Tema Bristol

Tema Bristol, sau altfel spus, procedeul sahistic folosit in constructia si bineinteles rezolvarea problemelor de sah propuse pe datele de 1 Ianuarie 2009 si  30 Decembrie 2008.

       Incerc sa aduc ” la lumina ” cat mai multe elemente aflate in ” bucataria ” compozitorilor de probleme de sah si de studii. In general problemele de sah si studiile sunt compuse cu tema data dar odata ce le cunosti [temele] le poti identifica mai usor in rezolvare si uneori le poti aplica chiar si in jocul practic.

Multe teme problemistice se concentreza pe puterile pieselor cu raza lunga de actiune care lucreaza pe linii cum ar fi bateria [liniile sunt deschise prin descoperire].

       O alta idee strategica avand la baza jocul pe linie sau in linie este deschiderea liniei  [line clearance]. De exemplu sa luam 2 piese de linie de  aceeasi culoare cum ar fi 2 ture sau tura si regina sau regina si nebun si mutati una dintre ele in lungul unei linii astfel incat cealalta sa o poata urma in lungul aceleiasi linii. Prima piesa deschide linia [clears the line] pentru a doua iar in anumite cazuri particulare trece peste un camp critic [critical square] care devine accesibil pentru a doua piesa.

       Acest procedeu se numeste Bristol Clearance sau tradus, Deschiderea liniei Bristol. De-a lungul timpului au aparut si alte variatiuni ale Temei Bristol, cum ar fi : Anti-Bristol caz in care  prima piesa care deschide linia trece peste un camp critic si care previne ca o alta piesa sa mute pe campul critic  in lungul aceleiasi linii, Black-Bristol in care piesele ce urmeaza sa intre in aceasta manevra sunt negre si Bicoloured Bristol atunci cand piesele acestei teme sunt de culori diferite.

Aceasta problema :

albul-muta-mat-in-3-mutari

este cea de la care a pornit idee acestei teme.

 Ea a fost compusa de Frank Healey si a participat la concursul tinut in anul 1861 in Bristol, Anglia, de unde i se trage si numele-Tema Bristol.

Pentru a solutiona problema singura mutare buna este 1.Th1!!, mutare care trece peste campul critic g1. Acum la mutarile negrului 1….Nd7/Ne8 se raspunde cu 2.Db1 cu amenintare 3.Db4#. Daca 2….Nb5 atunci 3.Dg1 #. Deci in aceasta problema turnul alb din d1 nu serveste la altceva decat la deschiderea liniei pentru regina alba.

Studiul lui Leonid Kubbel din 1934 pe care vi l-am prezentat pe 30 Decembrie 2008 utilizeaza Tema Bristol :

studiu1934

Dupa mutarile : 1.g7+  Rg8  2.Nd5  h1D  3.f3 , negrul nu are decat o singura posibilitate de a evita matul : Deschiderea liniei Bristol  3….Ta1  4.Ne4  Db1  cand se ajunge intr-o pozitie in care albul pare pierdut dar : 5. Nf5!! , negrul la mutare se vede intr-o pozitie incredibila de ZugZwang.

Daca 5….Dxf5, albul este pat, incercand cu alte mutari se obtine tot pat sau in cel mai rau caz …..mat.  Acest  studiu a fost compus de marele compozitor de studii si probleme Leonid Kubbel in 1934 obtinand premiul 1 si 2 al revistei ” Sah in URSS”.

  • 7
  • 1143
  • 3

3 Comentarii

  • ceausescuiulian

    La multi ani pentru ziua numelui tau de ieri Vasilica!Felicitari pentru documentarea care a mai adus putina lumina si pentru mine in acest domeniu al compozitiei si dezlegarilor sahiste. Dupa cum v-am mai spus, am avut destule partide pe care le-am putut castiga sau remiza datorita faptului ca intalnisem probleme sau studii similare. Si oricum pot sa spun ca mi-am largit spectrul mult cu aceasta lume magnifica unde se poate gasi solutia unor pozitii disperate sau dezavantajoase. Ma bucur pentru ca s-a largit si raza de actiune a subiectelor pe acest blog prin venirea ta ca pasionat de sah si mai ales pentru ca cititorii sunt atenti si permisivi la tot ceea ce este nou si participa intens la discutii.

    ianuarie 2, 2009 - 2:52 pm Raspunde
  • Marius Ceteras

    Astazi am dat in baza de date de urmatorul studiu publicat in 1961:
    Rh6,Na2,a4,b6,d6,e2,f2,f6,g6,h3 / Rf8,Tf1,a5,b7,d7,e3,f7,f4,h4,h2 evident cu aceeasi solutie ca si studiul lui Cehover. Autor unul Ericsson … asta ca sa nu mai zica lumea ca nordicii nu fura. 🙂

    ianuarie 2, 2009 - 9:32 pm Raspunde
  • Marius Ceteras

    A se citit Kubbel in loc de Cehover in textul de mai sus. 🙂

    ianuarie 2, 2009 - 9:34 pm Raspunde

Lasa un Comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata.