Mihail Marin reuseste sa termine al treilea “in Bocca all ‘Orso”(in gura ursului)

Locul 3 in Italia! Excelenta evolutie si realizare a marelui maestru Mihail Marin la Openul international Capo d’Orso si partida castigata cu negrele la Naumkin comentata mai jos.

Mihail Marin in Bocca al Orso    Peisaj din capo D’orso

Clasamentul dupa 9 runde la Capo d’Orso

Pos	Pts	ID	T	NAME	Rtg	PRtg	Fed	ARO	APRO	Buc1	BucT
1	7.0	8	GM	Conquest Stuart C	2549	2663		2470.75	2453	40.00	43.50
2	6,5	1	GM	Tiviakov Sergei	2697	2635		2442.38	2447	38.50	42.50
3	6.5	6	GM	Marin Mihail	2564	2602		2409.75	2389	37.00	41.00

Mihail Marin mi-a transmis dupa terminarea turneului si urmatoarea explicatie care ne lamureste putin cum stau lucrurile ” in gura ursului”:

” În Italia, urarea de baftă se exprimă prin “In bocca al lupo” (în gura lupului), la care se răspunde automat cu “Crepi i lupi!” (să “crape” lupii!). În Sardinia nu există astfel de jivine, dar numele regiunii în care s-a disputat turneul (Capo d’Orso) este dat de o stâncă a cărei formă aduce cu un urs (sau o gură imensă de urs, ambele interpretări sunt posibile). După o ascensiune deloc ușoară, am reușit să ajung în gura… ursului, dar nu sunt sigur dacă la formula “In bocca al orso” se poate răspunde cu “crepi i orsi”, fiind vorba de un urs de granit… În orice caz, incursiunea mi-a purtat noroc la turneu, unde am reușit să mă clasez al 3-lea, după Conquest și Tiviakov.”

Si ca un bonus, el ne-a trimis cu generozitate o partida excelenta cu Naumkin comentata de el.

(1) Naumkin,Igor (2488) – Marin,Mihail (2564) [A69]
Porto Mannu Open 2009 Palau (7.5), 21.05.2009

1.d4 Nf6 2.c4 e6 3.Nf3 În timpul pregãtirii pentru partidã, am constatat cã Naumkin si-a pãstrat repertoriul de deschideri neschimbat din vremurile în care era considerat principalul rival al lui Kasparov în competitiile de tineret. Nu m-am simtit pregãtit sã port discutii teoretice cu el nici în Apãrarea Gruenfeld, nici în Indiana de Rege, deschideri în care experienta mea practicã este destul de redusã. Am ales pânã la urmã riscanta Apãrare Benoni, bazându-mã pe faptul cã ea se întâlnise destul de rar în partidele adversarului meu. În plus, în anii ’80, eu îmi dezvoltasem reflexele în acest gen de pozitii pânã la automatism. Singurul motiv de îngrijorare era legat de faptul cã în ultimii ani rarele mele partide în Benoni se încheiaserã cu rezultate mai degrabã nemultumitoare, dar am hotãrât sã rezolv aceastã problemã adoptând o variantã pe care nu o mai încercasem în trecut.

3…c5 4.d5 d6 5.Nc3 exd5 6.cxd5 g6 7.e4 Bg7 8.Be2 0-0 9.0-0 Re8 10.Nd2 Nbd7

Presupun cã aceastã mutare a venit ca o surprizã pentru Igor. În trecut, jucasem numai variantele bazate pe 10…Na6, sau 9…a6 10.a4 Bg4.

11.a4 a6!? Prin anii ’80, când Apãrarea Benoni era încã la modã, specialistii mondiali (printre care l-as mentiona în primul rând pe Mihai Subã) considerau cã la 11.a4 trebuie jucat 11…Ne5 urmat de 12…g5, în vreme ce mutarea mai actvã 11.f4 trebuie contracaratã cu 11…c4. În partida a 3-a a meciului de la Reykjavik, Spassky a jucat 11.Qc2, iar Fischer a replicat cu mutarea neasteptatã 11…Nh5!?. Aceste variante au un caracter fortat, cu analize lungi si destul de greu de rãsturnat. Personal, mã simt mai atras de acel gen de pozitii în care lucrurile rãmân neclare în aceastã fazã a partidei. Dupã continuarea oarecum neutrã din partidã, albul are de ales, pentru faza imediat urmãtoare, între mutãri ca a5, Ra3, Ra2, Kh1, h3, Qc2, Nc4, f4, f3 sau Re1. Si sarcina negrului este destul de complicata, el dispunând de mutãri ca Rb8, Qc7, Qe7, Ne5, h5, b6, c4 sau b5. De asemenea, ambele pãrti au de rezolvat problema spinoasã a dezvoltãrii nebunului damei. În general, va avea câstig de cauzã jucãtorul care va combina elementele disponibile în forma optimã. Un simplu calcul factorial relevã caracterul practic inepuizabil al pozitiei, ceea ce corespunde perfect spiritului initial al deschiderii. Nu jucãm Benoni ca sã facem remizã (sau sã pierdem!) fortat, ci, mai degrabã, pentru a ne încerca limitele intelectuale…

12.f4 Rb8 13.a5 Ultimele mutãri ale albului echivaleazã cu o declaratie fãtisã a intentiilor agresive, dar, în acelasi timp, oferã negrului posibilitãti de contrajoc.

13…b5 14.axb6 Nxb6 15.Kh1 c4 16.Ra3 Qc7 17.Qe1!?

Din punct de vedere abstract, planul albului este destul de logic. Figurile sale se îndreaptã spre flancul regelui, pe diversele cãi de acces posibile (linia a 3-a, diagonala e1-h4), pentru a crea posibilitatea unui atac de mat. Din punct de vedere concret, planul nu este usor de realizat, deoarece eliberarea liniei a 3-a cu o mutare de cal presupune o vulnerabilitate crescutã a pionului e4.

17…Nfd7?! Negrul elibereazã drumul pionului f, pentru a contraataca în centru cu f5. Nu este usor de gãsit o alternativã constructivã la negru, dar senzatia mea este cã este prea devreme pentru a slãbi presiunea de figuri asupra pionului e4.

18.e5?! Din fericire, si albul se grãbeste. Acest atac este insuficient pregãtit, deoarece piesele usoare se aflã pe pozitii pasive. [Ar fi trebuit preferatã mutarea 18.Qh4! , mentinand tensiunea.]

18…f5! Dupã o gândire de peste jumãtate de orã, am gãsit modul de a împiedica activizarea figurilor usoare ale albului. [Dupã 18…dxe5 19.f5! urmat de Nde4, albul are initiativã periculoasã pentru pion.]

19.g4!? O încercare disperatã de a mentine initiativa. [Dupã 19.e6 Nf6 vulnerabilitatea pionului d5 devine evidentã. 20.Bf3 Bb7 21.Ra5 Nbxd5!? (Când am jucat 18…f5, am considerat cã aceastã operatie tacticã este promitãtoare, dar am avut în vedere si continuarea de rezervã 21…Nc8 , dupã care albul trebuie sã repete pozitia. Nu ar fi indicat 22.b4 deoarece dupã 22…cxb3 23.Nxb3 Ne7 figurile albe atârnã.) 22.Rxd5 Nxd5 23.Nxd5 Qc5 Albul riscã sã îsi piardã stabilitatea în centru. 24.Qe3!? O mutare propusã de Tiviakov la analiza post mortem. 24…Bd4 25.Qa3 Qxa3 26.bxa3 c3 27.Nb3 Bg7 28.Re1 Ba8 “Consiliul de analizã” format din cei doi jucãtori implicati în partidã, precum si din Korneev, Pelletier si Tiviakov a decis cã albul are grave probleme, în ciuda usorului avantaj material.]

19…dxe5 20.gxf5 Nf6 21.fxg6 exf4 22.Qh4 [Dupã 22.gxh7+ Kh8 regele negru se aflã în deplinã sigurantã.]

22…hxg6 23.Rxf4 Nbxd5 24.Rxc4 Qf7-/+

Dupã o serie de lovituri grele, structura de pioni a dispãrut cu desãvârsire. Negrul rãmâne mai bine dezvoltat, iar regele sãu este mult mai bine apãrat. Singura problemã rãmâne criza de timp de care mã apropiam cu pasi repezi…

25.Nce4 Bb7 26.Kg1 Qe7 27.Rh3 Rbc8!

Ultima mutarea “grea” din partidã. Negrul si-a încheiat mobilizarea, în vreme ce albul rãmâne cu probleme în mentinerea stabilitãtii în centru si a dezvoltãrii nebunului din c1. Pierderile materiale sunt inevitabile.

28.b3 Rxc4 29.Bxc4 [29.bxc4 nu ar fi schimbat nimic esential: 29…Nxe4 30.Qh7+ Kf7 31.Nxe4 Qxe4 32.Rf3+ Nf6-+ ]

29…Nxe4 30.Qh7+ Kf7 31.Rf3+ Nef6 32.Bb2 Rh8 33.Bxf6 Rxh7 0-1

Aici puteti sa revedeti si sa vizualizati partida comentata