Articol de Cristina Foisor
Spasski spunea ca el si sotia lui erau ca doi nebuni de culori diferite! Oare este ceva pozitiv aici? 🙂
In sah, in finalurile cu nebuni de culori diferite, de cele mai multe ori refuzam sa mai cautam sa valorificam un minim avantaj de pioni, pornind de la ideea ca toate sunt oricum remiza.
Ceea ce este fals! Personal am admirat mereu la Fischer capacitatea de a juca pana la epuizarea ultimei resurse posibile, inainte de a accepta ideea ca nu a reusit sa infranga (cum ii placea sa spuna) egoul adversarului.
Si, “intamplator”, mi-a iesit in cale aceasta pozitie a carei simplitate vine in sprijinul celor de mai sus :
Este o pozitie ce trebuie abordata pe idei, sau cum imi place mie sa spun, trebuie sa gasim planul ideal, acela pe care il gandim indiferent de jocul adversarului, si apoi cautate modalitatile de a-l atinge (chiar de idealul nu e ceva simplu de obtinut 🙂 ). Si atunci observam ca va trebui sa ajungem cu regele langa pionul a pentru a castiga nebunul negru. Dar cum? Ruta normala ne este inaccesibila, si atunci trebuie sa ne gandim la rute ocolitoare… Spus mai umoristic, vrem sa ajungem in Vest prin Est :-). Avantajul, ce nu poate fi sesizat decat de un ochi de expert :-), consta in faptul ca nebunul negru nu stapaneste pionii albi de pe o singura diagonala. Fiecare dintre cele doua piese negre are cate un “job” in a imobiliza cate un pion. In plus regele negru e supraincarcat si de functia de supraveghere a intrarilor regelui alb… Cam multe atributii pentru un simplu rege nu? 🙂
1.Rd3 Rf4 2.Re2 Nd4 3.Rf1 Na7 4.Rg2 Nd4 [incercarea directa de a stopa calea de acces a regelui alb e sortita esecului, pentru ca pionul e ramane liber imediat 4…Rg4 5.e5 Rf5 6.e6 Rf6 7.Rf3 Nb8 8.Re4 Re7 9.Nc4 Rd6 10.Rf5 Re7
11.Nb3! o mutare simpla ce-l pune pe negru in neplacuta situatie de a alege ce camp cedeaza, e5 (ce permite trecerea pe flancul damei si castigarea nebunului), sau f6 (ce permite promovarea pionului e, 11…Rd6 (11…Na7 12.Re5) 12.Rf6]
5.Rh3 Nf2
pozitie importanta din punct de vedere al metodei prin care negrul este pus in zugzwang
6.Nb7! din nou alegerile ii sunt nefavorabile negrului, si intra intr-un nou moment de cedare de teritoriu Na7 [6…Rg5 7.Rg2 Na7 8.Rf3 Nc5 aparent problemele negrului s-au rezolvat ca prin miracol …pionul e nu poate fi avansat, nici pionul a, de altfel, si nici regele alb nu are intrari,
9.Nc8! mutarea ce asigura punerea, din nou, in zugzwang a negrului Nd4 10.e5] 7.Rh4 Nd4 8.Rh5 Re5 9.Rg6 Re6 [9…Nc5 10.Rf7]
10.Nd5+ intreaba :ce imi dai f5 sau f7? 🙂 oricare insa asigura castigul albului Re5 11.Rf7 Rd6 12.Nb7 Nb6 13.Rf6 Nd4+ 14.Rf5 +- Si pionul e va reusi primul pas pe un camp negru, iar urmatorul va fi si el realizat prin aceeasi manevra de zugzwang. Sper ca exemplificarea a fost suficient de clara si va va ajuta sa retineti regula:
In finalurile cu nebuni de culori diferite este vitala controlarea pionilor pe o singura diagonala!
In exemplul urmator este ilustrat controlul pionilor de catre nebun pe o singura diagonala:
In aceasta pozitie controlul campurilor f4 si c7 este absolut, si regele alb nu mai are cai de patrundere in spatele lagarului advers.
2 Comentarii
Foarte frumoasa si instructiva ca de obicei,multumesc!
mai 26, 2010 - 1:22 pmDe cand am inceput sa joc sah( eheei…taica!), nu am putut sa suport nebunii. Ii uram chiar, si faceam tot posibilul sa scap de ei cat mai repede. In schimb, iubeam nespus caii. Imi luai caii, aveai victoria asigurata! Revenind dupa o lipsa indelungata in sah, primele intrebari au fost referitoare la nebuni. Nu-mi era frica de ei, dar tot auzind vorbindu-se de nebunul bun, nebunul rau, perechea de nebuni, etc…, citind si destule articole referitoare la ei, m-a pus pe ganduri. Dar tot nu le intelegeam rostul lor pe tabla.
mai 28, 2010 - 8:17 pmIn sfarsit, parca simt ceva in legatura cu forta lor. Cred ca de acum incolo, o sa le acord alta atentie!
Sarutmana.