Pastila de teorie: Partida Scotiana (5)- ultimul episod

In Incheierea scurtei noastre treceri in revista a Partidei Scotiene. (1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.d4 exd4 5.Cxd4 ), ne vom uita la un tip de lupta dinamica in final ca poate reiesi din aceasta deschidere veche dar importanta.

Howell-Werle, Londra 2009. Albul la mutare.

1.e5 Cea mai buna sansa a Albului, jucata si de Howell, este un excelent sacrificiu de pion. [Pozitia Albului dupa 1.exf5 Nxf5 2.Re1 este atat de pasiva- si pionul e va deveni mai degraba o slabiciune pe termen lung. (2.e4; 2.Kd2) ] Daca Negrul ia pionul, 1…dxe5, (1…d5  2.Na4 urmat de Nc5 si Albul obtine un excelent avanpost)Albul are 2.Bc4 dezvoltand nebunul pe un alt camp foarte bun, care previne ca nebunul Negrului sa se dezvolte la e6. (2.fxe5? ar fi gresit, deoarece 2…Ng6 urmat de Nxe5 da Negrului mai mare libertate de actiune decat in partida) 2…exf4 3.exf4


Albul are un pion in minus, dar toate figurile sale sunt  gata de actiune

Albul are un pion in minus, dar nu prea conteaza. Cu toate figurile Albului gata de actiune si pionii Negrului intr-o stare jalnica, aceasta trebuie sa fie cea mai buna mutare. 3…Ng6? 4.Rxg6! hxg6 5.Rd3 si nu exista aparare pentru matul la h3.]

(SURSA: The Guardian 9 feb 2010 Ronnan Bennet & Daniel King)