Alba Iulia: Vârstnici şi tineri joacă în campionatul neoficial de şah al oraşului

Zeci de pensionari şi tineri pasionaţi de şah îşi dau întâlnire în fiecare zi în Parcul Unirii. Preferă să îşi petreacă timpul în aer liber abandonând măcar pentru câteva ore pe săptămână activităţile casnice

Pentru mulţi dintre aceştia sportul minţii a devenit o metodă de divertisment, ba chiar o modalitate de a socializa. „Cam de două ori pe săptămână prefer să vin aici şi să mă relaxez departe de munca de acasă şi din grădină. Nici nu aş avea unde să merg în altă parte, aşa că vin în parc să joc table şi şah” a declarat Alexandru Petrişor, un pensionar în vârstă de 75 de ani.

„Şah mat” cât e ziua de lungă

În zilele frumoase de primăvară, vară sau toamnă, vârstnicii din Alba Iulia iau cu asalt „colţişorul” amenajat în parcul din cartierul Cetate cu mese pentru şah. Dacă vremea ţine cu ei şi nu este caniculară sau ploioasă sunt şanse să îi găseşti în „şah mat” cât e ziua de lungă, în rest îşi aleg adversarii şi îşi dau întâlnire după bunul plac.
Cam 50 de persoane se adună zilnic la în parc unde se desfăşoară lungi partide de şah, table, „remy” sau cărţi. Timpul şi pasiunea comună i-a făcut pe aceşti oameni să se cunoască bine între ei chiar dacă provin din meserii care mai de care mai diverse, de la profesori şi ingineri până la funcţionari şi muncitori.
„Suntem toţi pensionari pasionaţi de şah şi table, nefumători, nebăutori, dar care venim aici să ne relaxăm. Pentru noi este o metodă de a socializa şi de a dezbate teme care ne interesează în mod egal, gen politică sau sport”, a declarat Ioan Dombi, un alt „personaj” al campionatului neoficial de şah.

Nemulţumiţi de condiţii

Rareori împătimiţii şahului au „onoarea” să aibă adversari profesionişti, partidele desfăşurându-se de cele mai multe ori între jucători amatori.

„Majoritatea dintre noi suntem vârstnici, însă din când în când avem şi adversari mai tineri, studenţi de exemplu. E o chestiune de divertisment. Printre noi sunt persoane care joacă şah de mai bine de 10 ani. Eu personal vin în parc şi joc şah de 12 de ani de când am ieşit la pensie, adică de la vârsta de 65 de ani”, a mai povestit Alexandru Petrişor.

Chiar dacă timpul le trece uşor la jocul de şah sau table, nemulţumirile vârstnicilor există totuşi. De ani de zile aceştia speră să se poată aduna în parc şi să joace liniştiţi indiferent de anotimp sau intemperiile vremii. „La fiecare campanie electorală ni se promite că se va amenaja un spaţiu la care să avem acces permanent.
De ani de zile trăim cu speranţa asta, dar nimeni nu face nimic în acest sens. Vor doar să îi votăm aşa că ne promit şi ne zic ceea ce vrem să auzim după care uită”, a explicat Alexandru Petrişor.