1) CÂND încep juniorii să gândească cu adevărat, în ce moment al dezvoltării lor încep cei mici procesele cognitive la șah, când trec de la momentul bâjbâielilor pe tablă, de la mutările făcute impulsiv, la întâmplare, la mutările deliberate, alese după un proces de triere și eliminare a mutărilor necorespunzătoare?
Citeste Articolul2) CUM recunoaștem această primă sclipire de inteligență șahistă? Cu ce frecvență trebuie să se repete această scăpărare pentru a putea decide că începătorul respectiv are ”stofă” și că merită să investim timp și energie în pregătirea lui?
Citeste Articolul3) CÂT timp îi acordăm credit copilului , care este perioada maximă de timp (ore de antrenament, săptămâni, luni, ani) care este necesară pentru a ne hotărî care este viitorul lui, dacă investim serios în el sau o facem numai pentru ….(scrieți dvs. un motiv, altul decât marea performanță, dezvoltare individuală, onorariu, prieten de familie, copilul vecinului, număr mai mare de elevi plătitori, etc.)
Citeste Articolul4) CARE este cea mai bună cale de atac pentru a-i dezvolta gândirea, pentru a progresa copilul rapid? Este bine să aplicăm o metodă universal valabilă, ceea ce eu am numit un ”pat al lui Procust” șahist sau trebuie ca fiecare mic șahist să fie tratat ca un copil potențial superdotat, aflat într-un program individualizat, de pregătire specială dintr-o școală de elită?
Citeste Articolul5) CE TIP de gândire are și mai ales, CE TEMPERAMENT are șahistul? Nu este totuna dacă trebuie să pregătim un temperament agitat, gata să riște totul pe o carte, cu tendințe tactice vădite, nerăbdător să termine cât mai repede partida sau un puști flegmatic, care este dispus să aștepte și o sută de mutări pentru a câștiga și căruia nu-i place deloc să fie atacat la rege. Intre aceste extreme sunt destule tipuri de personalități distincte, cum le delimităm și cum ne orientăm în ce fel lucrăm cu fiecare?
Citeste Articolul6) In fond trebuie să lămurim întrebarea principală: Care sunt abilitățile noastre, ce ne propunem să facem cu mici șahiști, până unde ne întindem cu pregătirea, cât ne ține de fapt plapuma? Ce facem de fapt:
-popularizăm șahul cu o sută de elevi,
-predăm la nivel de școală primară cu câteva zeci sau
-creăm șahiști de medie/mare performanță lucrând cu maximum 9-10 elevi?
Suntem capabili să identificăm cu precizie cerințele gândirii fiecăruia dintre elevii noștri, putem să-i modificăm, să-i rafinăm gândirea?
Am primit mai multe intrebari unde s-ar putea gasi noul regulament de desfasurare al Olimpiadei Gimnaziilor la sah. Am primit regulamentul de la Federatia romana de sah si il publicam in intampinarea celor care au nevoie de el, pentru primele faze ce urmeaza sa se desfasoare in perioada urmatoare.
CAP 1. Condiţii de participare. Alcătuirea echipelor. Faza pe şcoală
1.1. Olimpiada Gimnaziilor se adresează elevilor din ciclul gimnazial. La Şah, competiţia se va desfăşura pe echipe, formate din 4 elevi, din care cel puţin o fată.
1.2. La faza pe şcoală se va organiza un turneu final, la care numărul de participanţi se decide de către Comisia sportului şcolar din unitatea de învăţământ / Asociaţia Sportivă Şcolară a unităţii de învăţământ. În urma stabilirii clasamentului general pe şcoală se va alcătui echipa şcolii, formată din primii 3 clasaţi plus prima fată.
Studierea miniaturilor aduce multe beneficii. In primul rand, aproape intotdeauna, castigatorul invinge repede pentru ca adversarul lui face ceva (foarte) rau, pe care nu ar fi trebuit sa-l faca in deschidere. In al doilea rand, si legat de primul motiv, invatam ce nu trebuie sa facem. In al treilea rand, si legat de primele doua motive, invatam cum sa punem capat unei partide in care adversarul joaca gresit deschiderea. In al patrulea rand, miniaturile nu cer atat de mult timp pentru a le analiza si a trece mai departe. In al cincilea rand, miniaturile sunt de obicei tactice in natura, asa ca avem oportunitatea sa vedem tactica la lucru in partide. In al saselea rand, putem sa jucam usor intreaga partida din memorie. Si nu in ultimul rand, sunt si foarte interesante de urmarit.
Helmut Brahn – Peter Ruegamer
Wurzburg (1987) • Queen’s Gambit Declined: Marshall Defense (D06)
Albul muta si castiga
