost evreu prin naştere, şi, ca o consecinţă, era ameninţat de Inchiziţia spaniolă, de care a scăpat prin convertirea la creştinism. Foarte curioasa sa carte, probabil cea mai faimosă carte de şah din toate timpurile, este foarte interesantă nu numai pentru că este atât de veche, dar şi pentru că este un neobişnuit amestec al unei poveşti de dragoste cu un tratat despre şah. Din acest motiv, ea a fost studiată extensiv de către cercetători. De dragul claritătii, mă voi concentra doar asupra părţii legate de şah.

Repetición de Amores de e arte de axedrez con CL Juegos de partido, de Lucena

În partea legată de şah a cărţii, Lucena face distincţia, în mod explicit, între vechile şi noile reguli ale şahului, pe care el le numeşte “el viejo“, şi respectiv, “de la dama“. Cele 150 de probleme de şah din carte (CL în cifre romane) sunt clasificate, de asemenea, în funcţie de această distincţie. Problemele cu noile reguli de şah includ noile mutări ale reginei şi nebunului, şi o versiune relativ avansată a rocadei. S-a crezut mult timp că opera lui Lucena a fost prima descriere oficială a noilor reguli ale şahului, care includea, de asemenea, capturarea en passant. Dar de unde a luat Lucena aceste reguli? Ar fi putut el să le înveţe din manuscrisul Scachs d’Amor, de la autorii săi, sau dintr-o altă sursă din Valencia?

Familia Lucena poate fi uşor legată de Castellvi, Fenollar şi Vinyoles prin conexiunile lor reciproce cu Regele Ferdinand de Aragon. De asemenea, nu este improbabil ca Lucena să se fi îmbarcat în portul Valencia pentru călătoriile sale prin Europa, intrând în contact, eventual, cu cercul de poeţi al Scachs d’Amor. În conformitate cu mai multe surse, Lucena, s-a întâlnit, probabil, atât cu Vinyoles cât şi cu Fenollar. Aşa că, da, Lucena, de asemenea, poate fi legat direct de Valencia, şi el ar fi putut foarte bine sa ajungă la noile reguli pe această cale.

Avem şi alte surse din jurul acestei date care să documenteze noile reguli? Într-adevăr avem – ei bine, într-un fel: în 1495, cu doi ani înainte ca Lucena să-şi fi tipărit cartea, a apărut prima carte de şah tiparită vreodată: a fost incunabulumul (asa se numeau cartile tipărite de pana in anul 1500, inclusiv) lui Fracesch Vicent, un tratat despre şah numit Libre dels jochs partitis Scachs. Aceasta carte misterioasă a fost obiectul multor speculaţii penntru că a fost… pierduta în secolul al 19-lea şi nu a mai fost văzută niciodată de atunci. Din diverse surse, cunoaştem parţial ce cuprindea cartea şi putem deduce, de asemenea, că Lucena probabil a “împrumutat” extensiv direct din manuscrisul lui Vicent. Pentru a arăta clar influenţa valenciană, trebuie demonstrată o legătură între cartea lui Vicent şi grupul Scachi şi/ sau Valencia, şi exact asta a făcut cercetătorul valencian Jose Antonio Garzon Roger în ultimii ani. Să aruncăm o privire la dovezile pe care le prezintă el.

El Regreso de Francesch Vincent de Garzon Roger

În anul 2005, cartea sa El regreso de Francesch Vicent (Intorcerea lui Francesch Vicent), Garzon Roger arată – bazat pe analiza tehnică – că Libre dels jochs partitis Scachs a fost într-adevăr tipărită în Valencia. (Mai mult, Garzon Roger sugerează că ea trebuie să se afle în continuare pe undeva. Din nefericire, atât timp cât cartea nu a fost de fapt localizată, totul rămâne oarecum speculativ.) Potrivit lui Garzon Roger, cartea poate fi, de asemenea, legată – prin intermediul conexiunii ei masinile de imprimat din acea vreme – de grupul literar valencian, menţionând noile “reguli ale reginei” (care au fost descrise într-o formă totusi ascunsă în manuscrisul Scachs), pentru prima dată într-un mod oficial prin imprimare. se.”

Astfel, cercul originilor valenciene ale şahului pare a fi închis. Dupa cum a declarat Garzon Roger într-un interviu recent: “Totul se întâmplă în Valencia”. Si astfel, există acum puţine îndoieli că primele surse (manuscrisul Scachs, cartea lui Vincent şi cartea lui Lucena) care contineau noile reguli ale şahului sunt toate legate de Valencia, iar acest lucru face ca oraşul să fie, de departe, cel mai bun candidat ca loc de origine al şahului modern.

Dar totuşi Garzon Roger nu a fost safisfăcut: a căutat o datare chiar şi mai exactă, şi chiar explicaţii mai bune. Când a fost exact scris Scachs d’Amor, şi ce i-a inspirat pe poeţii din Valencia să inventeze noile reguli? În acest punct, în romanul nostru poliţist, un alt detectiv, expertul în istoria jocului de dame Govert Westerveld, care a lucrat îndeaproape cu Garzon Roger, apare pe scenă. Potrivit lui Westerveld, noile reguli (şi în special noile reguli de mutare a reginei) coincid exact cu încoronarea damei Isabella Catolica (care s-a căsătorit Regele Ferdinand, în 1469). Această încoronare a avut loc la 13 decembrie 1474, şi a transformat, literalmente, dama într-o regină.

Acest eveniment, susţine Westerveld, i-a inspirat pe poeţii valencieni să modifice regulile, în conformitate cu recent câştigatele puteri ale Isabellei – puteri care erau, aşa cum sunt şi în noul şah, chiar mai mari decât cele ale soţului ei, regele. De fapt, atât după Garzon Roger cât şi după Westerveld, există indicii evidente în poemul Scachs d’Amor cu privire la încoronarea Isabellei. Cea mai importantă este următoarea linie (strofa 54), in care vorbeste Fenollar:

“Mas nostre joch de nou vol enremar se stil novel e strany a qui bel mira prenent lo pom, lo sceptr’e la cadira, car, sobretot, la Reyna fa honrar

(Dar jocul nostru  mai vrea să se înfrumuseţeze încă cu un nou şi surprinzător stil, în principal pentru că prestigiul reginei s-a mărit, pentru că ei i s-au încredinţat sabia, sceptrul şi tronul.)

Sursa http://www.chessvibes.com/columns/valencia-and-the-origin-of-modern-chess/