Cum construim un repertoriu de deschideri? (1)

CONSTRUIREA UNUI REPERTORIU DE DESCHIDERI

Ca in majoritatea sporturilor, si sahul este practicat de doua categorii de jucatori. Profesionisti si amatori. Daca pentru primii, tainele acestui joc sunt foarte putine, pentru majoritatea amatorilor( printre care ma regasesc si eu) , alegerea unui repertoriu al deschiderilor este foarte dificila. Acest serial se doreste a fi un ajutor in aflarea unei cai mai usoare in alegerea unui repertoriu.

I.   Cum sa evitam sa pierdem partida din deschidere

Nu este nici un secret ca maestrii au pareri diferite fata de deschideri.Pe de-o parte, ei sfatuiesc amatorii sa nu aloce mult timp deschiderilor ci sa studieze intens jocul de mijloc si finalurile. Pe de alta parte, maestrii petrec mult timp pe studiul deschiderilor.

Ce trebuie sa faca un amator acum? Din moment ce oricine are nevoie sa lucreze la strategii, pozitii tactice si finaluri, dar pierzi din deschidere, ce rost mai are studiul celorlalte faze ale jocului? Cu siguranta, cunoasterea detaliata a deschiderilor este o cale rapida spre succes.

Apararea Spaniola sau Apararea Scotiana sunt deschideri mult jucate la toate nivelurile

Din pacate, nu e chiar asa.

Imbunatatirea la sah este ca o ascensiune pe un munte din sticla. Poti avea anumite progrese, ca mai apoi sa aluneci.Vei recupera terenul pierdut avand un mic avantaj, dar vei aluneca din nou. Imbunatatesti intr-o parte, dar devi slab in alta – parte in care anterior  avusesei progrese.

Obiectivul tau initial la inceputul ascensiunii acestui munte din sticla al maestrilor sahului, ar trebui sa devina “familiarizarea” cu diferite tipuri de pozitii posibile. Nu poti face asta,  decat daca te expui la toate genurile de pozitii in jocuri practice.

Aceasta este diferenta dintre ceea ce un maestru face, si ceea ce  spune. Maestrii s-au apropiat de varful muntelui. Ei s-au intalnit cu sute  de pozitii tipice jocului de mijloc sau de finaluri. Ei cunosc despre diferitele tipuri de pozitii mai multe decat cred amatorii ca exista. Factori precum stilul personal si elemente de surpriza incep sa devina foarte importanti.

Ce cunosc marii maestrii, iar amatorii nu? Ei calculeaza foarte rapid variantele unei pozitii, dar nu acesta este subiectul acestui articol. Ei cunosc mult mai mult decat analizele diferitelor tipuri de pozitii, si de asemenea, ei isi petrec mult timp pregatind deschiderile !!

Marii maestrii studiaza jocurile adversarilor si pregatesc deschiderile specifice adversarilor. Studiaza si deschiderile propriilor partide publicate, cautand eventuale surprize pregatite la randul lor de catre adversari. Cu alte cuvinte, maestrii lucreaza la deschiderile lor si studiaza repertoriul adversarilor.

Un repertoriu al deschiderilor este una dintre armele de temut ale unui mare maestru. Motivul pentru care ei joaca anumite deschideri este specific repertoriului personal. Aceste deschideri sunt rezultatul pregatirii personal dincolo de intelegerea multora dintre noi. De aceea, nu trebuie dataprea multa atentie deschiderilor folosite de marii maestrii.

Multe dintre partidele publicate pe care le-ati intalnit, au fost jucate de catre mari maestrii. Daca va face sa va simtiti bine, jucand partidele lui Kasparov, sau ale lui Kramnik, este foarte frumos. Dar veti avea beneficii mult mai mari lucrand la crearea unui repertoriu personal.

Se subintelege ca nu puteti lucra la un repertoriu pana cand nu veti avea unul. Cum sa construim un repertoriu? Asta vom vedea intr-un articol viitor.

Ei bine, aici incheiem cum sa nu creem un repertoriu.  Puteti uita de deschiderile care au ca obiectiv castigarea partidelor in 10-15 mutari. Acestea sunt jocuri pentru capcane. Desi se poate sa aveti satisfactia castigarii rapide a unor partide, dar per ansamble cunostintele voastre nu se vor ridica laun nivel prea mare. Obiectivul vostru trebuie sa fie ajungerea la partide in care sa va simtiti comfortabil. De asemenea, trebuie sa jucati partide in care va expuneti la un numar mare de posibile tipuri de pozitii.

Deabea atunci veti fi intradevar incisivi pe drumul catre  licentiere.

Va urma

( sursa: Chess for All Ages )

ALTE POSTARI RELEVANTE

9 Comentarii

  • Vasile Dragomanu

    Felicitari pentru initiativa !Astept continuarile.

    mai 11, 2010 - 8:31 am Raspunde
  • vasim

    Buna idea!
    Asteptam articolul viitor.

    mai 11, 2010 - 11:38 am Raspunde
  • Remizatorul

    Foarte bun articolul…felicitari! Astept cu nerabdare urmatoarele de acest gen !

    mai 11, 2010 - 12:45 pm Raspunde
  • costache remus

    hai nicu sa te vad in continuare !!!

    mai 11, 2010 - 2:10 pm Raspunde
  • nicu valahu

    Va multumesc, dar meritul nu este al meu.
    Ce sa mai spun?… Datorita acestui serial, mi-a revenit mintea la cap, si de acum incolo, am sa incep sa joc si eu sah. Adevarat.

    mai 11, 2010 - 8:25 pm Raspunde
  • Sisi

    Articolul nu ne spune nimic nou…se vede ca omul e alpinist compara sahul cu un munte de sticla…deschiderile se aleg in functie de caracterul sportivului si sigur ca trebuiesc studiate imediat dupa ce elevul si-a insusit maturile.

    mai 11, 2010 - 8:36 pm Raspunde
  • nicu valahu

    Sisi, chiar am fost alpinist! Ba chiar ghid montan, si stiu ce inseamna o metafora.
    Cat despre alegerea deschiderilor, decizia trebuie sa-i apartina sportivului. In fond, el joaca, nu antrenorul.

    mai 11, 2010 - 8:43 pm Raspunde
  • Cum construim un repertoriu de deschideri? (2) « Sah cu Ceausescu

    […] Scris de nicu valahu pe mai 25, 2010 AICI PUTETI CITI PARTEA I […]

    iunie 6, 2010 - 1:17 am Raspunde
  • emanuel dumitru

    valahu are dreptate

    iunie 13, 2010 - 10:58 pm Raspunde

Lasa un Comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata.