Un subiect pana acum neglijat pe blogul nostru iese la lumina. O sa-l luam sa-l stergem de praf ca sa para mai frumos, sa-l poata admira tot omul. Este vorba despre finalurile de tip turn+pioni contra turn+pioni. Nu se cuvine sa pastram tacerea asupra acestui tip de final, deoarece apare foarte frecvent in practica. Si de multe ori putem vedea jucatori de sah cum transpira la tabla pusi in fata unor situatiuni practice, nevoiti sa se bazeze doar pe calculul brut al variantelor, in lipsa unor principii de baza ce trebuiau cunoscute.
Ba mai mult, nu o sa ma ascund dupa deget, am patit-o si eu, si nu o data. Cel mai dramatic exemplu personal a fost la un open disputat la Mamaia prin 19… vara unde junior de categoria I fiind, am intalnit un maestru (nu spui cine…persoana importanta). Dupa o partida foarte buna a mea, am intrat intr-un final de turnuri si pioni cu pion in plus…ca sa inchei partida cu un pion in minus si infrant deoarece nu am stiut sa tin o remiza de manual!
Ma indepartez prea mult de la subiect; spuneam ca finalurile de turnuri si pioni apar foarte des in practica. Aceasta se intampla deoarece de obicei dureaza destul de mult pana ce turnurile intra in joc. In plus, turnurile devin active abia dupa ce se deschid cateva coloane. Astfel incat sunt sanse foarte mari ca sa ramana doua turnuri pe tabla pana in final.
In finalurile de turnuri, activitatea este un factor crucial. In primul rand, turnurile in sine nu sunt piese eficiente dpdv defensiv; folosirea lor intr-un rol pasiv se recomanda numai in ultima instanta, in lipsa altor optiuni.
Activitatea unui turn poate lua mai multe forme: atacarea pionilor adversi, sustinerea pionilor proprii, ‘taierea’ accesului regelui advers sau atacarea regelui advers (in cooperare cu un rege si pun pion spre ex).
Atentie! Pozitia comentata puteti sa o revedeti si vizualizati cu comentariile la sfarsitul articolului
Taimanov,Mark – Chekhov,Valery
Kishinev, 1976
In aceasta pozitie cu negrul la mutare albul intentioneaza sa joace e3-e4+ urmat de imbunatatirea graduala a pozitiei figurilor (precum in serialul inceput de Ardelean Catalin!) prin a2-a4, f2-f3, Kg4 si Rb5. Nu e clar acuma daca toate aceste manevre de mai sus ce ar rezulta intr-un mic avantaj pentru alb ar fi suficiente pentru victorie, dar apararea pasiva in acest tip de pozitii e dificila si neplacuta pentru negru. 1…Rd3! Se poate lesne vedea cum activizarea turnului, fie si cu pretul unui pion, usureaza mult sarcina negrului, fata de variantele de mai sus in care negrul tine de pion dar pozitia e f grea. [1…Rc6 2.e4+ Kf6 3.a4 Rd6 4.Kg4 Rc6 5.Rb5 Rd6 6.f3±
Varianta – negrul tine de pion si intra in pozitie grea
In pozitia din diagrama de mai sus problemele negrului provin exact de pe urma turnului pasiv, care nu mai poate parasi linia a 6-a. Albul obtine avantaj decisiv prin patrunderea turnului sau -liber ca pasarea ceriului!-pe coloana c sau d, pe linia a 8-a, dupa care pionii negrului incep sa pice pe rand.
; In afara de varianta din partida, negrul mai are o optiune prin care poate sa obina remiza, dar aceasta nu este la indemana oricui 1…g4!? 2.Rxg4 (2.a4 Rg6 3.e4+ Kg5 4.Rb5 Re6=) 2…e4 3.f3 exf3 4.Kxf3 Rd3! 5.Rb4 (5.a4 Rb3=) 5…Ra3 6.Rb5+ Ke6 7.Rxb6+ Ke5 8.Rb2 Kf5= ] 2.Rxb6 [Daca 2.a4!? Ra3 3.Kf3 negrul a negrul are apararea ingenioasa 3…g4+! 4.Rxg4 b5! 5.axb5 Rb3= rezultand un final de remiza.] 2…Ra3=
Turnul alb e nevoit acum sa ocupe o pozitie pasiva 3.Rb2 Ra4 si aici s-a dat remiza
4.f3 g4! 5.e4+ Kg5 6.Rb5 gxf3! 7.Rxe5+ (7.Kxf3? Ra3+ =) 7…Kf6 8.Rf5+ Ke6 9.Kxf3 Rxa2 si negrul obtine remiza lejer ½-½
Utilizarea sacrificiului de pion -la nevoie- pentru a activa turnul in final ar trebui sa fie doar un simplu procedeu de rutina pentru orice jucator cu pretentii! Si chiar daca nu avem cu totii veleitati de performanta, nu strica sa mai stim si noi ce stiu ei!
Pozitia comentata puteti sa o revedeti si vizualizati cu comentariile aici
0 Comentarii