Interviu cu Vladimir Kramnik : De la Steinitz la Kasparov -partea a 3-a

Interviu realizat in 2005, de Vladimir Barsky.

     Desi realizat cu ceva timp in urma acest interviu ne dezvaluie viziunea, si o parte din ideile interesante ale unui Campion Mondial de Sah  [Vladimir Kramnik] cu privire la evolutia jocului de sah si descoperirii si aplicarii principiilor ce guverneaza sahul de la primul Campion de Sah si pana la Kasparov.

 

Partea a 3-a. Jose Raul Capablanca

Al 14-lea Campion Mondial de Sah, Vladimir Kramnik, discuta cu Vladimir Barsky, impartasindu-ne ideile sale despre ceilalti 13 campioni mondiali de sah …..

 

JOSE RAUL MAGNIFICUL

 Campionul Mondial de Sah,Jose Raul Capablanca 1888-1942

 

–Capablanca a fost un geniu.

     El a fost o excepţie care nu s-a supus nici unei reguli. Eu nu aş spune ca el nu a dezvoltat nimic in sah …O astfel de o persoană s-ar fi putut naste în orice moment, la fel ca Morphy: la mijlocul secolului 20 sau chiar in secolul al 19-lea.

     Capablanca a avut un simt conştient pentru  jocul armonios. Când am fost copil mi-a placut foarte mult cartea sa “Capablanca Teaches Chess”, deoarece, el a explicat  anumite principii într-un mod foarte simplu şi precis, care au fost uşor de înţeles. [Acum, cu toate acestea, eu nu iau în considerare, ca fiind corecte,unele dintre “invataturile” sale].

     A avut un talent natural, care, din păcate, nu a mers mână în mână cu munca grea. Ipotetic, am putea spune că, în cazul în care Capablanca ar fi petrecut la fel de mult timp sa lucreze in şah cum au facut-o Alehin şi Lasker, el ar fi făcut progrese mai mari. Cu toate acestea, în opinia mea, aceste lucruri s-au exclus reciproc: munca grea nu a însoţit talentul. El nu trebuit sa munceasca din greu.

     Il putem compara pe Capablanca cu Mozart, a cărui muzică fermecatoare părea să “curga” lin. Am impresia ca  nici Capablanca  nu  ştia de ce  ar fi preferat sa mute o piesa sau alta; el doar muta piesele cu mâna sa. În cazul în care el ar fi lucrat foarte mult la studiul şahului,  ar fi putut juca mai slab pentru că  ar fi inceput să înţeleagă “altfel” lucrurile din sah. Dar Capablanca nu avea nevoie să înţeleaga nimic, doar a avut de  mutat piesele!

     Se spune că si-a pierdut titlul in favoarea lui Alehin datorită pregătirii sale incomplete. Nu sunt de acord. El a făcut ceea ce era mai bun pentru el; în caz contrar, el  si-ar fi subminat talentul său unic. A iesit in evidenta dintre toti.

     În 1921, Capablanca l-a învins pe Lasker. Apropo, Lasker, nu a jucat slab în acel meci; el a păstrat o mare putere practica. După părerea mea, acesta a fost primul meci pentru titlul de Campionatul Mondial, în care adversarii au fost foarte puternici.Capablanca a fost mai tanar, mai activ şi un pic mai puternic. În ultima partida Lasker facut o gafă teribilă. Cu toate acestea, in partidele anterioare s-a văzut o luptă egala şi chiar fascinanta.

Nota [de J.R. Capablanca]: 16…Nxf3

Pozitie survenita in partida a 5-a a meciului sau impotriva lui E. Lasker.

“In aceasta pozitie Dr. Lasker s-a gandit aproximativ 30 minute inainte de a se decide asupra continuarii [16…Nxf3]. Nu numai ca este cea mai buna dar arata in acelasi timp  mana fina a unui maestru. Un jucator obisnuit nu s-ar fi gandit vreodata sa renunte la schimb pentru a-si pastra initiativa, cale care ar fi fost cea mai rezonabila pentru a se spera la remiza.”

     În meciul Capablanca-Lasker  au fost puţine greseli iar partidele au fost o lupta reala. Lasker a fost un jucător impresionant in şah, în timp ce Capablanca a fost un geniu innăscut. Sincer, este incredibil cum Alehin a reuşit să-l învingă.