Dintre toti sahistii profesionisti, cunosc doar unul singur care poate pretinde cu adevarat ca sahul este viata lui. El nu este nici macar campion mondial. A fost aproape de a deveni campion mondial in 1978 cand a pierdut ceea ce a ramas cunoscut ca Batalia de la Baguio.
Ma refer, desigur, la Viktor Korchnoi, un mare maestru din fosta URSS care este acum cetatean elvetian si o personalitate a sahului mondial ce se bucura de un imens respect.
Din tinerete si pana azi, Korchnoi, 78 ani, nu a facut altceva decat sa joace sah. De doua ori, in 1978 si 1981, dupa ce a emigrat din Uniunea Sovietica, el a jucat cu Anatoly Karpov pentru titlul mondial si a pierdut.
In 1974, el a jucat cu Karpov in finala Meciurilor Candidatilor si a pierdut din nou. Ulterior Karpov a fost incoronat drept campion mondial dupa ce Bobby Fischer a renuntat sa-si mai apere titlul.
Dupa 1981, Korchnoi nu a mai fost in stare sa mai atinga acelasi nivel din nou in cariera lui. Dar este de necontestat ca pasiunea pentru sah a ramas puternica si el continua sa concureze regulat pana azi. In Septembrie anul trecut, el a castigat cel de-al 16-lea Campionat Mondial pentru Veterani. Este o recunoastere a meritelor unui om care si-a petrecut intreaga viata alaturi de sah.
In 1978 Korchnoi a scris cartea “Sahul este viata mea” care este o cronica a provocarilor din viata sa, a conflictelor sale cu sistemul din Uniunea Sovietica, evadarea din spatiul sovietic si o colectie de partide. Acum cativa ani, el spune din nou istoria vietii sale intr-o noua editie a acestei carti.
Multi alti sahisti profesionisti au pretins ca sahul a fost viata lor. In diferite momente sahisti precum Karpov, Kasparov sau Kramnik au spus aceasta de asemenea. Dar Karpov si, mai tarziu, Kasparov, au avut si alte ocupatii (ex: Kasparov este mai nou preocupat de politica).
(Sursa: The Star Online, articolul “It’s all about chess for Korchnoi” -Quah Seng Sun)
0 Comentarii