De ce s-a retras Kasparov din sah? se intreaba Ivanchuk

Ca un trăsnet din senin

ivanchuk_mica

Articol de  Gert Ligterink – articol tradus de pe siteul oficial Corrus


Spre sfârşitul rundei a patra, Vassily Ivanchuk şi Nigel Short au stat în camera de presă urmarind finalul de pioni din meciul Morozevich-Adams.
Iniţial au existat îndoieli că Adams ar putea să ţină poziţia. Ambii jucători au zâmbit când au văzut apărarea corectă. S-au uitat unul la altul satisfăcuţi, ca nişte chirurgi convinşi ca pacientul lor va supravieţui.

Dar, apoi, ca un trăsnet din senin, Ivanchuk a venit cu o întrebare: “Nigel, de ce s-a retras Kasparov din şah?”.

Short nu ar fi fost mai surprins dacă Ivanchuk l-ar fi interogat despre non-existenţa marţienilor. Ezitant el a încercat să-i explice că după douăzeci ani în vârful ierarhiei mondiale a şahului Kasparov le-a văzut pe toate. Ivanchuk nu a fost satisfăcut: “Dar de ce nu joacă alte deschideri. Nu sunt mult mai multe lucruri în şah decât siciliana? El ar putea studia franceza”.

Short a încercat din nou: “Vassily, aceasta ar putea fi greu de înţeles pentru cineva care iubeşte şahul cum îl iubeşti tu.
Kasparov iubeşte de asemenea şahul, dar, mai presus de toate, el iubeşte să câştige. El nu ar mai putea aduce aceeaşi energie la tablă, în special pentru că s-ar putea ca în curând să nu mai fie cel mai bun.” De data aceasta Short a părut să fi lovit o coardă sensibilă, pentru că Ivanchuk nu a mai întrebat nimic. Avea nevoie de timp pentru a putea digera acest mod de abordare străină a  jocului.

vassily_ivanchuk3 korcinoi_leon_2008

“Cu exceptia lui Ivanchuk si Kortchinoi, nu exista jucator de sah care  sa iubeasca mai mult  jocul”

Ivanchuk în elementul său. Cu excepţia lui Kortchnoi, nu există jucător de şah care să iubească mai mult jocul. Fără de siciliană? Nici o problemă, să încercăm o altă deschidere. Fără de şah? Imposibil. Desigur, îi place să-şi menţină ratingul ridicat şi să câştige turnee. Mai important este că el este îndrăgostit de şah, un joc căruia şi-a vândut sufletul cu mult timp în urmă.

Ivanchuk a trecut prin încercări grele în ultimele luni. Încă de la Olimpiada de la Dresda, când el nu a reuşit să ofere o probă pentru un control doping, a fost implicat într-un caz de doping. În realitate, el a fugit din sala de joc, după o pierdere dureroasă la Kamsky. În disperare a fost ajuns de către un oficial panicat, care nu a reuşit să-l oprească.

short_ivanchuck
Mulţumim lui Dumnezeu, cazul de dopaj al lui Ivanchuk a fost respins din “motive tehnice”. Cu toată onestitatea, e greu de găsit o motivaţie pentru acest lucru. Mai important, FIDE a decis să desemneze nişte oameni de bun-simţ pentru a decide cu privire la caz, în loc de nişte vânători de vrăjitoare.
Comisiei i-a fost clar că cineva care răstoarnă regulat ghivece pentru flori, sau ameninţă să se arunce din capul scărilor după o înfrângere, cu greu poate fi de aşteptat să urmeze o persoană complet străină ca să facă pipi într-o oală. Mai mult decât atât,  ce fel de dopaj căutau ei? Extraordinara dragoste pentru şah nu poate fi colectată într-o eprubetă.

6 Comentarii

  • vasyly66

    Frumos articol Daniel. Bravo ! 🙂

    ianuarie 27, 2009 - 1:02 pm Raspunde
  • adrianstanca2009

    E clar ca Ivanchuk nu se va lasa niciodata de sah!

    ianuarie 27, 2009 - 1:20 pm Raspunde
  • vasim

    Sincer ma mir ca Kasparov a reusit sa se retraga din sah!
    Este foarte greu dupa ce ai jucat toata viatza sah sa faci altceva.
    Se vede ca Kasparov pe langa ca e un mare jucator de sah este si un mare caracter iar la el controlul e la cel mai inalt nivel.
    Respect Kasparov!

    ianuarie 27, 2009 - 2:48 pm Raspunde
  • rodantero

    Multumesc George. Eu am facut numai traducerea, si asta la rugamintea lui Iulian, cel care a descoperit articolul, pe care si eu l-am gasit interesant.

    ianuarie 27, 2009 - 3:03 pm Raspunde
    • ceausescuiulian

      Daniel: Articolul a fost descoperit de Adrian care mi l-a aratat mie. Cum Costin nu era disponibil, eu aveam treaba, am apelat la Daniel, sperand ca este mai liber. El a facut traducerea, Adrian micile corecturi si eu ilustratia si ultima corectura si aranjare. Asadar , aici se munceste in echipa si asta este cu atat mai bine pentru calitatea si rapiditatea terminarii articolelor. Unde-s multi puterea creste si cititorul sporeste, dupa ce citeste:)Important, pana la urma,este ce produs finit este nu chiar cati muncesc la un articol…

      ianuarie 27, 2009 - 3:22 pm Raspunde
  • Florin Dutu

    Kasparov nu e singurul sahist notabil care a renuntat la sah. Desigur, el e cel mai notoriu, pt ca a fost campion mondial, si nu orice campion, dealtfel renuntand la sah exact cand se afla in top. Eu nu cred ca e neaparat corecta explicatia pt gestul sau, aceea ca nu a vrut sa inceapa sa coboare in top, sa inceapa sa mai si piarda, sa nu ramana astfel cel mai bun in mod absolut. Pur si simplu, cred ca, asa cum s-a intamplat in alte cazuri, importante, dar, desigur, nu chiar la acest nivel, sunt multi sahisti care au potential intelectual, social, stiintific, politic, sau de orice alta natura, care ii indeamna , dupa ce au avut o cariera importanta in sah, sa doreasca sa faca si altceva in viata. Iar pt. a avea timp si energie pt alte asemenea preocupari, decizia trebuie sa fie radicala, renuntarea totala la sah, pt ca jucand in continuare, pregatindu-se, antrenandu-se, practic sahul , atat de cronofag, le-ar fi secatuit posibilitatile in acest sens. Pur si simplu, nu poti face la nivel inalt, in acelasi timp, doua sau mai multe lucruri, activitati, dedicari. Daca vreti , un exemplu cunoscut si nu prea, in acest sens, se poate da din sahul romanesc. Dan Barbulescu, nascut in 1964, a renuntat complet la sah in 1993, la nici 30 de ani, desi a jucat la nivel de varf mondial ca junior, a fost MI, dar cu forta evidenta de GM , a jucat in echipa olimpica a tarii inca de la 20 de ani. In momentul retragerii, chiar in 1993 a fost vicecampion national, daca nu ma insel, intr- o finala open disputata la Eforie Nord, cred, absolut ultimul sau turneu jucat. De ce a renuntat? Pt. ca, desi absolvise in prima tinerete cibernetica, ulterior a facut si facultatea de filosofie, stiinta careia i s-a dedicat apoi, devenind profesor la universitate, sau la institutul de filosofie, ceva de acest gen. Deci, daca ai fost sahist de top, de ce sa nu poti fi dupa aceea si om de stiinta de top, sau medic, sau orice altceva realmente important? Deasemenea si Negulescu a renuntat la sah la o varsta cam la fel de “frageda” ca si Kasparov. Nu stim, in cazul sau, ce a pus in loc, el fiind plecat in SUA de la acea vreme. Pe de alta parte, sunt destule si cazurile in care jucatori romani cu nivel de joc f. ridicat, MI, sa zicem, nu au renuntat complet la sah, dar joaca sporadic, din an in paste, doar pt. placere, ei dedicandu-se altei profesii. Cred ca in acest sens , ca exemple, pot fi medicii Szuhanek, Vasilescu, Vasiesiu (sper ca nu gresec cu ceva in aceasta informatie).
    P.S.: Ideea aceea marca Ivanchuk, cum ca sahul trebuie iubit, asa, neconditionat este discutabila. Daca vreti, e demna de o cauza mai buna, mai degraba iubesti neconditionat, sub toate formele, si la tot pasul in viata pe Dumnezeu, pt, ca sahul poate deveni un idol nefericit uneori. Sunt binestiute cazuri de sahisti ce au imbatranit , si din “iubire” de sah au ramas fara pensii, dezaxati, iar unii, desi au fost de o reala forta in tinerete, jucand intr-una numai sah, au ajuns sa il joace din ce in ce mai slab si prost, fiind priviti mai degraba ca ciudati, pierzand respectul lumii sahiste in care s-au invartit in viata lor. Iar Ivanchuk, oricat ar fi el de bun ca sahist, nu e tocmai un exemplu de rigoare, echilibru, o persoana de luat in seama, e catalogat de multi ca un om ciudat, cu certitudine….

    aprilie 8, 2016 - 9:15 am Raspunde

Lasa un Comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata.