Matul cu cal si nebun(2)-metoda triunghiurilor

Introducere de Iulian Ceausescu

Am intalnit acest “caz” de mai multe ori in mai multe ipostaze interesante. Aproape la fiecare turneu exista intamplari interesante si care pot fi povestite pentru a invata ceva din ele. La inceputul anului, urmaream cum MM Ivan Sokolov a facut remiza, intr-un final de doi cai contra pion si reactia noastra a venit cu o rubrica interesanta, care a adus ceva lumina si in cazul acesta. La Memorialul de sah rapid “Victor Ciocaltea 2009” a fost un caz interesant de remiza intre Ciortan – Onut. Din nefericire pentru Mihail Ciortan , aflat si sub presiunea timpului si mai ales a adversarului renumit ca unul dintre cei mai rapizi jucatori de blitz din Bucuresti, a dat remiza pana la urma in acest final. Onut a luat o foaie de hartie si a scris mutarile din momentul cand a ramas numai in finalul rege contra rege+cal si nebun si a reusit sa isi apropie remiza. Cred ca daca se intampla in conditiile de timp normal, altul ar fi fost deznodamantul, desi nu cred ca  ne-ar fi usor nici noua, in cazul in care  am fi in criza de timp sau timp limitat.

Am mai facut acum cativa ani un experiment interesant si care merita mentionat. Copiii pe care ii antrenam eu stiau foarte bine finalurile acestea, pentru ca saptamanal exersam asupra lor. Asta  pentru a si le putea insusi mai bine si pentru a le deslusi si altor copii nou veniti si mai ales pentru a le ramane asimilat pentru totdeauna mecanismul de mat. Am indraznit sa pun un pariu interesant cu un jucator destul de tare de concurs, la care am mai pierdut si eu candva. Miza pariului era aceea ca un elev mai slab al meu  il da mat din prima incercare in mai putin de 40 de mutari, iar el nu reuseste asta in 50 de mutari regulamentare. Pozitia pleca cu o pozitie oarecare a pieselor, destul de greu de rezolvat. Era mai mult decat un pariu, devenise o provocare prin care imi asumasem o raspundere prea mare, dar trebuia sa imi apar copiii si munca lor, pe care jucatorul o pusese la indoiala. Zis si facut. Primul a inceput copilul meu , care desi nu era un jucator prea bun la tabla, avea o acuratete deosebita si o limpezime in finaluri dupa cum am descoperit si eu mai tarziu. Copilul nu a facut nici un efort sa il faca mat la mutarea 35 pe jucatorul experimentat. Insa cand a venit randul sau nu a reusit sa faca mat in 50 de mutari si matul a venit pe la mutarea 60, si asta pentru ca l-am ajutat ca sa gasesca calea corecta. Asa ca am castigat pariul simbolic, insa nu pariul era important ci sa ii fac si pe altii sa respecte munca celor care studiaza. Si am vrut sa scot in evidenta mai ales ca lucrurile mai dificile nu pot veni de la sine numai prin talent, mai trebuie si multa munca si sudoare.

Aici puteti sa revedeti prima parte si metoda a matului cu cal si nebun

Matul cu cal si nebun – metoda triunghiurilor

[,Daniel Bujor]

Se observa ca, pe langa faptul ca regele negru se afla in coltul “gresit” al tablei, piesele albului se afla departe de “campul de lupta”. Regele negru trebuie adus pe unul din campurile a8 sau h1 pentru a se putea realiza matul. Metoda triunghiurilor presupune dirijarea regelui advers in “triunghiuri” din ce in ce mai mici, acestea avand “varful” in coltul de culoarea nebunului cel mai apropiat de regele advers, ca “laturi” liniile si coloanele care “merg” pana in campurile de culoarea nebunului si ca “ipotenuza”, diagonala de culoarea nebunului. Ca sa fiu mai clar, in cazul de fata cele trei “triunghiuri” (in ordine descrescatoare) au “varfurile” in a8, a2 si g8 (cel mai mare), a8, a4 si e8 (cel mijlociu), si a8, a6 si c8 (cel mai mic), iar regele negru va trebui “dirijat” succesiv dintr-un “triunghi” in altul (tot in ordine descrescatoare) pana va ajunge in coltul dorit. Prima faza va cuprinde conducerea regelui negru in “triunghiul” mare (cel cu “varfurile” in a8,a2 si g8). Primul pas va fi scoaterea regelui negru de pe campul h8. Lucrul acesta se va realiza printr-un sah cu calul la f7.

1.Nf3 Kg8 2.Ne5 Kh8 (regele negru incearca sa ramana in colt), dar dupa 3.Nf7+

trebuie sa paraseasca campul h8, 3…Kg8 Al doilea pas este punerea pieselor pe locurile “corecte”. Nebunul trebuie sa stea pe diagonala “triunghiului” (pe linia a2-g8), 4.Bc4 Kf8 Campurile “ideale” pentru nebun pe aceasta diagonala sunt cele situate la un “pas” de coltul “triunghiului” (b3 si f7, in cazul triunghiului mare), iar cele “ideale” pentru cal sunt cele situate in afara “triunghiului” la doi “pasi” de nebun, si nu pe una din liniile sau coloanele marginale. Mai clar, daca nebunul e la b3, campul “ideal” e la d3 (la doua campuri de nebun, in afara “triunghiului” mare, si nu pe linia intaia) , iar daca nebunul era situat la f7, campul “ideal” pentru cal ar fi fost la f5. Prin urmare, 5.Bb3 Ke7 (regele negru incearca sa “evadeze” spre centru) 6.Ne5 (calul se indrepta spre locul dorit, d3) 6…Kd6 7.Nd3

Acum se poate vedea de aceasta pozitionare a pieselor este cea ideala, pentru ca astfel se formeaza un “zid”, nebunul acopera campurile albe de pe “diagonala triunghiului” (plus campul a4), iar calul ocupa campurile negre b4,c5 si e5, asa ca regele negru e “inchis” in “triunghiul” mare. Regele alb va trebui sa “lucreze” din coltul situat diametral opus al “triunghiului” fata de situarea nebunului.  A doua faza cuprinde conducerea regelui negru in “triunghiul mijlociu”, iar pentru asta se foloseste regele. 7…Ke7 8.Kg7 Ke8 (regele negru incearca sa impiedice manevra) 9.Bc4 (o mutare de asteptare, folosita si in prima metoda aratata) 9…Ke7 10.Bf7 (se ocupa campul e8, si, in acelasi timp, se ocupa al doilea camp “ideal” in “triunghiul” mare, f7) 10…Kd6 Metoda presupune ca regele alb sa-i “ia” regelui negru campul de pe care acesta a mutat (in cazul de fata e7). Lucrul acesta se poate realiza prin doua mutari Kf8 sau Kf6. Mutarea “corecta” este 11.Kf8 pentru ca regele alb va “lucra” din partea de “sus” a “triunghiului”, iar cele doua piese din partea de “jos”. Negrul raspunde cu 11…Kd7 12.Bb3 (nebunul revine pe campul “ideal” dupa scurta incursiune) 12…Kd6

13.Ke8 (aceeasi metoda, regele alb, ii “ia” regelui negru campul de pe care acesta a mutat) 13…Kc7 (regele negru e silit sa intre in “triunghiul” mijlociu). Ca sa-l tinem in acest “triunghi” ii “luam” campul de pe care a venit (d6) cu mutarea de rege 14.Ke7 Kb6 15.Ba4 daca incearca sa scape, punem nebunul pe diagonala “triunghiului” mijlociu) 15…Ka5 16.Bd7 (unul din cele doua campuri “ideale” pentru nebun in “triunghiul” mijlociu, celalalt, b5, fiind ocupat de regele negru) 16…Kb6 17.Kd8 Ka5

(cum regele alb nu poate sa ii “ia” regelui negru campul de pe care acesta vine, il ia pe cel spre care se indreapta, c7). Calul trebuie adus pe campul “ideal” in noul “triunghi”, dar el trebuie mutat intr-un moment in care nu ii va da voie regelui negru sa scape din “cusca”, 18.Kc7 Ka6 (acum ca regele s-a indepartat de marginea “triunghiului” lucrul acesta e posibil) 19.Nf4 Ka5 20.Nd5 Ka6

Acum regele alb trebuie adus in coltul situat diametral opus fata de pozitionarea nebunului (ca si mai inainte, cand regele negru era in “triunghiul” mare), pe traseul Kd6-c5-b4, 21.Kd6 Ka5 22.Kc5 Ka6 23.Kb4 Kb7 24.Kb5

(se “ia”, din nou, campul de unde regele negru s-a deplasat) 24…Ka7 25.Bc8 (regele negru este in “triunghiul” mic, si se pune nebunul pe “diagonala” acestuia) 25…Kb8 26.Ba6 (desigur ca ar fi ciudat sa spunem ca ar trebui sa punem nebunul pe b7, campul “ideal” in “triunghiul” mic, pentru ca acesta ar fi in bataia regelui negru) 26…Ka7

27.Nf6 . Calul se indreapta spre campul “ideal” (daca in triunghiul mic, campul “ideal” pentru nebun este b7, pentru cal acesta este d7, de unde va avea si amenintari de mat) 27…Kb8 [27…Ka8 28.Kb6 Kb8 29.Nd7+ Ka8 30.Bb7#] 28.Kb6

(ii “ia” regelui negru campul de pe care acesta a mutat) 28…Ka8 singura mutare 29.Bb7+ (campul “ideal” pentru nebun in “triunghiul” mic) 29…Kb8 30.Nd7# Aceasta a fost metoda “triunghiurilor”, pe care eu sper ca v-am prezentat-o intr-un mod inteligibil 🙂