Bătălia pentru şah mat între Tzara şi Lenin

Partida de şah imaginată între cei doi arhitecţi de revoluţii, de la care porneşte ultima carte-hibrid a lui Andrei Codrescu, i-a făcut pe cei de la „LA Times“ să diagnosticheze noul volum drept „înnebunitor, autocontradictoriu, extrem de amuzant şi revelator“.

Codrescu Andrei lenin_tzara_colaj copy

Andrei Codrescu si un inspirat colaj cu Tristan Tzara si Vlasmir Ilici Lenin

Tzara and Lenin Play Chess este un manual nepractic pentru o viaţă practică în lumea noastră postumană – examinând o partidă de şah imaginată din 1916 între Tristan Tzara, tăticul dadaismului, şi V.I. Lenin, tăticul comunismului. Acest joc epic de la Zürich Café de la Terasse – o bătălie între viziunile radicale despre artă şi revoluţia ideologică – a durat un secol şi poate că încă se mai derulează, deşi comunismul pare mort, iar dadaismul mai puternic ca niciodată.” Aşa îşi prezintă, pe scurt, Andrei Codrescu cartea proaspăt publicată la Princeton University Press, care i-a sedus pe cei de la “LA Times” prin formula ei elaborată.

lenin-bogdanov

Vladimir Ilici Lenin cascand la o partida plicticoasa cu Bogdanov

Intr-o recenzie scrisă la scurtă vreme după apariţie pentru cotidianul american, Carly Berwick vede în exotica specie concepută în “laboratoarele” lui Codrescu o încrucişare de “manual de self-help postmodern, o lecţie de istorie, o scrisoare de dragoste către poeţii disidenţi, o lovitură puternică la adresa comunismului şi o autobiografie voalată”.

tzara_tristan_room

Tristan Tzara in camera lui de creatie

Conceput sub forma unui dicţionar subiectiv, ale cărui intrări sunt aranjate în ordine alfabetică – pentru uşurinţa consultării şi dintr-o nostalgie a ordinii, după cum precizează Codrescu -, “The Posthuman Dada Guide” pune faţă în faţă doi poli ai rupturilor culturale, ideologice şi politice care, deşi s-au pus în mişcare la începutul secolului trecut, au antrenat mecanismele schimbărilor pe termen lung. Metafora jocului de şah, care îi aduce la aceeaşi masă pe Tristan Tzara, cel care a apăsat pe butonul de pornire a mecanismelor Dada, şi pe Lenin, arhitectul revoluţiei comuniste, îşi găseşte la rândul ei explicaţia într-unul dintre microeseurile ordonate ca într-un dicţionar.

tristan_tzara Tzara.Miro.Parlerseul.2

Tristan Tzara si una din picturile facute in curentul  dadaist.

“Şahul este inuman. Şi, de asemenea, reflectă civilizaţia; asta însemnând că reflectă percepţiile noastre asupra timpului. Combină, de asemenea, jocul de noroc, un soi de atenţie ostilă pentru soartă, şi calculele. Stimulează iluzia învăţării şi a perfecţionării, susţinut de reconfortanta zeitate numită Excelenţă. Maeştrii şahului sunt o clasă transcendentă care dă o şansă fiecărui jucător”, notează Codrescu premisele pe care aşa-numitul joc al minţii le pune în funcţiune. Pe acest schelet, Lenin şi Tzara se vor întâlni la Zürich în 1916, unde vor face mutările necesare, miza fiind configuraţia stării de spirit a următorului secol.

duchamp duchampweb-lyn

Marcel Duchamp si operele sale cat se poate de interesante si originale

Dincolo de firul narativ al acestei partide imaginare, cartea aduce laolaltă nu doar personaje, ci şi concepte, locuri şi elemente care susţin cele două tradiţii: de la cafenele până la eros, război şi Internet, până la Marcel Duchamp, William Burroughs, Gilles Deleuze, respectiv Troţki sau Radek. Şi, trecând de manifestul implicit pe care acest volum îl construieşte, după cum observă cei de la “LA Times”, manualul de self-help în vremuri postumane aduce, pe alocuri, a odă nostalgică pentru artiştii care au pus pe picioare avangardele în România dinaintea instalării comunismului.

dadaguide_Tzara&lenin playchess

Coperta cartii cat se poate de incitante

De altfel, în scurta prezentare pe care autorul o face propriei cărţi, pe site-ul revistei Exquizite corpse, al cărei fondator este, Andrei Codrescu mărturiseşte că noua sa carte a fost scrisă “în credinţa că postoamenii care conturează drumul către viitor (care arată ca şi când ar exista, până la urmă, deşi dadaismul este împotriva lui) au nevoie de consolarea oferită de energia primară, brută, a dadaismului şi a izvoarelor sale inumane”.

Fragment din “The Posthuman Dada Guide: Tzara and Lenin Play Chess”, dedicat cafenelelor

“Într-o ţară mică aşa cum este România, unde geniile sunt precoce şi încă locuiesc acasă, cafenelele ieftine sunt locurile unde se formează minţile, iar Capşa, cea mai scumpă cafenea vreme de un secol, este locul unde reputaţiile se năşteau şi erau ucise. Pe tema cafenenelelor, singura noastră contribuţie este banala explicaţie care spune că, cu cât o cafenea este mai ieftină, cu atât atmosfera creativă este mai puternică, şi cu cât este mai scumpă, cu atât creşte irelevanţa ei.

Tzara_sea

Arta dadaista de Tristan Tzara

Ghidul conţine referinţe la doar câteva cafenele, cea mai importantă pentru scopurile noastre fiind Café de la Terrasse, Zürich, Elveţia, 1915-1917, unde Tristan Tzara, tăticul dadaismului, joacă la nesfârşit şah cu cu Vladimir Ilici Lenin, tăticul comunismului.

chesslenin

Lenin jucand o noua partida de sah cu spectatori

Lenin este un exilat rus, care pierde timpul aşteptând momentul când va putea conduce o revoluţie care va pune secolul XX pe un drum ce ar fi putut sfârşi în distrugerea rasei umane. Tristan Tzara, exilat român, este în neutra Elveţie, evitând astfel să fie ucis în Primul Război Mondial, care clocotea în restul Europei.

Tzara_portret

Portret in stil dadaist

Tristan Tzara nu pierde timpul; se distrează inventând o revoluţie artistică aici şi acum, la Zürich, revoluţia dadaistă, mişcare ce va schimba radical secolul XX, continuând în secolul XXI, supravieţuind atât comunismului, cât şi posibilei exterminări ale speciei umane.

Lenin

Concentrarea maxima pentru punerea pe tabla a noilor  idei, ale lui “tatuca Lenin”

 

În orice caz, în acest moment, în timp ce antiţaristul Lenin deschide cu obişnuitul său pion al regelui, mutat la e4, nu se ştie nimic despre viitor. Lenin este un autor obscur de comentarii pe marginea operei lui Karl Marx şi a lui Friedrich Engels, trăind într-o abjectă sărăcie cu soţia sa Nadya, la Spiegelglasse 11, la doar câteva uşi de zgomotoasa şi enervanta boemie de la Cabaret Voltaire, situat la Spiegelglasse 11.

Mai multe fragmente, în limba engleză, sunt disponibile pe site-ul editurii Princeton University Press .

(press.princeton.edu)

0 Comentarii

Lasa un Comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata.