Cu emotie am aflat ca vor veni in orasul meu de adoptie citeva nume grele din Romania: legenda vie a sahului romanesc Liviu Dieter Nisipeanu, actualul campion al Romaniei la sah Constantin Lupulescu, George Catalin Ardelean, Bulmaga Irina si inca alti 8 de care chiar nu prea auzisem (in afara lui Bogdan Daniel Deac) …desi sunt foarte cunoscuti in Romania.
Traind in Polonia de 14 ani si jucind aici sah de vreo 9 ani in mod sistematic (in parc, cind e vremea frumoasa sau in sala de joc la turnee locale de amatori – vinerea dupa-amiaza de obicei), o data cu initierea fiicei mele cele mari in sah la clubul de aici, si apoi a celei mici… am fost ancorat si izolat in realitatea poloneza sahista ce ma inconjura si am cam neglijat in tot acest timp realitatea sahista romaneasca si internationala, abia acum incercind sa imi fac ordine in cunostintele precare si sa mi le imbogatesc cu ocazia acestui mare eveniment la care am participat, care m-a marcat si pe care am incercat sa il marchez si eu
A fost evident ca nu era timp si nici conditii sa ii cunosc mai indeaproape pe toti jucatorii romani prezenti. Au fost prezenti toti marii jucatori polonezi ai momentului: multipli campioni nationali… Nu voi insira o lista lunga de nume poloneze din teama ca nu sunt prea cunoscuti in Romania, dar voi incerca sa ii prezint in timp… macar cu rezultate notabile si o…caricatura, in masura in care voi trezi interesul. Citi dintre cei prezenti am desenat? Mai putini de o cincime. Aproximativ vreo 10 rusi (cum puteam desena mai putini?!) vreo 7 polonezi, 4 romani (as fi vrut pe toti, dar e un bun inceput), 3 turci, 3 bielorusi, 3 ucrainieni, 2 olandezi, 2 sloveni, 2 cehi, 2 gruzini, 2 greci, 2 austrieci, un danez, un suedez, un finlandez, un ungur, un spaniol, un francez, un israelian … Am imortalizat aproximativ 55 de jucatori si am colectionat (asa cum am mentionat mai devreme) 40 de semnaturi ale acestora. Inseamna ca pe 15 jucatori desenati nu i-am mai intilnit sa imi semneze pe desene si probabil nu-i voi mai intilni niciodata.
Ulterior le-am postat pe toate pe facebook si cu aceasta ocazie am cistigat prieteni virtuali, chiar si printre protagonistii caricaturizati.
Cu citeva zile in urma am incheiat tratativele ca revista poloneza Mat sa publice vreo citeva din lucrarile mele.
Sa revin la Campionatul European de sah de la Legnica. De ce tocmai in Legnica, un orasel de 100.000 de locuitori si nu in Wroclaw, mare oras universitar (cunoscut in istorie ca Breslau) cu 700.000 de locuitori? Nu numai pentru ca are un club puternic de sah pe nume Miedz Legnica.
Un respectat om de afaceri care provine din Legnica a facut avere in Wroclaw si a infiintat acolo cel mai bogat si mai puternic club de sah din Polonia: Polonia Wroclaw. Omul de afaceri se numeste Andrzej Dadello si el insusi este mare iubitor de sah – vicecampion european de sah amator. A cumparat si clubul de fotbal din Legnica pe care spera sa il duca in Liga intii. Pentru ca a avut puterea financiara, Dadello a organizat in orasul sau natal, Legnica (unde s-au nascut si fiicele mele si sotia mea) acest Campionat European. Ca toata lumea, ma asteptam sa vina cei mai buni sahisti din toate tarile europene. Din Romania au venit cei mai buni, spre bucuria mea si mindria mea, din Polonia au venit cei mai buni, spre bucuria si mindria fetelor mele. Dar nu si din Rusia, de exemplu, desi acolo sunt cele mai multe din lume nume importante de mari maestri internationali, dupa cum stim.
Iata o statistica facuta de mine a participarii la acest Campionat European:
37 de tari participante cu delegatia Polonia cea mai numeroasa de 42 de jucatori urmata de Rusia cu 36 de jucatori. Cei mai multi mari maestri internationali au venit din Rusia :24 GM!!! Polonia a participat cu 13 GM, Armenia cu 11 GM, Cehia si Ungaria cu cite 7 GM, Azerbajdjan cu 6 GM , Germania, Turcia si Croatia cu 5 GM, Romania, Grecia si Slovenia cu cite 4 GM, Bielorusia cu 3 GM si asa mai departe…
Cei mai buni si mai buni din Europa nu au venit la Legnica pentru simplul motiv ca in acelasi timp cu prestigiosul campionat european au avut loc alte concursuri de sah cu premii mult mai mari, incepind mai devreme sau mai tirziu de 5 mai, prima zi de intreceri, aici in Legnica.
Concursuri in Rusia sau Norvegia, unde de exemplu, rusul Sergey Karjakin l-a batut la el acasa pe uriasul Magnus Carlsen si a cistigat 100.000 de euro, suma incomparabil mai mare decit cei 6.500 de euro cit a cistigat ucrainianul Moiseenko care a pierdut ultima partida, astfel pierzind si sapte mii cinci sute de euro doar din cauza unei mutari slabe, desi in final a ramas pe locul intii. Fondul de premiere pentru primii zece clasati a fost de 65.000 de euro. Aceasta suma s-ar fi impartit proportional descrescator, daca acestia s-ar fi diferentiat la numarul de puncte acumulate. S-ar fi acordat 14.000 de euro pentru locul I. Dar, pentru ca primii zece au avut cite opt puncte, suma s-a impartit in mod egal, fiecare dintre ei luind cite 6.500 de euro.
Moiseenko a condus mereu inca din primele runde, insa in ultima zi, dupa 10 partide fara infringere, inaintea ultimei partide, conducind plutonul cu jumatate de punct, nu a putut face nici macar remiza cu rusul Ian Nepomniachtchi.
Abia dupa terminarea turneului am realizat ca a fost prezent in Legnica si francezul Maxime Vachier-Lagrave, pentru ca intimplator l-am desenat ca sa fac impresie (sper ca buna) unui editor al unei reviste franceze de sah.
Asa s-a intimplat si cu olandezul Erwin L’ Ami pe care l-am identificat abia cu citeva zile in urma ca a fost si el prezent in Legnica, citind (unde in alta parte daca nu pe internet) ca e sotul Alinei Motoc L’ Ami, de care auzisem cu multi multi ani in urma ca a fost campioana mondiala la copii de pina la 10 ani si e din Iasi, ca si mine. Citind prima data numele ei, Alina L’ Ami, cu exotice rezonante franceze, nu imi inchipuiam ca e romanca de-a noastra.
Citeste Articolul