În 1942, Leta Hollingsworth a studiat copii cu un IQ de 180 sau mai mult. Printre acestia a fost si un jucător de şah care a devenit clasat la nivel naţional (caruia nu i s-a dat numele). Ea a aflat că varsta la care acestia au început sa vorbeasca şi sa citească a fost ceea ce i-a diferentiat cel mai mult pe aceşti copii de medie. Ea a observat că acestia nu reuşeau să dezvolte deprinderile dorite de munca într-o şcoală destinata copiilor obisnuiti.
Traducere de Daniel Bujor a unui articol de Bill Wall
Remember de vacanta (50): Din articolele publicate pe blog
Coeficientul de inteligenţă sau IQ-ul este un număr derivat dintr-un set de teste standardizate, dezvoltat pentru a măsura abilităţile cognitive ale unei persoane, sau inteligenţa, în raport cu grupa ei de vârsta. La origine, IQ-ul reprezenta raportul dintre “vârsta mentală” a unei persoane şi vârsta ei cronologică.