RADJABOV-ANAND s-a jucat un fel de Slava, o continuare, se pare, a unui duel teoretic precedent intre cei doi. Pregatirea lui Anand a fost superioara, asa ca Radjabov a muncit din greu pentru o remiza, pe care a obtinut-o pana la urma.
CARLSEN-ARONIAN dupa o partida oarecare, “Wonderboy” nu a reusit sa tina o remiza teoretica intr-un finel de turnuri si pioni! Si nici macar nu este pentru prima data!
GRISCHUK-DOMINGUEZ intr-un Grunfeld, Grischuk a avut probleme mari, dar spre norocul lui, Dominguez a facut cateva greseli si Grischuk a obtinut pana la urma remiza.
IVANCHUK-WANG YUE Intr-o aparare rusa, Ivanchuk a facut o partida modesta, dar are meritul ca a reusit macar sa obtina remiza intr-o situatie similara cu a lui Carlsen.
Clasamentul dupa Runda 8:
1. Grischuk 5.5
2-3. Ivanchuk, Aronian 4.5
4-5. Carlsen, Anand 4
6. Dominguez Perez 3.5
7-8. Wang Yue, Radjabov 3
Rounda a 9-a:
Ivanchuk – Radjabov
Wang Yue – Grischuk
Dominguez – Carlsen
Aronian – Anand
4 Comentarii
Tinand cont de modul cum s-a format ca jucator, este normal ca Magnus sa joace finalurile mai prost. Spre diferenta de alti sahisti care sunt “produs de laborator” si au studiat impreuna cu antrenorii lor metodic sahul, Magnus a studiat mai mult singur, a citit foarte multe carti si a jucat in continuu turnee si prin internet. Partea lui forte este simtul practic, lucru care il ajuta mult sa se descurce in pozitii neuzuale. In momentul in care trebuie sa joace o pozitie tehnica, in care conteaza mult sa stii ce trebuie sa faci, el joaca mai slab. Acest lucru e valabil si pentru alti sahisti din generatia lui, care au invatat sahul cu computerul. Sigur, folosind computerul ritmul de acumulare al cunostintelor a fost mult mai accelerat, dar este firesc sa ramana si unele lacune in pregatire.
martie 1, 2009 - 1:46 pmMarius Ceteras: Foarte interesant fenomenul pe care ni-l descrii aici Marius. La polul pozitiv ar fi finalul excelent jucat de Carlsen in runda 6 la campionul mondial Anand. Asta parca ar contrazice ideea de mai sus, poate fiind valabila doar in cazurile in care Carlsen se apara. Sa nu uitam ca Ivanchuk a reusit sa scape doua castiguri destul de simple pentru un superjucator, in acest turneu de la Linares. Si unul a fost la Anand, care a reusit sa se apere in extremis. Paradoxurile jucatorilor mari. Si la fel cum zicea Kasparov de Ivan Sokolov:” Are o mare forta practica dar la aprofundarea deschiderilor si a finalurilor se vad lacunele. Foarte interesant subiectul pe care l-ai punctat si deschis, mai ales ca el poate fi obiectul unui articol. Si pe cat este de vast se poate scrie si o carte.
martie 1, 2009 - 4:31 pmAjungand foarte rapid in elita, este clar ca Magnus Carsles a sarit peste niste etape de pregatire. Sigur ca a invatat si finaluri, dar mai in graba, ca a trebuit sa puna accentul pe pregatirea deschiderilor, fiindca daca joci cu un adversar peste 2400 si nu esti bine pregatit teoretic, s-ar putea sa pierzi fara sa atingi balonul. De aceea cred ca unele finaluri le stie foarte bine, in timp ce in altele pe care le-a studiat mai superficial nu este la fel de sigur.
martie 1, 2009 - 5:33 pmEu m-am gandit la acest fenomen atunci cand mi-am pus problema ce anume sa-i pregatesc pe elevii mei mai intai. Bine ar fi sa invete de toate intr-un ritm accelerat, dar nu prea se poate. 🙂
Cum sa invete intr-un ritm accelerat daca tu nu ai copii de nivelul lui Carlsen ??? Iar daca ai aveai,nu vad cum ai fi in stare sa ii inveti ceva…sau ai si tu sclipiri de geniu cand scrii articole ?
martie 2, 2009 - 6:34 pm