O teorie a evolutiei şahului de Garry Kasparov (2)

Aici puteti sa revedeti  ” O teorie a evolutiei sahului de Garry Kasparov” (1)

Traducere in romana  de Catalin Ionescu

Paul Morphy (S.U.A., 1837-84) and Wilhelm Steinitz (Austria-S.U.A., 1836-1900)

Stilul de joc pe care îl vedem astăzi nu ar fi fost acelaşi dacă nu existau cei doi giganţi ai secolului al 19-lea: Morphy şi Steinitz.

Morphy a reprezentat modelul unui necunoscut, venit de nicăieri, de fapt New Orleans, care a reuşit să-i domine pe cei mai buni jucători din lume. El a cucerit Europa, fiind primul american care a reuşit să facă performanţă, în sport, la nivel mondial. Care a fost succesul lui? Cum ar putea un tânăr dintr-o ţară cu puţine competiţii şahiste să-i umilească atât de uşor pe cei mai buni jucători din lume?

paulmorphy

Genialul Paul Morphy

Secretul lui Morphy, probabil de care nici el nu era conştient, a fost o extraordinară înţelegere al jocului poziţional. În loc să se arunce direct într-un atac, cum era regula în acea vreme, Morphy se asigura întâi ca totul era pregătit. El a înţeles că un atac decisiv trebuie lansat doar dintr-o poziţie puternică şi că o poziţie fără nicio slabiciune nu are cum să fie pătrunsă. Din nou vedem o corelaţie între şahul jucat de Morphy şi societatea americană care l-a crescut. Pragmatismul şi agresivitatea erau caracteristicile comune.

morphy_lowenthal_1858

Paul Morphy – Johann Jacob Löwenthal in 1858 ( +9 -3 =2)

Morphy şi-a dezamăgit fanii atunci când a dispărut din lumea şahului la fel de repede precum apăruse. El a părăsit şahul, pentru o carieră nereuşită în drept, fără să lase scrieri despre metodele sale de joc.

Această sarcină i-a revenit lui Wilhelm Steinitz, care a înţeles şi a interpretat succesul lui Morphy, reuşind să dubleze realizările acestuia şi să devină cel mai bun jucător din lume.

Spre deosebire de Morphy, Steinitz s-a concentrat asupra scrierilor sale, aducând o contribuţie substanţială la literatura şahistă. În 1870, el a început să dezvolte teoriile sale avansate despre apărare, slăbiciuni şi joc poziţional. Acest lucru a marcat punctul de start al sistematicilor şahului şi a dus la împărţirea istoriei şahului în două perioade: ante-Steinitz şi post-Steinitz.

wilhelm_steinitz

Wilhelm Steinitz

Steinitz a fost cel mai puternic jucător din lume timp de aproape 20 de ani până să devină primul campion mondial de şah, în 1886, când l-a învins pe Johann Zukertort, înbtr-un meci disputat în ţara sa de adopţie, S.U.A.

Evoluţia jocului de şah a continuat şi după ce Steinitz a pierdut titlul, în 1894, în faţa germanului Emanuel Lasker.

lasker-vs-steinitz

1894: Emanuel Lasker – Wilhelm Steinitz (10+5-4=)

Omul care l-a învins pe Steinitz în meciul pentru titlul mondial a fost, de asemenea, un mare adept al stilul de joc steinitzian. Lasker a studiat filosofia si matematica, domeniu în care a făcut contribuţii seminificative. El a fost primul şahist care a abordat şi a aplicat cu succes exploatarea laturii psihologice a jocului de şah.

Lasker a realizat că pentru a valorifica slăbiciunile adversarilor nu însemna întotdeauna să faci cele mai bune mutări. Această înţelegere a jocului l-a ajutat să reţină titlul mondial pentru o perioada record de 27 de ani. (Trebuie menţionat faptul că acea perioadă era una a “şahistului gentilom”. Meciurile pentru titlu erau aranjate în privat între jucători fără un program stabilit şi astfel puteau să treacă ani de zile până se realizau).

lasker-si-fratele-sau1

Emanuel Lasker (December 24, 1868 – January 11, 1941)

Abordarea umanistă şi profund psihologică a lui Lasker asupra jocului de şah s-a manifestat în perioada în care s-au evidenţiat şi alte personalităţi remarcabile precum Sigmund Freud şi Albert Einstein. Cel din urmă, un apropiat al lui Lasker, chiar a scris prefaţa biografiei celui de-al doilea campion modial.

(Va Urma)

Traducere dupa “An Evolutionary Theory of Chess – Garry Kasparov”

0 Comentarii

Lasa un Comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata.