Bobby Fischer nu a renuntat niciodata sa lupte pentru victorie


Sa ne imaginam o partida intre eternul spirit al lui Bobby Fischer si Dumnezeu.

Familiarizati cu insatiabila dragoste pentru sah a lui Fischer, nu suntem surprinsi sa aflam ca asistam la cea de-a 1000-a partida pe care cei doi o joaca in aceasta saptamana. Celelalte 999 s-au incheiat remize.

Atotputernicul, plictisit, il priveste pe Fischer.

Bobby, de ce mai jucam inca aceasta partida?”  intreaba Dumnezeu. “Nu a mai ramas nici o piesa pe tabla.”

Cazut adanc pe ganduri, Fischer raspunde reluctant: “Inca mai cred, Doamne, ca am ceva sanse de castig. Si, in afara de asta, TU ai domeniul tau, dar- cu tot respectul- eu fac regulile pe tabla de sah.”

Scena de mai sus reflecta dorinta de victorie a lui Fischer.

Aceasta reputatie se bazeaza pe incidente cum ar fi cel din iunie 1959 in runda a 12-a la turneul international de la Zurich, Elvetia.

Fischer, avand pe atunci 16 ani, a fost imperecheat cu marele maestru ungur Gideon Barcza, veteranul de 47 ani.

Mult dupa ce a devenit clar ca Fischer nu are nici un avantaj, el a persistat sa preseze pentru a obtine victoria. In final s-a convenit asupra remizei la mutarea 96. Dar Fischer nu era multumit.

“Hai sa ne uitam la partida de la inceput,” a spus el.

“Sunt sigur ca as fi putut sa joc mai bine la un moment dat.”

Barcza a raspuns, implorandu-l: “Uite ce e, am sotie si copii. Cine va avea grija de ei daca voi muri prematur?”

(SURSA: SUSAN POLGAR’s CHESS BLOG)

ALTE POSTARI RELEVANTE

0 Comentarii

Lasa un Comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata.