Prima parte a articolului o gasiti aici
Asta nu a fost ultima problemă cu jucătorul care juca cu albul în acel joc. Mă voi referi la el, ca jucătorul X. Tocmai mă pregăteam de tragerea la sorţi a rundei a 4-a, când jucătorul X şi cu tatăl său au venit la mine, dimpreună cu adversarul din turul al treilea şi tatăl lui. Se pare că jucătorul X postase ca rezultat o victorie a sa. Adversarul lui, pe care îl voi numi jucătorul Y, a spus că el a câştigat. Ambii părinţi au început să vorbească în acelaşi timp.
Primul lucru pe care l-am spus celor doi părinţi a fost “Daţi-vă înapoi. Vreau sa vorbesc cu copiii despre ceea ce s-a întâmplat.” Jucătorul Y a susţinut că adversarul său cedase partida. Jucătorul X susţinea că adversarul său pierduse la timp. Jucătorul Y a replicat lui că adversarul lui îşi culcase regele. Jucătorul X a spus că îşi dărâmase accidental regele când s-a întins să oprească ceasul. Jucătorul Y a spus apoi că jucătorul X a spus “Cedez.” Jucătorul X a negat că a spus asta. Un copil care jucase cu câteva mese mai departe crezuse că l-a auzit pe jucătorul X spunând că cedează, dar nu era sigur. Singurul lucru cu care ambii jucători erau de acord a fost faptul că jucătorul Y avea 2 pioni în plus. Amândoi se opriseră din notarea mutărilor din partidă. Calculatorul portabil de şah al jucătorului Y, Mon Roi, avea o poziţie unde acesta era în avantaj cu o tură şi mai mulţi pioni, dar el a recunoscut că nu era poziţia finală, şi că fusese mult înainte de aceasta.
Organizatorul a decis că jocul trebuie să fie consemnat ca remiză. Presupunerea noastră a fost că jucătorul X într-adevăr cedase, iar apoi a încercat să retracteze atunci când a observat că jucătorul Y depăşise timpul. Le-am spus ambilor jucători că ar fi trebuit să ajungă la un acord înainte de a pleca de la masă. De prea multe ori în turneele de copii, aceştia nu realizează că lucrul pe care ei cred că l-au convenit nu este acelaşi cu ceea ce crede adversarul. Acest joc a avut loc în secţiunea +1000 acolo unde jucătorii, în general, nu au nevoie de un arbitru care să verifice rezultatul. De asemenea, i-am spus jucătorului Y că trebuia să verifice în lista rundei să vadă dacă rezultatul postat este corect.
În runda a patra am avut o altă problemă cu jucătorul X. Stăteam la calculator încearcând să actualizez datele de intrare. De câte ori avem un jucător care joacă în una din seriile unui turneu pentru prima oară, trebuie să-i introducem adresa în baza noastră de date. E un lucru care ia mult timp, şi de obicei am ocazia să-l fac abia după ce cele mai multe dintre celelalte secţiuni s-au încheiat. Mai mulţi jucători de la secţiunea Campionatului au ieşit să se plângă de faptul că un copil plânge tare şi că deranjează pe toată lumea. În acelaşi timp, jucătorul X iese, şi spune că adversarul său a atins un pion. Domnul X încearcă să intre în cameră cu fiul său. I-am spus să stea afară.
Adversarul jucătorului X plângea isteric. I-am spus să încerce să se calmeze, să nu mai plângă, şi să-mi spună ce s-a întâmplat. El mi-a spus că a vrut să captureze tura care-i ataca regina, dar că jucătorul X insistase că el atinsese mai înainte pionul g, şi că trebuia să-l mute pe acesta. El a spus că e posibil să fi atins pionul f în timp ce încerca să ajungă la regină, dar că nu atinsese pionul g. Jucătorul X continua să insiste că adversarul său atinsese pionul g. I-am explicat regula despre atingerile accidentale. Pe când îi explicam acest lucru, organizatorul/TD vine şi-mi spune: “I-am explicat deja asta. Luaţi o decizie şi lăsaţi-i să continue.” I-am spus jucătorului X că adversarul său poate să facă mutarea de regină. După aceea ne-am asigurat că era întotdeauna un arbitru în cameră care să supravegheze ce se întâmplă la masa jucatorului X.
După ce jocul s-a terminat, mama adversarului jucătorului X mi-a mulţumit pentru soluţionarea litigiului şi pentru supravegherea jocului. Ea mi-a spus că dl. X a intrat în camera de concurs cu fiul său în timpul jocului. Nu eram la curent cu asta. Alte persoane mi-au spus că l-au auzit pe tată strigând la fiul său, în limba lor natală. Este trist când un copil este supus la acest tip de presiune şi simte nevoia să trişeze. Acest copil este în clasa întâia. Ce fel de valori învăţă el, dacă trişează? Tatăl lui încurajează acest tip de comportament, sau presiunea a se ridica la nivelul aşteptărilor tatălui său, l-a determinat să recurgă la tactici necinstite?
Pe lângă şmecheriile jucătorului X au fost tot felul de erori prosteşti care mi-au îngreunat munca. De obicei, în primul tur trebuie să-i înlocuim pe unii dintre jucători, pentru că ori cineva nu a apărut, ori cineva a venit cu întârziere şi vrea să joace, ori altcineva este în secţiunea greşită. Schimbările sunt scrise pe lista rundei, şi după aceea trebuie să fac schimbările în computer înainte de a introduce rezultatele. În cazul neprezentărilor, trebuie să mă asigur că-i retrag din turneu, pentru a nu fi repartizaţi din nou în runda urmatoare. Într-una din secţiuni am uitat să-i scot pe cei care nu s-au prezentat, aşa că au fost din nou programaţi să joace. Din fericire au fost doar doi, aşa că i-am pus pe oponenţii lor să joace unul cu celălalt.
Într-o altă secţiune am avut un copil trecut ca neclasificat, dar de fapt el a avea un rating. Nu am observat asta de la început, pentru că n-am putut înţelege scrisul de mână al părintelui, aşa că am citit greşit numele. Am găsit ratingul lui şi am schimbat informaţiile de intrare. Deoarece am avut o mulţime de schimbări în această secţiune, am decis să imprim o altă listă a rundei, astfel încât să fac modificările pe aceasta şi să pot merge mai departe. Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar când am tipărit lista perechile arătau cu totul altfel. Eu încă nu ştiu ce s-a întâmplat, pentru că e nevoie de mai multe paşi pentru a modifica o rundă, iar eu nu nu-mi amintesc să fi făcut asta înainte de imprimare. A trebuit să iau lista originală şi să schimb manual totul în computer pentru a se potrivi cu primul set de meciuri.
Apoi, sunt problemele care apar atunci când este introdus un rezultat greşit. Uneori este vina mea, alteori este vina jucătorilor. Indiferent a cui este vina, asta înseamnă că trebuie să fac modificări la meciurile programate, şi la scorurile jucătorilor implicaţi. Uneori este vorba de o simplă permutare în care trebuie doar să schimb, între ei, adversarii caştigătorului şi învinsului. Alteori este mai complicat, deoarece simpla schimbare nu funcţionează dintr-o varietate de motive. Ori cineva a jucat deja cu noul adversar, ori este de la aceeaşi şcoală ca şi noul adversar. Aşa că, mai trebuie să mai facem o schimbare la un alt meci. Din cine ştie ce motiv, în fiecare rundă a trebuit să schimb câte ceva.
Când nu stau la computer, mă plimb des prin camera de joc, şi mă uit la jocuri. Uneori, sunt convins că jocul meu este afectat, din pricina faptului că privesc prea multe jocuri în care jucătorii ratează maturi, sau lasă piese în priză. De multe ori glumesc cu ceilalţi arbitrii, spunându-le că ratingul meu scade cu 150 de puncte, numai privind cum joacă jucători evaluaţi sub 300 de puncte. Mai jos este unul dintre cele amuzante momente pe care le-am văzut. Poziţia nu este chiar exactă, însă numai poziţionarea turnurilor contează.
Negrul face o mutare, iar albul se ridică brusc, strânge pumnii şi şopteşte “Da!” Ce ar fi putut muta negrul de l-a făcut pe alb să fie atât de entuziasmat? Negrul mută şi pierde. Negrul a jucat Rf8?? După mini-sărbatorirea albului, acesta a jucat Rdg8 #! Au, că doare. Nu ştiu dacă materialul era de fapt chiar egal sau nu, dar asta tot doare. Cred că nu sunt singurul care face mutări îngrozitor de proaste.
Asta a fost doar o zi obişnuită de lucru.
0 Comentarii