Traducere de Adrian Stanca

Remember de vacanta (27): Din articolele publicate pe blog

In mod traditional am preferat mereu jucatorii etichetati drept conservatori sau pozitionali, incepand cu Capablanca si continuand cu Botvinnik, Smyslov, Petrosian, sau in vremurile noastre Karpov sau Yusupov. (Petrosian – numarul unu pentru mine). De ceva ani incoace, odata cu tranzitia spre alt stil de joc si alte deschideri, au inceput sa-si faca loc in topul jucatorilor mei preferati o serie de jucatori de alt tip. Este vorba de jucatori mai originali, mai creativi, incepand cu jucatorii hipermoderni ‘clasici’ (Nimzovici, Reti, Alehin) pana la jucatori ai timpului notru, multi dintre ei cochetand cu unele deschideri mai ‘ciudate’ pe care am inceput sa le joc. Astfel, un nume a inceput sa tot rasara, din surse diferite si in variante diferite pe care le-am incercat/studiat: ba in Deschiderea Moderna, ba in Siciliana Inchisa (culminand cu gasirea unei foarte bune partide a lui in 1.e4 c5 2.Cc3 Cc6 3.g4!?), ba in idei de deschideri in care se incearca la alb, cu culori inversate-pentru a obtine un tempo in plus, diverse deschideri jucate cu succes la negru.

Duncan Suttles un stil creativ si original

Este vorba de marele maestru canadian Duncan Suttles faimos in jurul lumii pentru stilul personal si creativ de joc.

Duncan Suttles (nascut pe 21 decembrie 1945) a fost cel mai puternic jucator canadian in era lui (post Abe Yanofsky si anterior lui Kevin Spraggett). Este unul dintre putinii mari maestri care detin de asemenea titlul de mare maestru la sahul prin corespondenta. Duncan Suttles nu a mai jucat in competitii oficiale de la jumatatea anilor 80, retragandu-se -mare pacat!- din lumea sahului pentru a lucra in domeniul calculatoarelor . El a participat la cateva Olimpiade si a castigat cateva Campionate ale Canadei. Cele mai importante turnee ale sale au fost Interzonalele din 1967 si 1970, cu o perioada de succes in special in anii 1973-1974. In aceasta perioada a sa de varf a castigat Canadian Open si a iesit pe locul 1 la egalitate in U.S. Open, dupa care a urmat succesul international prin evolutia foarte buna la faimosul turneu San Antonio 1972, care i-a adus titlul de mare maestru.

In tineretea sa Suttles a fost puternic influentat de Nimzovici, si a devenit binecunoscut datorita preferintei sale pentru deschideri hipermoderne. A fost probabil cel mai proeminent jucator care a promovat Deschiderea Moderna incepand cu jumatatea anilor 1960, si a aratat ca aceasta linie de joc, o aparare universala impotriva a orice joaca albul, este 100% jucabila. (pana la el 1…g6 era considerata ceva dubios).

La Alb Suttles a preferat 1.e4, cu o predilectie pentru Siciliana Inchisa, si baroca Partida Vieneza in 1.e4 e5. Ocazional a mai jucat Deschiderea Engleza (1.c4). De pe la inceputul anilor 1970, a inceput in mod frecvent sa incepa partida cu 1.g3, urmarind sa obtina pozitii din Deschiderea Moderna cu culori inversate – o alta idee inovatoare a sa. Stilul sau e unic in sah, avand drept caracteristici principale evitarea variantelor principale ale teoriei deschiderilor, fianchettarea nebunului de pe flancul regelui (si la alb si la negru), dezvoltarea cailor pe campuri neobisnuite, combinatii iscate ca din senin.

Cand Duncan Suttles a inceput prin anii 60 ‘sa se joace cu caii prin h6 sau h3’ multi au crezut ca a aparut un nou Aaron Nimzovici, dar Suttles n-a atins niciodata varfurile clasamentelor mondiale inainte de a-si pierde interesul pentru sah. Dar influenta lui Suttles asupra jucatorilor canadieni, in primul rand, si asupra multor altora de pe glob, a fost mai mult decat considerabila. In anii ’70 majoritatea tinerilor maestri canadieni de top aderau la teoriile hipermoderne ale lui Suttles. Interesat de mentionat ca unii autori precum Saidy si Lessing in cartea lor “Lumea Sahului” il considera pe Suttles ‘cel mai original strategist de la Nimzovici incoace’.

Duncan Suttles in 1972, la 27 ani

Gufeld,E – Suttles,D [B06]

Sukhumi Sukhumi (3), 18.08.1972

1.e4 g6 2.d4 d6 3.Nf3 Bg7 4.Bc4 Nf6 5.Qe2 c6 6.Bb3 0-0 7.0-0 a5 8.a4 b6 9.Re1 Ba6 10.Qd1 Ra7 11.Nc3 e6 12.Bf4 Kh8 13.Qd2 Ng8

Nu e neobinuit pentru Suttles sa-si dezvolte piesele in spatele pionilor, in acelasi timp creand o pozitie rezilienta, care poate sa absoarba posibilele spargeri de pioni ale adversarului. 14.Rad1 Qc7 Piesele albului sunt plasate in mod clasic, dar el nu poate deschide pozitia in mod avantajos cu doar doi pioni dentrali, asa ca e forta incurand sa-si rearanjeze piesele…in spatele pionilor.De loc surprinzator, aproape toate piesele Negrului sunt de asemenea ‘la marginea tablei’, cu exceptia nebunului din g7. 15.h4 h6 16.Ne2 Albul isi muta calul de la c3 la e2 ca sa poata impinge pionul c, avand astfel posibiltatea sa-si aduca nebunul din b3 pe o diagonala mai buna. Toate aceste intentii fac parte din pregatirea unui atac pe flancul regelui.Negrul, amintindu-si un vechi proverb “Nu poti fi dat mat cand ai un cal pe f8”, isi transfera calul din b8 pe acest camp cheie. 16…Nd7 17.Bh2 Rd8 18.c3 Nf8 19.Bc2 Qe7?!

Negrul, anticipand atacul adversarului, isi maseaza piesele pe flancul regelui, dar 19…Qe7 da albului o oportunitate tactica pe care acesta o rateaza. 20.e5?! Fixeaza centrul, dar acum negrul va avea un plan clar pe flancul damei. [dupa 20.d5! cxd5 21.exd5 e5 22.Ned4 urmat de 23.Nc6 albul sta mai bine.] 20…d5 21.Bf4 c5 22.g3 Rb8 23.Kg2 Rab7

Negrul profita de pionul a4 pentru a impinge a5 cu tempo 24.Rb1 Nd7 25.h5!? Albul simte ca trebuie sa faca ceva in privinta atacului sau pe flancul regelui, asa ca sacrifica o piesa. Dar caii negrului isi apara regele bine, asa ca sunt sanse mici ca albul sa aiba succes cu un atac direct. 25…g5 26.Nxg5?! Bxe2 27.Rxe2 hxg5 28.Bxg5 f6 29.exf6 Bxf6 30.Bf4 Rc8 31.Rbe1 Nf8

Albul are ceva compensatie pentru piesa sacrificata, dar compensatia e insuficienta daca negrul se apara precis. 32.g4?! cxd4 33.cxd4 Qg7?! 34.f3 Rc4 35.h6 Qf7 36.g5 Ng6!

37.Bg3 Rxc2 38.Qxc2 Bxg5 39.Rxe6 N8e7 40.R6e2 Nf5 41.Re8+ Kh7 42.R8e5 Nfh4+ 43.Bxh4 Bxh4 44.Rf5 Bxe1 45.Rxf7+ Rxf7

46.Qc6 Nf4+ 47.Kh2 Re7 48.Qc8 Re2+ 49.Kh1 Bg3 50.Qf5+ Ng6 51.Qg5 Re1+ 52.Kg2

0-1

“Orice asemanare dintre o partida jucata de Suttles si orice alta partida, trecuta sau viitoare, este cea mai intamplatoare coincidenta” (Robert G.Wade)

Aici puteti revedea partida comentata

Van der Laat,J – Suttles,Duncan [A26]

Lugano ol (Men), 1968

1.Nf3 g6 2.c4 Bg7 3.Nc3 d6 4.g3 Nc6 5.Bg2 e5 6.d3 Nh6

O deschidere care a mai aparut in Sahovic-Suttles, Belgrad, 1969 7.Rb1 0-0 8.0-0 f5!? Negrul incepe imediat atacul pe flancul regelui, profitand de faptul ca albul nu are cum sa blocheze inaintarea pionului f5. Negrul nu se grabeste inca sa continue cu f5-f4, deoarec nu vrea sa-i dea albului campul e4 mai devreme decat e necesar. 9.Bg5 Qd7 10.Nd5 Sahovic a continuat 10.Bd2. 10.Nd5 e mai consistent, dar nu pare sa duca la nimic, totusi. 10…Kh8! fa ce loc pentru calul din h6 11.Qd2 Ng8 12.Nh4?! Previne h6, dar initiativa albului e iluzorie si eforturile sale de a tine in loc pionii negrului sunt menite sa esueze. 12…Nd4!

Suttles profita imediat de 12.Nh4?!. manevrandu-si calul spre e6, dar prin d4 ci nu prin d8. 13.Qd1 Prima prioritate a albului e de a face loc pentru retragerea nebunului din g5. E prima dintr-o serie de retrageri trista pentru alb. 13…c6 14.Nc3 Ne6 15.Bd2 g5 16.Nf3

Incercarea prematura a albului de a obtine initiativa a dus acum la patru mutari succesive de retragere- nu mai putin de 4 pierderi de tempo. Suttles a obtinut – inca o data – o pozitie in care are toate piesele in spatele pionilor. Tot ce are de facut negrul aici e sa continue sa-si impinga pionii inspre regele advers. El trebuie doar sa fie atent sa nu impinga pionii prea repede – sa nu permita contrajoc. 16…f4!? Negrul nu sta prea mult pe ganduri si incepe atacul. 17.b4 [17.Bh3!? ar retine avansarea trupelor negrului pentru cateva mutari si ar oferi mai multe sanse.] 17…Ne7 18.b5 h5 19.Ne4 g4 20.bxc6 bxc6 21.Nh4 d5?

O mica scapare tactica. Era mai buna 21…a5! pentru motive ce vor deveni imediat evidente. 22.cxd5 cxd5 23.Nc3? Albul pierde ocazia de a intoarce partida. [23.Bb4! Kh7 (23…dxe4!? 24.Bxe7 Qxe7?? 25.Ng6+) 24.Nc3 si centrul de pioni al negrului se prabuseste. Aceasta varianta ilustreaza pericolele ce apar cand se imping pioni fara a fi sprijiniti de figuri.] 23…Ba6 [23…Bb7! 24.Nb5?! Bc6 25.Nd6? (25.Bb4 Bxb5 26.Bxe7 cu avantaj pt negru) 25…Nd4! calul din d6 e prins in capcana(25…Qxd6 26.Bb4 Qd7 27.Bxe7 Rf7 cu avantaj pt negru) ] 24.Nxd5!? Nxd5 25.Ng6+ Kh7

Regele negru iese la o mica plimbare [25…Kg8?? 26.Bxd5 Qxd5 27.Ne7+] 26.Be4 Kh6 27.Nxf8 Rxf8 28.Qb3 Albul nu a obtinut prea mult in urma combinatiei pe care a incercat-o. Caii negrului sunt mai tari decat un turn si un pion, cu atat mai mult intr-un joc de mijloc pe o tabl aglomerata. Si in plus, pionul d3 al albului nu poate avansa, astfel incat albul nu poate obtine un pion liber. Odata ce negrul isi reorganizeaza piesele, albul va avea necazuri. Toate acestea ilustreaza un principiu fundamental al sahului – combinatiile aproape intotdeauna sunt in favoarea jucatorului cu o pozitie mai buna. Negrul statea mai bine inainte de combinatia albului, si sta mai bine si dupa combinatie. Singurul lucru schimbat e faptul ca avntajul negrului a luat a o alta forma. 28…Nb6! 29.Rfc1 Nd4 30.Qd1 Bb7!

Se schimba cea mai bine plasata piesa a albului si in plus se mai si slabeste pozitia regelui alb. 31.gxf4 Albul cauta cu disperare un contrajoc, dar totul se intoarce ca un bumerang impotriva sa- atacul negrului devine mai puternic acum. 31…exf4 32.Rb4 Bxe4 33.dxe4 h4!

Suttles se concentreaza pe elementul esential al pozitiei – pozitia vulnerabila a regelui alb. 34.Bc3? E de inteles ca albul vrea sa scape de periculosul cal din d4. 34…g3! 35.Bxd4 Qh3!

Obiectivul unei partide de sah – a se da mat la regele advers. 36.Bxg7+ Kh7! 37.fxg3 fxg3 38.hxg3 hxg3

0-1

Aici puteti revedea partida comentata

Interviu Duncan Suttles, februarie 1994

Duncan Suttles si sotia in 2008

Intrebare: Ce jucatori v-au influentat cel mai mult stilul de joc?

Raspuns: Nici un jucator. Am citit o carte de Nimzovici. El a fost singurul despre care-mi amintesc ca a avut o influenta.

I: Stilul tau a fost numit neortodox. Te rog sa comentezi un pic aceasta ‘eticheta’

R: Acest stil e de fapt o varianta a stilului hipermodern. Implica folosirea unor deschideri de flanc, cum ar fi Pirc sau Moderna. Implica controlul centrului de pe aripi, folosind f. mult pionii si mentinand o structura foarte fluida. Stilul are succes deoarece adversarii au o libertate de alegere foarte mare si de multe ori subapreciaza pozitia. Stilul acesta nu restricioneaza jocul adversarilor. Acest lucru ar putea fi si pozitiv si negativ. Le da adversarilor sanse mai multe sa comita greseli.

I: Poti sa elaborezi mai mult pe tema asta, a stilului?

R: Unor jucatori le place sa restrictioneze optiunile adversarilor. Eu nu cred ca acest lucru este necesar…Cu stilul meu de joc, exista pericolul ca in cazul ca imi scapa o mutare sau ceva, cealalta parte sa obtina un avantaj imens. Este dificil deoarece creez un numar foarte mare de posibilitati si o eroare poate duce la un mare avantaj pentru celelalt jucator. Alti jucatori restrictioneaza numarul posibilitatilor si au control mai mare. De asemenea, cu stilul meu, avantajele de spatiu ce survin in partide sunt exagerate. E posibil din punct de vedere strategic sa obtii avantaj de spatiu fara sa poti sa-l concretizezi. Un avantaj de spatiu exagerat poate sa-l faca pe adversar sa devina supraoptimist. Petrosian, spre exemplu, a fost un jucator foarte creativ. A fost un jucator mai interesant decat multi altii. Stilul lui a fost similar cu al meu, nu neaparat in folosirea flancurilor sau a deschiderilor hipermoderne, ci prin filozofia cu care a abordat sahul. Nu a fost un jucator care incerca mereu sa aiba initiativa. Imi plac manevrele lui strategice lente si anticiparea continua a intentiilor adversarilor. Le permitea adversarilor sa incerce ceva si ei esuau intotdeauna mai putin in situatiile cand intalnea adversari foarte puternici. Nu exista un consens asupra celui mai bun stil. Jucatori diferiti au o viziune diferita asupra jocului. E greu de descris. Unii jucatori cred ca cel mai bun stil, obiectiv vorbind, este sa faci mereu cea mai buna mutare. Nu subscriu la aceasta deoarece rata remizelor ar fi foarte mare. De asemenea, nu cred ca restrictionarea mutarilor adversarului este cel mai bun mod de a obine un avantaj.

I: Din ce factori se constituie talentul?

R: Talentul in sah, probabil, are legatura cu unele abilitati de a proiecta un numar de mutari in avans. Sunt mai multe tipuri de talent: pozitional, tactic etc. Poate fi la fel de divers precum numarul de stiluri de a juca sah pe care le au jucatorii. Implica probabil memorie si calcul…greu de cuantificat.

I: Care sunt primii trei jucatori favoriti ai tai din punct de vedere al creativitatii?

R: Imi place jocul lui Lasker…Fischer. Cine ar mai fi?…Nimzovici a fost un jucator creativ de asemenea.

I: Cum au fost partidele tale impotriva lui Fisher?

R: Au fost foarte interesante. Nu ma intreba despre rezultat totusi. Am fost fericit ca am fost in stare sa fac ceva. In prima partida am ratat unele oportuniatti. Desi am jucat bine strategic, tehnica mea m-a tradat in ambele partide.

I: Dar partidele impotriva lui Karpov?

R: …Acelasi lucru…Am pierdut datorita unor minusuri de tehnica. Partidele (impotriva lui Fischer si Karpov) au fost foarte asemanatoare in deschidere. Nu am pierdut partidele in deschidere si am fost satisfacut de cum am stat in acele partide, din punct de vedere strategic. Au fost alti jucatori cu care am avut viata mult mai grea. Am avut rezultate modeste impotriva juatorilor care erau solizi dpdv tehnic…jucatori care nu incercau sa obtina mult. Spre exemplu impotriva lui Geller am pierdut o partida fara sa opun rezistenta. Aici intervine si factorul psihologic.

I: De ce te-ai retras din sah?

R: Au inceput sa ma intereseze alte lucruri. M-am retras deoarece am simtit ca mi-am dezvoltat o intelegere strategic multumitoare asupra jocului iar singurele imbunatatiri care ramasesera de facut tineau de tehnica. Aceasta necesita foarte multa munca…