Marele meci al lui Robert James Fischer

Remember de vacanta II: Din articolele publicate pe blog

Articol scris de Dan Fugulin

Prima mutare 1.e4

Avea numai 7 ani si invatase regulile jocului singur. Din intamplare gasise instructiunile unui joc straniu, cumparat de sora sa dintr-un magazin de dulciuri din New York, si un an intreg, in solitudine, a deprins regulile sale. A fost fascinat. Este anul care ii va schimba intreaga viata. Peste putina vreme, la numai 7 ani, se afla intr-un loc exclusivist, unde nu prea gaseai nici copii si nici femei, un loc unde oamenii cu figuri serioase priveau atent lamesele de sah. Intrase in Brooklyn Chess Club.

Copilul maturizat pentru a deveni legenda sahului mondial

Deschiderea

Era cel mai bun, piesele fusesera asezate pe pozitie de atac si triumful a sosit repede. La numai 13 ani devine campionul Americii la juniori. Peste cateva luni se inscrie si termina pe locul 4 in U.S. Open Chess Championship, intr-un fel campionatul national deschis al seniorilor. In ianuarie 1958, la 14 ani devine campion oficial al Statelor Unite si cel mai tanar Mare Maestru International din istoria sahului.
Erau primele mutari, inceputul meciului sau cu lumea.

Marele maestru Bobby Fischer la 14 ani

Rocada mare

Dupa Capablanca si cu o scurta perioada in care Euwe detinuse titlul, campionul mondial de sah fusese mereu un jucator din fosta URSS. Sahul sovietic era de departe cel mai puternic si mai competitiv. Sprijinit de catre stat, devenise practic unul dintre sporturile nationale. Scoli, antrenori, cursuri de sah. O intreaga armata, termenul nu e deloc exagerat tinand cont ca in delegatiile campionilor sovietici pe langa asistenti, antrenori, psihologi se aflau si agenti KGB. Totul cu un singur scop : mentinerea suprematiei sovietice in sah. Boris Spassky, despre Fisher, rememorand meciul secolului, finala Campionatului Mondial din 1972, spunea: “Bobby a câştigat meciul cu mine, a bătut întrega armată sovietică, antrenori, organizatori, agenţi şi alţi agenţi, toată armata a bătut-o”.

Fischer – Spassky- 12,5 – 8,5

Meciul secolului a avut loc din iulie pana in septembrie 1972, in Reykjavík, Islanda si avea sa se incheie cu scorul Fischer – Spassky = 12.5-8.5. Lumea il cunostea pe noul campion mondial, al 11-lea. Noncomformist, tanar, venind dintr-o America cuprinsa de nebunia hippie, convulsionata de un razboi absurd in Vietnam si mereu atenta si pregatita in lupta cu marele dusman sovietic, la 29 de ani Bobby Fischer devine un simbol pentru toti. El avea sa aduca in atentia lumii sahul, si asa cum declara Spassky : « Avea sa ne faca pe noi toti celebrii si bogati ».
Acum regele era la adapost si se anunta o domnie lunga.

1972, Campionul mondial de sah Robert James Fischer

Sacrificarea Damei

Probabil acest lucru l-a facut unic. Solitudinea. Faptul ca a invatat de unul singur regulile jocului. Nimeni nu i-a spus ce piesa e mai importanta, nimeni nu i-a domolit imaginatia prin reguli acceptate de toata lumea. De restul lumii. Piesele sale nu aveau valoare decat in imaginatia sa, niciodata nu s-a ferit sa sacrifice dama sau alte piese mari, fiind condus de un mat , numai de el vazut peste multe mutari. Regulile sale erau altele. Si a trebuit sa le impuna. Asta era menirea lui. Nu cautase onoruri, titluri, parea orgolios pentru oamenii mici, insa adversarii sai l-au apreciat enorm si au inteles cat putea fi de generos. El venise sa impuna noile reguli si va reusi. Cu orice sacrificiu. Chiar si cu sacrificiul lucrului caruia ii dedicase toata copilaria sa.

Fischer renunta la titlul de campion mondial pentru binele sahului

Fara sa joace, a cedat titlul de campion mondial 1975 lui Karpov. Federatia Internationala de Sah (FIDE) nu era pregatita sa accepte regulile sale. L-a refuzat. Si el a cedat titlul fara lupta. Gestul sau a socat. Era cu siguranta cel mai bun sahist al tuturor timpurilor.
Insa victoria sa avea sa vina peste cativa ani cand FIDE avea sa stabileasca regulile sale ca fiind cele oficiale pentru decernarea titlului. Era mult prea tarziu pentru Bobby, trecusera mai bine de 10 ani si el se reintorsese in singurate. Probabil numai acolo gasise un partener pe masura.

Regulile cerute de Fischer au devenit peste ani legi impuse de FIDE

Sfidarea nebunului

Era anul 1992, Iugoslavia, embargou sever impus de Natiunile Unite si S.U.A. Era locul potrivit pentru Bobby Fischer sa ofere revansa marelui invins Spassky, intr-un meci demonstrativ ce a atras atentia intregii lumi.

Revansa la meciul secolului Fischer – Spasky ,1992, Iugoslavia

Marele Fischer traia, revenise in fata publicului si juca minunat. Kasparov, campion mondial al momentului ii analizeaza meciurile si declara ca este uimitor de puternic dupa atata vreme in care nu a participat la nici un meci. Atrage atentia insa si guvernului american, care il declara persona non grata, ca raspuns la alegerea locului de desfasurare. Din acest moment devine fara patrie. Se va retrage intr-un final in locul unde devenise rege, la Reykjavík, si va capata cetatenie islandeza.
Reusise si de aceasta data, il invinsese si acum pe Spassky, dar ceea ce era mai important invinsese politica de embargou asupra unui stat din inima Europei.
Nebunul sfidase cea mai mare putere a lumii, si chiar daca stia ca era imposibil incercase de unul singur sa dea mat.

Fischer persona non grata

Ultima mutare

Chiar daca jocul acesta minunat nu are sfarsit, iar inceputul sau se pierde in vremuri de demult, chiar daca posibilitatile sale sunt infinite, el pastreaza ceva uman : are numai 64 de patrate, albe si negre. Sau 64 de ani.
Pe ultimul patrat, sta scris: Reykjavík Landsspítali, si mic de tot, ca si cum nu ar trebui sa fie acolo, data de 17 ianuarie 2008.

Fischer liber din nou

Este ultimul careu in care a poposit geniul. Sau Bobby Fischer. Acum a plecat, nu il vom mai gasi nicaieri. Se afla intr-un sah, dat de catre Dumnezeu.
Insa, sunt multi aici care spera, ca odinioara inchis in camera sa, invatand de unul singur regulile, asa cum nimeni nu le-a cunoscut pana la el, pustiul firav si inteligent sa fi descoperit si o regula imposibila : sa iasa din sahul etern.

Fischer ne priveste dintre stele