Finaluri de rege si pion contra rege si pion (II)

Aici puteti sa revedeti Finaluri de rege si pion contra rege si pion (I)

Incepand cu un episod precedent am pus cate un citat amuzant in fata articolelor din aceasta serie. Acestea nu au neaparat legatura cu articolul, ci au mai mult rolul de a descreti fruntile inainte de articolul propriu-zis.

“Some part of a mistake is always correct”– Savielly Tartakover (O anumita parte a unei greseli este intodeauna corecta).

Aceasta serie de articole este dedicata in primul rand incepatorilor in sah, ca si acelora care nu au studiat sahul intr-un cadru organizat si/sau sistematic (iar eu ma pot include in ambele categorii J ), si este o traducerea (si uneori o adaptare, cu adaugarea unor variante suplimentare, si a catorva comentarii din lucrurile pe care le-am inteles eu, sau cel putin mi s-a parut ca le-am inteles J) a cateva dintre lectiile lui Bruce Pandolfini stranse sub titulatura “Pandolfini’s endgame course” intr-o carte foarte interesanta.

Diagonala critica de retragere

Regele albului poate sa o ia pe doua cai. Albul poate muta aparent mai aproape de pioni, 1.Kc8, si sa piarda (1…Kc6 2.Kd8 Kd5 3.Kc7 Ke4 4.Kd6 Kf3 5.Ke5 kg2 6.Kf4 Kxh2 7.Kf3 Kg1 8.Kg3 h2 si pionul se transforma). Sau poate sa se indeparteze de pioni 1.Ka8!, si sa remizeze, dupa cum se poate vedea in varianta principala. “Smecheria” este ca jucand la a8, regele alb se muta de fapt mai aproape de “diagonala critica de retragere”, a7-g1, orientandu-se catre f2, 1…Kc6 2.Ka7 3.Kb6 Ke4 4.Kc5 Kf3 5.Kd4 Kg2 6.Ke3 Kxh2 7.Kf2, si prinzand in “capcana” regele negru dupa ce captureaza la h2, 7…Kh1 8.Kg3 h2 9.Kf2 pat.

Aici puteti vedea diagonala critica de retragere!

Schimbarea campurilor critice

Nu-l ajuta cu nimic pe alb sa inceapa cu o mutare de rege in aceasta pozitie: 1.Kg2 Kf4 2.Kf2 Kxe4, si negrul castiga, pentru ca regele sta pe unul din campurile critice pentru pionul sau din f6. Ideea albului este ca, daca tot nu poate salva pionul de la e4, ar fi bine daca pierderea sa ar fi insotita si de un castig. Albul isi impinge pionul 1.e5. Pionul negrului e silit sa captureze 1…fxe5, si sa mai inainteze cu o linie spre campul de transformare. Asta inseamna ca pionul negru are 3 noi campuri critice, d3, e3 si f3. Deoarece regele alb e mai aproape acum de aceste noi campuri critice, poate impiedica regele negru sa le ocupe. Continuarea este urmatoarea: 2.Kg2 Kf4 3.Kf2 e4 4.Ke2 e3 5.Ke1 Kf3 6.Kf1 e2+ 7.Ke1 Ke3 pat.

Aici puteti vedea schimbarea campurilor critice!

Opozitia la distanta

Regele alb nu va obtine nimic mutand direct 1.Kb1 Kc4 2.Kc2 Kxd4, si negrul castiga simplu prin ocuparea unuia din campurile critice pentru pionul sau din c6. In loc de asta albul foloseste o manevra in doi timpi care functioneaza. Mai intai aduce campurile critice mai aproape de regele sau prin sacrificarea pionului propriu, fortand negrul sa-l captureze 1.d5 cxd5. Apoi, dupa abandonarea pionului, el isi va muta regele, nu la b2 (care ar pierde dupa mutarea negrului Kb4), ci la b1, 2.Kb1, pentru a obtine opozitia verticala la distanta. Continuarea este urmatoarea 2…Kc5 3.Kc1 Kc4 4.Kc2 d4 5.Kd2 d3 6.Kd1 Kc3 7.Kc1 d2+ 8.Kd1 Kd3 pat.

Aici puteti vedea opozitia de la distanta!

Trecerea prin spatele pionului

Pentru ca sa castige, regele albului nu trebuie doar sa captureze pionul negru, ci trebuie sa si ajunga pe unul din campurile critice dupa capturarea lui, in fata pionul propriu. Asaltul direct 1.Kc3 esueaza. Negrul va raspunde cu 1…a3!, si daca albul captureaza ramane cu un pion cu care nu se poate castiga. Nu ajuta nici A. 2.b3 Ke5 3.Kc2 Kd4 4.Kb1 Kc3 5.Ka2 Kb4, si nici B. 2.b4 Ke5 3.Kb3 Kd5 4.Kxa3 Kc6 5.Ka4 Kb6. Singura cale viabila de “demolare” a pionului din a4 este ca regele alb sa faca pasul inapoi, in spatele pionului sau 1.Kb1!. acum daca 1…a3, albul poate sa raspunda cu 2.b3! (si nu cu b4, dupa care se intra in varianta B de mai sus). Si dupa 2…Ke5 3.Ka2 Kd5 4.Kxa3 Kc5 5.Ka4 Kb6 6.Kb4, albul castiga opozitia pe linia a patra, in fata pionului sau, asigurandu-se ca va ajunge pe unul din campurile critice de pe linia a cincea. Continuarea ar putea fi 6…Ka6 7.Kc5 Kb7 8.Kb5 Ka7 9.Kc6 Kb8 10.b4 Ka7 11.b5 Kb8 12.Kb6 Ka8 13.Kc7 Ka7 14.b6+ Ka8 15.b7+ si pionul se transforma la prima mutare.

Aici puteti vedea trecerea prin spatele pionului!

Fenta

Regele albului pare ineficient. Pare prea departe in spatele pionului negru pentru a-l mai putea ajunge, si prea departe de pionul propriu pentru a-l putea apara. Daca, insa, isi muta regele pe o “linie franta” diagonala, el isi poate pastra posibilitatea de a face unul dintre cele doua lucruri, fartand negrul sa ia o decizie. Cu alte cuvinte el “se face” ca vine in apararea pionului sau. Mutarea inselatoare a regelui intr-o directie, astfel incat sa poti castiga timp ca sa te indrepti in alta directie poarta numele de “fenta” 1.Kc7 f5 2.Kb6. Daca negrul alege sa transforme pionul, regele alb ajunge la timp sa transforme si el 2…f4 3.a5 f3 4.a6 f2 5.a7 f1Q 6.a8Q remiza. Iar daca regele negru pierde un tempo ca sa captureze pionul alb, regele alb poate sa ajunga, la randul lui, pionul advers 2…Kxa4 3.Kc5 f4 4.Kd4 f3 5.Ke3 f2 6.Kxf2 remiza.

Aici puteti vedea fenta!