Nebunii de culori diferite in prezenta pieselor grele

Acest articol a fost publicat cu mai mult timp in urma pe site-ul FR Sah si avem aprobarea d-lui Ghinda, sa il publicam si pe blog. Un material exceptional care merita sa fie pus la “lumina”. Tinerii si nu numai, indiferent de clasificare sahista, nu au voie sa rateze acest material si acum in conditiile exceptionale de studiu, sa aloce timpul recomandat. Vedeti-l si revedeti-l. Cunoscand si intelegand pozitiile de acest tip, totul va fi mult mai usor pentru dvs. in conditiile inclestarilor sportive extreme sub presiunea timpului de gandire.

IM Mihail Viorel Ghinda, antrenor emerit

 Referitor la acest articol, d-l Ghinda preciza intr-un comentariu:

“Acum destui ani, am publicat pe situl FRSah la solicitarea cuiva din conducere, un articol interesant, o lecție strategica lungă referitoare la ‘Piese Grele împreună cu Nebuni de Culori Diferite”. O tema frumoasa, generoasa si de permanenta actualitate.

  Am re-studiat cărți si partide, notițele si partidele personale, am enunțat principii originale, am exemplificat cu partide bine comentate, am făcut o treaba buna. Eram mulțumit, publicasem pe cel mai autorizat site de șah din Romania, cel mai citit atunci, o lucrare importanta, care elucida complet o tema strategică întâlnită frecvent.

  Nu mică mi-a fost surpriza de-a lungul anilor, atunci când am constatat in repetate rânduri ca nici măcar unul dintre elevii mei curenți (la data punerii întrebării) nu o citiseră, deși eu le menționam existenta ei. Nu vorbim aici de STUDIAT si memorat, vorbim de simpla CITIRE. Ulterior au făcut-o TOȚI; le -a fost rușine…”

Iar in finalul articolului este o recomandare pe care eu o plasez inca inainte sa incepeti: “Dat fiind faptul că aceste “poziţii cu piese grele şi nebuni de culori diferite” au o frecvenţă destul de mare în practica curentă, consider că trebuiesc dedicate cel puţin 10 de ore de studiu amănunţit pentru juniorii până în 16 ani şi un volum dublu pentru jucătorii cu titluri internaţionale, insistându-se pe factorul înţelegere a poziţiei. Altfel, calculând în permanenţă în loc să înţeleagă poziţia, vor avea soarta lui Shirov din cele 2 partide de mai sus.”

   O cunoscută axiomă şahistă spune că prezenţa nebunilor de culori diferite constituie un serios factor de echillibru al poziţiei, care capătă un caracter de remiză.

Acest lucru este perfect valabil dar trebuie nuanţat: în absenţa figurilor grele pe tablă.

În poziţiile cu 2 – 4 – 6 figuri grele pe tablă, prezenţa nebunilor de culori diferite, fără alte piese uşoare, constituie un factor de dezechilibru, partea care are un avantaj fiind în mod frecvent favorizată de prezenţa nebunilor de culori contrare pe tablă.

Explicaţia este relativ simplă: prezenţa pieselor grele permite atacurile la rege sau pătrunderea pe coloane în poziţia adversă. De asemenea avansarea pionilor liberi este mult mai uşoară, datorită faptului că regele advers nu îi poate bloca cu uşurinţă, având probleme cu propria sa securitate.

Şcoala de şah sovietică susţinea că partea care deţine iniţiativa în acest tip de poziţii are cel puţin un avantaj echivalent cu un pion în plus. De fapt cred că acest avantaj este şi mai mare, pentru că partea care atacă are avantajul unei piese în plus, deoarece jucătorul în defensivă nu are apărător pe câmpurile de culoarea nebunului care atacă.

Poziţii de acest tip survin frecvent din Siciliană în varianta Lasker-Celiabinsk sau în atacul Sozin, în structuri de tip Maroczy etc.

Din acest paragraf introductiv reiese clar care este cel mai important factor de apreciere în acest tip de poziţii: “Poziţia regilor şi gradul lor de expunere” . Materialul joacă un rol secundar în aceste poziţii. Aşa cum reiese dintr-un exemplu şcoală de-al lui Pachman:

 Al doilea factor important îl constituie “iniţiativa”. Şi în mod normal iniţiativa este un important factor poziţional, dar care poate fi compensat de  alţi factori poziţionali. În poziţiile cu nebuni de culori diferite plus piese grele simpla deţinere a iniţiativei poate căpăta un caracter decisiv, indiferent de stadiul partidei în care ne găsim.

Să examinăm mai întâi un exemplu clasic, extras din cartea lui Pachman “Strategia modernă în şah” în care victimă este chiar autorul cărţii. Este extrem de instructiv felul în care, într-o poziţie egală, marele maestru Filip îl driblează pe Pachman şi mai întâi îşi aproprie iniţiativa, după care trece la atacul decisiv asupra regelui advers, atac condus cu multă logică şi energie. La fel de instructive sunt şi erorile lui Pachman, care în poziţie egală la mutarea 22, a apreciat greşit poziţia şi după o serie de inexactităţi a pierdut lupta pentru iniţiativă intrând în poziţie pasivă.

(1) Filip,Miroslav – Pachman,Ludek [A05]

CSR-ch Prague (1.1), 15.11.1953

[Ghindă Mihail]

 1.Cf3 Cf6 2.g3 g6 3.Ng2 Ng7 4.0–0 0–0 5.d3 d6 6.e4 c5 7.Cbd2 Cc6 8.Cc4 Tb8 9.a4 b6 10.c3 a6 11.e5 dxe5 12.Cfxe5 Cxe5 13.Cxe5 Nb7 14.Cc6 Nxc6 15.Nxc6 Dd6 16.Ng2 Cd5 17.Db3 e6 18.Nd2 Tfd8 19.Tfe1= Td7 20.Tad1 b5 21.axb5 axb5 22.Nc1 b4?! Începutul unui plan greşit! Negrul are o poziţie confortabilă datorită avantajului de spaţiu din centru şi de pe flancul damei. Pionul d3 este fragil şi perechea de nebuni este compensată de puternicul cal din d5. După mutarea normală 22.Db6 ieşind de pe diagonala h2-b8 (sau altă mutare rezonabilă) negrul ar fi stat confortabil. Cu mutarea şablonardă 22…b4 negrul îşi lungeşte inutil diagonala nebunului din g7 şi slăbeşte considerabil toate câmpurile albe din centru şi de pe flancul damei. 23.c4 Ce7 24.Nf4! e5 Acum s-a slăbit şi câmpul d5, de unde nebunul alb va dezvolta o presiune constantă pe ambele flancuri. 25.Ne3 Cc6 26.Da4! Măreşte presiunea pe toate câmpurile albe de pe flancul damei. 26…Cd4?( vezi diagrama 1)

1

Până acum negrul, în ciuda unor mici inexactităţi, reuşise să menţină echilibrul poziţiei. Mutarea mecanică Cd4 este de-a dreptul proastă, aducând calul pe un câmp unde poate fi schimbat şi abandonând lupta pentru coloana “a”. După mutarea consecventă 26…Tb6! urmată de Ta7 şi Tba6 negrul ar fi avut o poziţie perfect viabilă. 27.Nd5! Dc7 28.Nxd4! exd4? Jucat din nou mecanic (Pachman a fost un jucător care era de multe ori excesiv de dogmatic) conform principiului ca nebunul din fianchetto trebuie “lungit” în cazul schimburilor în centru. Necesar ar fi fost 28…cxd4 29.Ta1 şi deşi albul deţine iniţiativa ar fi fost foarte dificil să-şi valorifice micul avantaj.  29.Te4!  ( vezi diagrama 2)

2

Acum se vede greşeala de apreciere a negrului. Albul stăpâneşte ambele coloane deschise şi pionul f7 este extrem de vulnerabil. În acestă poziţie aparent egală, datorită pionilor simetrici, albul are în realitate o piesă de atac în plus: nebunul din d5. Colegul său de la g7 este complet redus la pasivitate de pionii proprii şi nu poate apăra eficient regele său împotriva atacului pe câmpuri albe. Cu ultima sa mutare albul aduce turnul pe o poziţie de unde poate poate participa la atac atât pe coloana “e”, cât şi pe coloana “f”. 29…Te7 30.Tde1 Nf8 Unica.  Abia acum a observat negrul că nu merge 30…Tbe8? 31.Dxe8+! Txe8 32.Txe8+ Nf8 33.Ta1 Rg7 34.Tea8! şi albul câştigă imediat. 31.h4! Planul albului are o componentă importantă: includerea pionilor în atacul  la rege. Avansarea pionilor pe coloana “h” şi eventual pe  coloana “g” va aduce forţe suplimentare mărind numărul pieselor atacatoare. 31…Rg7?! Negrul trebuia să răspundă automat cu h7-h5, nepermiţându-i albului creearea unor motive suplimentare de atac prin pionul “h”. Acum va apărea ca leitmotiv şi “supraîncărcarea figurilor apărătoare”, datorită ameninţării permanente h5-h6+. În plus pionul g6 , cel care blochează diagonala de atac b1–h7, este atacat suplimentar. 32.h5! Td8! Ameninţă Td8-d7 urmat de schimburi generale pe coloana “e”. 33.Txe7 Nxe7 34.Dd1! Coordonatorul de joc trebuie adus pe flancul regelui pentru a impulsiona atacul. 34…Td6! 35.De2 Filip manevrează cu răbdare pentru a determina figurile negre să ocupe poziţii pasive. 35…Nf6 Era mai exact 35…Nd8! şi nu merge 36.De8 Nf6 37.Da8 din cauza 37…gxh5! 38.Te8 Td8  36.Rg2 Eliberează linia întâi pentru un eventual atac pe coloana “h”. 36…Td7 37.Df3 Dd6?  [37…Td6 38.Df4!] 38.Te4? Probabil din cauza timpului Filip ratează copilăreşte. Câştiga imediat elementara combinaţie 38.h6+ Rxh6 (38..Rf8 39.Ne6 fxe6 40.Dxf6++-) 39.Ne6! fxe6 40.Dxf6+-  38…g5? Incă o greşeală în criza de timp, de data aceasta una decisivă. Salva partida 38…Te7! 39.Tf4 h6™ 40.hxg6 fxg6 41.Dg4 Dd7! 42.Df3 Dd6  cu egalitate.] 39.Df5!+- h6 40.Te1? Câştiga imediat 40.Te8! Td8 41.Nxf7! variantă pe care Pachman nu a a văzut-o nici măcar la analiza din cartea sa. La fel s-a întâmplat şi cu 38 h6! care a rămas “invizibilă” pentru ambii combatanţi ; Pachman indică numai 40.Te6!? fxe6 41.Dg6+ Rf8 42.Dxf6+!  cu atac decisiv. 40…Te7 41.Ne4 Rf8 42.Ta1± Acum partida reîncepe cu avantaj clar pentru alb: asigurat de poziţia vulnerabilă a regelui negru şi stăpânirea coloanei “a” şi a diagonalei b1–h7. 42…Td7 43.Ta5 Ne7 44.Nd5 Nd8 45.Ta8 Rg7 46.Ne4 Rf8 47.Dh7 Df6 48.Nd5 g4 [48…Dg7 49.Df5 Td6 50.Ne4!+-] 49.Rc8+- Negrul este complet paralizat şi nu-şi mai poate apăra toate slăbiciunile. 49…Tc7 50.Txd8+! Dxd8 51.Dxh6+ Re7 52.Dg5+ f6 53.Dxg4 Df8 54.Dg6 Rd6 55.h6 Dh8 56.Dg8 Th7 57.De6+ Rc7 58.Dc6+ Rb8 59.Ne4 f5 60.Db6+ 1–0

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

În principiu, odată obţinut un avantaj clar, există două modalităţi de valorificare a avantajului:

–          Atacul de mat, care este calea cea mai rapidă şi confortabilă de câştig, dar care implică anumite riscuri legate de posibile erori de calcul;

–          Trecerea în final avantajos,  cale mai lungă, uneori plictisitoare, dar care are avantajul că este mult  mai sigură.

Semnalul cel mai clar că poziţia “s-a copt” şi este gata pentru cules, e dat de faptul că piesele ocupă poziţii ideale şi că este dificil de îmbunătăţit poziţia lor. Acum, în funcţie de caracterul poziţiei, trebuie aleasă metoda cea mai plauzibilă pentru valorificarea avantajului poziţional acumulat.

Nici poziţiile cu nebuni de culori diferite + piese grele nu fac excepţie de la această regulă. Cea mai mare frecvenţă o au atacurile de mat, aşa cum am văzut şi în partida Filip-Pachman. Motivul este simplu: atacurile de mat odată pornite sunt greu, dacă nu imposibil de parat. Să examinăm această metodă în două partide jucate de mine.

Aceasta a fost prima partidă jucată de mine în astfel de poziţii, care m-a convins de uriaşul potenţial de atac al părţii care deţine iniţiativa. Pentru acest atac final am primit premiul de frumuseţe al turneului de la un juriu prezidat de MMI Gedeon Barcza. Mda,  pe vremea aceea contau mult şi premiile de frumuseţe, nu numai cash-ul din zilele noastre !…

                                                  (2) Ghindă,Mihail Viorel – Espig,Lutz [C04]

IT  Timişoara, 1972

[Ghindă Mihail]

    1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cd2 Cc6 4.Cgf3 Cf6 5.e5 Cd7 6.Nb5 a6 7.Nxc6 bxc6 8.Cb3 c5 9.c3!? a5!? 10.Ng5 f6?! 11.exf6 gxf6 12.Nh4 Ng7 13.Ce5!± 0–0 14.Cxd7 Dxd7 15.Cxc5 Db5 16.Db3 Tb8 17.Ng3 Tf7 18.Dxb5 Txb5 19.0–0–0 Nf8 20.Cd3 a4 21.The1 c5  Albul a profitat de jocul inexact în deschidere al adversarului şi a câştigat un pion. Negrul are totuşi în compensaţie perechea de nebuni şi o usoară iniţiativă datorită centrului puternic de pioni. Examinând poziţia am văzut că nu mai am cum să-mi  îmbunătăţesc poziţia pieselor şi că trebuie să iau o decizie obişnuită în astfel de poziţii: FINALUL avantajos sau ATACUL de MAT. Decizia a fost legată de poziţia regelui negru, respectiv de gradul lui de expunere. La o privire atentă sar în ochi slăbiciunea liniei a 8-a şi structura deficitară a pionilor care-l protejează. Mai puţin evidente (dar vizibile totuşi) sunt cele câteva motive geometrice pe diagonalele a3-f8 şi c1–h6 care fac dificilă apărarea regelui de către piesele grele negre.   22.dxc5 Bxc5 23.c4! (vezi diagrama 3 )

3

Înapoind materialul în plus albul forţează de o manieră violentă deschiderea liniilor de atac spre regele advers. 23…dxc4 [23…Ta5 24.cxd5 exd5 25.Cf4 d4 26.Ce6+-] 24.Cxc5 Txc5 25.Td8+ Rg7 S-a ajuns într-o poziţie tipică de atac cu piese grele şi nebuni de culori diferite. Nebunul alb nu are oponent pe câmpurile negre. iar colegul lui din c8 este un simplu spectator. albul atacând practic cu o piesă în plus. 26.Nd6! Eliberează cu tempo linia a treia pentru apariţia în atac a turnului din e1. 26…Tc6 27.Te3 e5?! Mutare naturală prin care negrul ia sub control câmpul h3 şi separa nebunul albului de flancul regelui ; şanse mai bune de apărare oferea  27…h5 deşi după 28.Nb4! atacul albului continua nestingherit. În plus pionii foarte slabi ai negrului îi permit albului ca în timpul atacului să recupereze cu dobândă materialul sacrificat.[28.Ta3!? Ta7 (28…c3!?) 29.Tg3+ Rh7 30.Tf3±]  28.Tg3+ Rh6 29.f4! ( vezi diagrama 4 )

4

Câştigă cel puţin un pion şi deschide diagonalele de atac pentru nebunul din d6. 29…e4? Deşi naturală această mutare este sinonimă cu depunerea armelor. Mai dârz era 29…c3! 30.bxc3 Ne6 deşi albul era stăpân pe situaţie după 31.fxe5 Nxa2 32.Te8! Tb7 33.Nf8+ Rh5 34.exf6 Tb1+ 35.Rc2  30.Nf8+ Rh5 31.Td5+ Rh4 Un mat amuzant survenea după 31…f5 32.Tg5+ Rh4 33.Nc5! Txc5™ 34.Td6! h5 35.Th6] 32.Nc5 e3 [32…Txc5 33.Txc5 Na6 34.Rd2+-] 33.Nxe3 Te7 34.Nf2 Te2 35.Th3+ Rg4 36.Th4# 1–0

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

Metoda cea mai comodă este trecerea în final. Şi aici contează mult poziţia regilor, iniţiativa şi gradul de activizare şi cooperare a figurilor. Cu cât sunt mai multe piese grele pe tablă, cu atât mai expuşi sunt regii atacurilor de mat. Caracteristică este următoarea partidă, în care deşi materialul este egal şi poziţia aproape simetrică, acţiunea coordonată a figurilor negre împotriva regelui advers este decisivă: 

(3) Radovici,Corvin – Ghindă,Mihail Viorel [D94]

ROM Ch Bucharest (1), 1981

[Ghindă Mihai]

1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 d5 4.Cf3 Ng7 5.e3 0–0 6.b4 b6 7.Db3 c5 8.bxc5 bxc5 9.cxd5 Ca6! 10.Ne2 Tb8 11.Dd1 Cb4 12.0–0 Cfxd5 13.Cxd5 Dxd5 14.Na3 a5! 15.Dd2 Nb7 ³ 16.Tac1 cxd4 17.exd4 Dd7 18.Tc5 Da4 19.Nb2 După o deschidere jucată energic negrul a obţinut un stabil avantaj pozitional concretizat în slăbiciunea pionului d4 şi dinamismului superior al figurilor sale. Dar şi albul are în stăpânire coloana “c” şi ameninţă Nb5 sau Ce5.  19…Nxf3! În mod paradoxal negrul renunţă la puternicul său nebun de atac din b7, provocând o serie de schimburi care vor duce la un final tipic (pentru mine finalul face parte din categoria finalurilor tehnice elementare) de 4 turnuri plus nebuni de culori diferite. Deşi materialul se reduce considerabil, toate piesele negre vor deveni extrem de active şi pătrunderea turnurilor negre pe orizontala a doua va fi decisivă. La 19…Tfc8 mi s-a părut neclar sacrificiul de damă dupa 20.Nb5 Dxa2 21.Nc4 Dxc4 22.Txc4 Txc4 ³  Deşi avantajul negrului este evident, până la câştig este o cale foarte lungă, iar unul din principiile de bază ale şcolii şahiste iniţiate de mine spune că: “În poziţii cu avantaj clar este complet interzisă intrarea în complicaţii cu rezultat imprevizibil.”  Avantaj clar aveam, principiul îl enunţasem chiar eu, aşa că am căutat soluţia tehnică cea mai simplă. 20.Nxf3  Nu este prea îmbietor nici 20.gxf3 Cxa2 21.Td1 Cb4 (21…Tfd8 22.Txa5 Db3 23.Na1 Cb4µ) 22.Ta1 Dd7 23.Taxa5 Nc6 şi albul rămâne cu un pion în minus şi pe deasupra şi cu structura compromisă. 20…Cd3! 21.Dxd3  Nu ajuta nici 21.Nc6 Txb2 22.Dxd3 Dxa2 23.d5 Td2 24.Dg3 Nd4 iar atacul pe linia a doua şi asupra câmpului f2 continua mai dur cu şase piese grele pe tablă în loc de patru piese ca în partidă. În plus negrul mai are şi pionul liber “a” care se transformă pe culoarea nebunului. 21…Txb2 22.Nd5 Dxd4! Deoarece pătrunderea turnurilor negre este decisivă m-am gândit să îl las pe alb fără principala sa piesă de contrajoc. 23.Dxd4 Nxd4 24.Txa5 Tc8 Aceasta este poziţia pe care am avut-o în vedere la mutarea a 19-a. Pionul “a” nu joacă nici un rol şi albul are probleme uriaşe cu apărarea pionului slab de la f2.  25.Ta4 e5 Acum devine evidentă diferenţa esenţială dintre pionul f7 şi f2. În timp ce albului îi este imposibil să atace la f7, cele trei piese cu rază lungă ale negrului atacă imparabil la f2. După capturarea acestuia avansarea pionul liber “e” decide rapid. 26.Nc4 Tc2! 27.Na6 Nu mai ajuta cu nimic:  27.Nb3? Txf2! –+; sau 27.Nd3 Td2 28.Nc4 Tc6 29.h3 Tf6–+] 27…Tb8 28.Rh1 Tbb2 29.Nc4 Rg7 30.g3 f5 [30…h5!] 31.Nb3 Td2! Indispus de faptul că Radovici nu cedează, am început să mă joc de-a şoarecele şi pisica. Oricum, schimbul unei perechi de turnuri uşurând apărarea albului pe linia a doua nu intra în calculele mele. 32.Tc4 Nxf2 33.Tc7+ Rf6 materialul joacă un rol secundar în astfel de poziţii. Mult mai importantă este activizarea figurilor la potenţialul lor maxim. Acum regele va controla câmpurile din spatele pionului “e”, a cărui avansare decide imediat partida. 34.Txh7 e4 35.Tc1 Ne3 36.Tf1 Nc5 37.Nc4 e3 38.Te1 Nb4 39.Th4 Tdc2 40.Te2 Txe2 41.Nxe2 Ne7 42.Nc4 e2 0–1

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

Au trecut anii şi în compania MMI Helgi Olafsson am reuşit o altă partidă-şcoală de atac cu patru turnuri şi nebuni de culori diferite. Aici veţi observa un alt element extrem de important pentru dinamica atacului: “combinarea ameninţărilor de mat cu formarea şi promovarea unui pion liber”. Crearea unui pion liber este o tehnică de câştig absolut banală, ea constituind tehnica de câştig în orice tip de final şi întotdeauna regele advers va încerca să ocupe o poziţie de blocadă în faţa sa. Dar aici, aşa cum am discutat mai sus, situaţia este diferită datorira atacului de mat care-l împiedică să efectueze blocada standard. Simpla prezenţă a unui pion liber avansat asigură câştigul în poziţii cu piese grele şi nebuni de culori diferite.

 

(4) Ghindă,Mihail Viorel (2460) – Olafsson,H (2540) [B84]

CCE Politehnica-Reykjavik-masa I Bucuresti (2), 1987

[Ghindă Mihai]

1.e4 c5 2.Cf3 d6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 a6 6.Ne3 e6 7.Ne2 Qc7 8.g4 Mutarea g2-g4 devreme în Siciliană este una din “specialităţile casei” cu care am repurtat multe victorii. 8…b5 9.g5 Cfd7 10.a3! Nb7 11.f4 Cb6 12.f5! e5 13.Cb3 C8d7! 14.Ca5 Ca4! 15.Cxb7 Cxc3 16.bxc3 Dxb7 17.Dd5!? Dxd5 18.exd5 ( vezi diagrama 5 )

5

  18…Cc5?! Jucat superficial după câteva minute de gândire.De fapt aceasta este poziţia critică a partidei şi merită o analiză mult mai profundă. Principala problemă a negrului o constituie slăbiciunea câmpurilor albe provocată de mutarea b7-b5. Combinată cu avantajul de spaţiu al albului şi perechea lui de nebuni, această slăbire a câmpurilor albe poate deveni fatală. Singura şansă a negrului o constituia o apărare agresivă de tipul 18…h6! 19.gxh6 g6! cu mari complicaţii, în care albul are totuşi un avantaj oarecare. Mutarea din partidă îi permite albului să-şi pună în practică planul de câştig care constă din mai multe etape:1) Deschiderea poziţiei pe flancul damei pentru a ameninţa pătrunderea turnurilor pe coloana “b”.2) Centralizarea regelui pentru a-şi termina dezvoltarea şi a permite trecerea rapidă a turnurilor de pe un flanc pe altul.3) Avansarea pionilor pe flancul regelui, ameninţând cu sufocarea completă a pieselor negre pe poziţia iniţială.4) Deschiderea a două coloane, câte una pe fiecare flanc pe care să pătrundă alternativ turnurile albe. 5) Schimbul nebunului din e3 pentru Cc5 şi deschiderea decisivă a poziţiei prin sacrificiul pionului d5, care stinghereste puternicul nebun de câmpuri albe.6)  Crearea unui pion liber, care să decidă rapid partida. 19.c4! bxc4 20.Nxc4 Rd7 Regele se grăbeşte spre câmpul “c7” de unde va controla pătrunderile pe flancul damei, dar pierde ultima şansă de a se apăra activ cu 20…h6! 21.gxh6 g6 deşi acum nu mai este la fel de bine ca la mutarea precedentă. 21.Tb1 Primul punct al planului a fost realizat. Prima sa consecinţă este îndepărtarea regelui negru de la apărarea pionului f7 şi a flancului regelui în general. 21…Rc7 22.Re2! Punctul 2. 22…Ne7?! O mutare naturală, care ca mai toate mutările “naturale” în poziţii speciale conţine şi o mare doză de superficialitate. Oricum, deja este greu de dat un sfat bun negrului. 23.f6! Trebuie întotdeauna deschisă poziţia atunci când ai perechea de nebuni şi avans de dezvoltare. 23…gxf6 24.gxf6 Punctul 3 24…Nf8 Unica [Albul câştiga rapid după 24…Nxf6? 25.Nxc5! (25.Thf1?! Cd7) 25…dxc5 26.Thf1 Ne7 27.Txf7 The8 28.Txh7 Tab8 29.Txe7+ Txe7 30.d6+!] 25.Thg1! În poziţii cu avantaj clar, în care adversarul nu are mutări utile este de dorit ca să-ţi îmbunătăţeşti la maximum poziţia înainte de a trece la acţiuni decisive. În felul acesta, toate piesele tale vor avea potenţialul lor maxim, fără să fie nevoie să faci mutări intermediare în faza finală. In felul acesta albul şi-a bifat şi îndeplinirea punctului 4 din agenda sa de lucru. 25…h5 Şi acum iar a apărut cazul fericit în care albul nu mai are cum să-şi îmbunătăţească poziţia figurilor, semnalul pentru trecerea la acţiuni decisive. Ce urma? -Ah, punctul 5….deci 26.Nxc5! dxc5 27.d6+! Rxd6 [Deja este prea târziu, nu mai ajută nimic: 27…Nxd6 28.Nxf7 Rc6 (28…Thb8 29.Tbf1+- urmat de Nd5 şi Tg7 cu atac de mat) 29.c4!+-] 28.Tb6+ Rc7 29.Tgb1 Ta7 30.Tb8! Este remarcabilă paralizia generală a pieselor negre.  30…e4 31.Nxf7 În sfârşit şi ultimul punct din listă, crearea unui pion liber, este bifat. Negrul putea ceda liniştit, dar primei mese a echipe olimpice a Islandei, remarcată la OL Dubai 1986, îi trebuia timp să se obişnuiască cu ideea că echipa lor olimpică este eliminată din Cupa Campionilor de o echipă oarecare de club, exact datorita pierderii pe masa întâia.  31…Rd6 32.T1b6+ Re5 33.Te8+ Rf4 34.Nd5 Td7 35.c4   1–0

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

Cât de dificil de jucat pentru ambele părţi sunt aceste finaluri putem vedea din cele 2 partide pierdute recent de unul dintre cei mai tari jucători din lume, MMI Alexei Shirov, care de obicei are o bună tehnică de final. Remarcabile sunt atât încăpăţânarea cu care Magnus a jucat acest final la câştig, dar şi erorile ambelor părţi din final. Erori provocate de faptul că cei doi au calculat finalul în loc să-i înţeleagă mecanismele lui intime. Înţelegerea poziţiei facilitează enorm jocul în obişnuita deja criză de timp din finalul partidei:

(5) Radjabov,Teimour (2735) – Shirov,Alexei (2755) [B92]

Morelia/Linares 25th Morelia/Linares (13), 06.03.2008

[Radjabov Teimour]

  1.e4 c5 2.Cf3 d6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 a6 6.Ne2 e5 7.Cb3 Ne7 8.Ng5 Ne6 9.Nxf6 Nxf6 10.Dd3 Cc6 11.0–0–0 Cd4 12.Cxd4 exd4 13.Cd5 Nxd5 14.exd5 (vezi diagrama 6)

6

 A rezultat o poziţie normală de şase piese grele + nebuni de culori diferite, în care albul are nebunul mai activ pe diagonala b1-h7 şi structură  superioară de pioni. Diferenţa dintre cei doi nebuni reiese şi mai bine în evidenţă atunci când vedem că negrul nu are nicio şansă pentru un atac la rege, iar albul poate iniţia un atac puternic în orice moment.( MG )14…0–0 15.Df3 Te8 Dacă negrul ar fi jucat 15…Da5 ar fi urmat 16.Rb1 (16.Nd3 Dxa2 17.Df5 Tfe8 18.Dxh7+ Rf8 19.Dh8+ Re7 20.Tde1+ Ne5 21.Dxg7 Da1+ 22.Rd2 Da5+ cu şah etern) 16…d3 17.Nxd3 Db4 18.c3! Nxc3 19.Nxh7+ Rxh7 20.Dxc3±;O altă idee ar fi fost 15…d3 16.Nxd3 cu pion în plus pentru alb, dar cu joc interesant. 16.Nd3 Te5 Negrul încearcă să-şi activizeze forţele şi pregăteşte Da5. Albul trebuie să joace precis pentru a obţine vreun avantaj. 17.Rb1 Aşteptând  atacul asupra pionului d5 şi apărând în acelaşi timp pionul a2. 17…Da5 Este momentul unei reacţii, altfel după schimbul damelor pe d5, urmat de g6 şi h5 poziţia este remiză. 18.g4! Albul pregăteşte h4 urmat de g5.Cred că poziţia este jucabilă de ambele părţi, deşi statistica arată că este favorabilă albului! 18…Dxd5 19.Dxd5 Txd5 20.f4 O poziţie de final aparent inofensivă, dacă cineva poate îmbunătăţi jocul negrului! Oricum am fost mulţumit să am această poziţie pe tablă. 20…Nh4? [20…g6?? 21.b4!+- Tc8 22.a4 Tc3 23.Ra2+- cu ameninţarea 24.Ne4 şi turnul din d5 este capturat.; 20…g5. Această mutare este posibilă şi probabil este singura deşi albul are mic avantaj în final. Există câteva exemple în bazele de date, replica albului fiind Tdf1 sau fxg5.; 20…Tc5 21.g5 Nd8 22.The1 (22.Tde1 Rf8 23.h4 h5 24.Te4 Nb6 25.The1) ] 21.b4! Acum turnul este prins la d5. 21…Rc8 Singura mutare care împiedica 22.Ne4 din cauza replicii 22… d3!! 22.a4! Cea mai precisă mutare. Dacă 22.c4!? dxc3 23.Nxh7+ Rxh7 24.Txd5 c2+ 25.Rc1 Nf2 negrul păstrează şanse de remiză. 22…Tc3 [22…Nf6 23.Ne4! d3 24.c3!! Txc3 25.Nxd5 Ta3 26.Na2+- (sau 26.Rc1+-) ; 22…f5 23.gxf5+-] 23.Rb2 [23.Tc1!? Atât MMI Ljubojevic cât şi eu am văzut instantaneu această mutare. La analiza de după partidă am ajuns la concluzia că şi această mutare câştiga, ba chiar era un pic mai “curată”, cibernetic vorbind. Poanta este că după 23…f5! 24.gxf5 g6 (Acum 24…Txd3 25.cxd3 şi faţă de poziţia din partidă albul are deja turnul la c1 ceea ce-i permite un câştig rapid prin pătrunderea Tc8 sau Tc7),albul nu joacă Ne4 permiţând captura cu turnul la f5, urmat mai apoi de Nf6 şi negrul mai păstreză şanse, ci joacă 25.Thg1 Rf7 26.fxg6 hxg6 27.Tg4! cu poziţie complet câştigată ! Mutarea 27…Th5 nu merge din cauza Ng6+, iar dacă 27…Ne7 28.Tcg1 Nf6 29.T4g3 Rf8 30.Tg6 Rf7 31.Th6 cu avantaj decisiv.] 23…f5 Unica. 24.gxf5! [Greşit era 24.Nxf5? Txf5 25.gxf5 Tc4! şi negrul are contrajoc.] 24…Txd3 25.cxd3 Txf5 26.Tc1! O mutare puternică şi foarte importantă! Altminteri negrul încă are şanse de a-şi construi o fortăreaţă jucând a5 sau Nd8-b6 şi apoi a5.Deci albul nu trebuie să piardă timp! 26…Txf4 27.Thf1 [Câştiga şi 27.Tc8+ Rf7 28.Tc7+ Re6 29.Txb7 Tf2+ 30.Rb1+-] 27…Txf1 [Sau 27…g5 28.Txf4 gxf4 29.Tf1+-] 28.Txf1 Nd8 [Dacă 28…Ng5 29.Tf2! h5 30.a5! şi albul este mai rapid. Urmează Tc2-c7-b7 şi apoi b5, urmat de transformarea pionului a cu mat!] 29.a5!  Nu mai se poate para Tc1-c8-b8xb7 aşa că negrul cedează.1–0

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

(6) Carlsen,Magnus (2765) – Shirov,Alexei (2740) [D43]

Aerosvit Foros UKR (5), 12.06.2008

[Ghindă Mihail]

  1.d4 d5 2.c4 c6 3.Cf3 Cf6 4.Cc3 e6 5.Ng5 h6 6.Nxf6 Dxf6 7.e3 Cd7 8.Tc1 Nd6 9.Nd3 dxc4 10.Nxc4 De7 11.0–0 0–0 12.Ce4 Nc7 13.Nb3 Td8 14.Dc2 a5 15.a3 Tb8 16.Tfd1 Cf8 17.Ce5 Nd7 18.Cxd7 Cxd7 19.g3 Cf6 20.Dc5 Dxc5 21.Cxf6+ gxf6 22.Txc5  (vezi diagrama 7)

7

 De data aceasta asistăm la un final banal, în care albul are un mic avantaj datorită structurii ceva mai bune. În mod normal rezultatul ar trebui să fie remiză.22…Ta8 23.Rg2 Nd6 24.Tc2 f5 25.Nc4 a4 26.Ne2 Ne7 27.Nf3 Ta5 28.Tc4 Nf6 29.Tdc1 e5!? ( vezi diagrama 8)

8

O decizie interesantă dar discutabilă din punctul meu de vedere. Pentru a căpăta contrajoc, prin deschiderea nebunului din f6, negrul îşi înrăutăţeşte structura de pioni de pe flancul regelui. Mă rog, iniţiativa poate trece, dar structura proastă rămâne. 30.dxe5 Nxe5 31.Tb4 Td7 32.Tc2 Rg7 33.Rf1 Nf6 34.Tcc4 Ta8 35.Tf4 Ta5 36.Re2 Tc5! 37.Tfc4 Txc4 38.Txc4 Nxb2 39.Txa4 c5 40.Rf1 b6 41.Ne2 Nc3 42.Nb5 Td1+ 43.Rg2 Na5 44.Tf4 Rg6 45.a4 Nc3 46.g4 fxg4 47.Ne8 Ne5 48.Nxf7+ Rg5 49.Te4 Rf5 50.Tc4 Td7 51.Nh5 Tg7 În sfârşit poziţia a devenit complet egală. Dar o poziţie egală nu înseamnă că remiza va fi consemnată în mod automat. Nu atunci când joci cu Magnus! 52.a5 bxa5 53.Txc5 Ta7 54.Tc4 Tg7 55.Tc5 Ta7 56.Tc4 Tg7 57.Tc6 Ta7?! După mutarea evidentă 57…Rg5! 58.Ne8 Te7 59.Ng6 h5 60.Ta6 Nc3 albul ar fi fost cel care trebuie să lupte pentru egalare! 58.Ng6+ Rg5 59.Nc2 a4? După 59…h5! 60.Tg6+ Rh4 datorită controlului strict al câmpurilor g3 şi h3 negrul nu ar fi avut nicio problemă. 60.Tg6+ Rh5 61.Te6?? Evident mai bine era câştigul unui pion după 61.h3! a3 [61…gxh3+? 62.Rxh3 a3 (62…Tc7 63.Ne4 Tc4 64.Tg4+-) 63.Tg1+-] 62.Txg4 Tg7unica 63.Txg7 Nxg7 64.Nb3 şi albul rămâne cu doi pioni liberi legaţi. 61…Ng7?? Cu regele tăiat la bandă şi situat pe un câmp de culoarea nebunului advers Shirov ar fi trebuit să fie mult mai atent. El pleacă de la controlul câmpului g3, ceea ce se va dovedi fatal. Încă menţinea echilibrul jucând 61…Nb8 62.Te8 Nd6 controlând câmpul g3. 62.Rg3! Ta5 63.Ng6+ Rg5 Şi văzând matul în două mutări Shirov a cedat. 1–0

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

La fel de distrugător a fost atacul lansat de MMI Mircea Pârligras, care s-a arătat extrem de sârguincios la lecţiile mele de strategie, fapt care i-a adus multe puncte!

(7) Milu,Romeo Sorin (2430) – Pârligras,Mircea (2511) [B92]

TCh-ROM Divizia A Masculin Predeal ROM (7), 10.11.2006

[Pârligras Mircea]

   1.e4 c5 2.Cf3 d6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 a6 6.Ne2 e5 7.Cb3 Ne7 8.Ne3 Ne6 9.Cd5 Cbd7 10.Dd3 Nxd5 11.exd5 0–0 12.0–0 Cc5 13.Cxc5 dxc5 14.c4 Nd6 15.Ng5 h6 16.Nxf6?! Dxf6 17.Tae1 De7 Planul negrului este să avanseze f5 şi e4, după o pregătire prealabilă. În principiu este bine să-mi pun pionii pe câmpuri albe, ca să limitez activitatea nebunului adversarului şi în acelaşi timp să îmi activez propriul nebun. Următoarea lui mutare mă ajută să-mi realizez planul. 18.Df5 [Era mai bine 18.Dh3] 18…g6 19.Dh3 Rg7 20.Nd3 f5 Tocmai la timp, ca să am e4 dacă îmi joaca f4 21.f3 [21.f4!? e4 (21…Df6 22.fxe5 Nxe5 23.b3 Tae8 24.Rh1=/+) 22.Ne2 Df6=/+] 21…h5! Previne g4. Este de remarcat că în această situaţie avansând pionii de pe flancul regelui nu mă slăbesc, ci îmi îmbunătăţesc poziţia. 22.Te2 Df6 23.Rh1 Pregătind g3 [23.g3? e4!] 23…h4! Şi dama stă stingher la h3. Deja poziţia albului a devenit neplăcută, deşi nu am vreo ameninţare imediată. Bineînţeles, Romeo trebuia să continue strategia de aşteptare de până acum, dar aici s-a decis să joace activ. [După 23…Tae8 albul ar fi putut să-şi scoată dama de la bandă cu 24.g3 Te7 25.Dg2] 24.f4? Această mutare vine într-un moment nepotrivit. 24…e4 Bineînţeles nu 24…exf4? 25.Te6 Dd8 26.Tfe1 şi albul are suficientă compensaţie. 25.Nb1 b5!-/+ Acum deschid jocul pe flancul damei, unde albul nu poate lupta pentru coloana ‘b’. 26.b3 bxc4 27.bxc4 Tfb8 28.g4!? [28.Nc2 Tb2-/+] 28…hxg3 29.Dxg3 Th8! –+ O dată ce s-a deschis poziţia pe flancul regelui, este esenţial să îmi aduc turnurile acolo. Poziţia negrului este câştigată strategic, trebuie doar să fiu atent să nu permit sacrificiul în e4 [29…Tb4? 30.Nxe4! fxe4 31.Txe4 Df5 32.Te6 Td8 33.Tg1 cu contrajoc] 30.Tg2 Th4 31.Db3 Tb8! 32.Da4 Nxf4 33.Dd7+ Rh6 34.Nc2 Tb2 35.Dc6 Nd6! Deja e păcat să nu joc la mat! 36.Tfg1 g5 37.Tf1 De5 38.Tff2 Txa2 39.Db7 e3 40.Te2 Ta1+ 41.Nb1 De4 0–1

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

Mult mai complicată a fost sarcina lui Mircea împotriva lui Ribli, unul dintre cei mai buni jucători de final din anii 1970-2000. Cu atât mai instructive sunt tehnica lui Mircea şi erorile lui Zoli:

(8) Ribli,Zoltan (2578) – Pârligras,Mircea (2574) [B36]

Bundesliga Eppingen, 08.03.2008

[Pârligras Mircea]

  1.Cf3 c5 2.c4 g6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cc6 5.e4 Cf6 6.Cc3 d6 7.Ne2 Cxd4 8.Dxd4 Ng7 9.Ne3 0–0 10.Dd2 a5 11.Tc1 a4 12.0–0 Da5 13.Tfd1 Ne6 14.f3 Tfc8 15.Cb5 Cd7 16.Cd4 Cc5 17.Cxe6 Dxd2 18.Txd2 fxe6 19.Tb1N Rf7 20.Rf1 Aici albul a propus remiză şi pe moment am fost tentat să accept.Dar m-am decis să continuăm jocul, deşi apreciasem ca egală poziţia. 20…Ta6 21.Nd1 Tca8 [21…Tb6 conduce la egalitate după 22.Nxc5 Txc5 23.Nxa4 Txc4 24.Nb3=] 22.g3 Tb6 23.a3?! [După 23.Tc2! nu am văzut nimic mai bun decât să repet mutările 23…Tb4 24.Nd2 Tb6 25.Ne3=] 23…Tc6 24.Nxc5 O decizie bună de simplificare mai ales că Ribli intrase în criză de timp.[24.Ne2 mi-ar fi permis asediul pionului c4 24…Cb3 25.Tdd1 Tac8 26.Rf2 (26.f4!?=/+) 26…b6!-/+ cu ideea Ca5] 24…Txc5 [24…dxc5 25.f4=] 25.Ne2 Ta6 26.h4 [26.b4!? axb3 27.Txb3 Ta7=/+ Albul mai are probleme de rezolvat 28.f4 Tca5 29.Tdd3 Ta4 30.e5?! dxe5 31.fxe5 Nxe5 32.Td7 Txa3 33.Txa3 Txa3 34.Txb7 Nd4-/+] 26…Tb6 27.Rg2 Nc3 28.Tdd1? [28.Tc2 Nd4 29.Td2 e5 şi deşi stă mai plăcut, nu văd cum poate negrul să-şi întărească poziţia.] 28…Txb2 29.Txb2 Nxb2 30.Tb1 Nxa3 31.Ta1™ Nb2 32.Txa4 Nd4-/+Acum am pion în plus şi şanse bune de câştig. Problema este cum îmi aduc turnul în spatele liniei adverse. 33.f4 e5! În mod corect schimb pionii dubli. 34.Ta8?! [34.h5! era o bună ocazie de a mai schimba pioni.] 34…exf4 [34…Tc6 35.Th8! Rg7 36.Te8 Tc7 era neplăcut deoarece piesele mele stau pasiv.] 35.gxf4 Tc6 Încercând să-mi aduc turnul în joc, dar desigur adversarul nu mă lasă. [35…b6 36.Rg3 h5 37.f5 Rg7 38.fxg6 Rxg6 39.Tg8+ Rh6 era o alternativă.] 36.Ra5! b6?! Această mutare îmi strică poziţia deoarece: 1) turnul meu va fi pasiv la c6; 2) Am pierdut un tempo care îi va permite albului h5; 3) I-am activat turnul. [36…e5! era mutarea corectă 37.Td5 (37.fxe5 Nxe5-/+ este rea pentru alb; 37.Tb5!? b6 38.Td5 Nc3 39.f5 gxf5 40.exf5 Nb4-/+ nu este plăcută la alb.) 37…Re7 (37…Nc3!? 38.Td3 Nd4 39.h5 Tb6 40.hxg6+ hxg6 41.fxe5 Nxe5 42.Td5 Tc6 43.Tb5 b6-/+) 38.h5 gxh5 39.Rg3 Ta6 40.Nxh5 b6-/+] 37.Td5! Nf6? După aceste mutări pasive albul ar fi putut să se salveze. CONCLUZIE: în viitor trebuie să evit mutările pasive şi descentralizarea pieselor. Ele duc la pierderea avantajului![Trebuia jucat 37…e5! Nu am jucat aşa deoarece oricum nu ameninţ să iau la f4. Dar era bine deoarece la 38.h5 gxh5! îmi crează pionul liber ‘h’. În partidă am obţinut o formă mai bună, dar aceasta s-a datorat gafei făcute de alb la mutarea 40. 39.Nxh5+ Re7 40.Ne2 Tc8 cu avantaj clar la negru !] 38.h5 e5 39.hxg6+ hxg6 40.fxe5? Ribli avea mai puţin de 1 minut pentru această mutare. Probabil că a regretat imediat decizia luată. [40.Rg3!? exf4+ 41.Rxf4 Ne5+ 42.Rg5 Tc8 43.Tb5 Nf6+ 44.Rg4 Nd4 45.Td5 Nc5=/+ totuşi albul este foarte activ; Dar  40.f5! era soluţia 40…gxf5 41.exf5 e4 42.Rf2 Ng5 43.Td4 e3+ 44.Rf3= trebuie să fie remiză.] 40…Nxe5 De aici până la sfârşit am jucat foarte tehnic. 41.Tb5?! E rândul albului să-şi descentralizeze turnul. N-a fost o idee bună! [41.Rf3! Rf6 (41..Tc7 42.Tb5 Nd4 43.Td5 Nc5 44.e5! dxe5 45.Txe5=/+) 42.Re3 nu permite aducerea nebunului la c5 42…Tc7 (42…Nh2 43.Rf2) 43.Tb5 Tb7=/+] 41…Rf6!-/+ [41…Nd4 42.Td5 Bc5 43.e5!=/+] 42.Tb3 [42.Rf3 Nd4 43.Rg4 Tc7 44.Td5 Nc5 45.Td1 Ta7-/+ e deja rea la alb, căci turnul meu este activ acum.] 42…Rg5! Regele vine în centru! [42…Nd4 43.Td3! (43.Tf3+ Rg7 44.Tg3 Tc5-/+) 43…Nc5 44.Tf3+ Rg7 45.Tg3! cu contrajoc] 43.Rf3 Nd4 44.Rg2 Tc7 Acesta este momentul potrivit pentru intrarea turnului în joc. 45.Td3 Nc5 [45…Ne5 46.Tb3 Rf4?! 47.Txb6 Re3 48.Nf1 g5=/+] 46.Tg3+ Rf6 47.Nd3 Tg7! Foarte tare – pionul încă nu era pregătit de înaintare. 48.Rf3 Nd4! Acum, deoarece pionul b6 nu mai este sub atac ,nebunul se întoarce la e5. 49.Tg2 Ne5 50.Rg4 Ta7 O veste proastă pentru alb : în sfârşit turnul negru pătrunde în liniile adverse! 51.Tf2+ Rg7 52.Nf1 Ta1 53.Ng2 Tc1 54.Nf1 Te1 55.Nd3 Td1 O repetare pentru a câştiga timp. 56.Nf1 Te1 57.Nd3 Tg1+ 58.Rf3 Tg3+ 59.Re2 g5 [59…Nd4! 60.Tf1 g5 era mai precis.] 60.Tf3 Tg4 61.Nc2 Th4 62.Tb3 Th2+ 63.Rd3 g4! Termină lupta! 64.Txb6 g3 65.Tb1 Tf2! Ultima fineţe! 66.Tg1 g2 Bună partidă! 0–1

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

(9) Varga,Zoltan (2508) – Pârligras,Mircea (2511) [B33]

TCh-ROM Divizia A Masculin Predeal ROM (3), 06.11.2006

[Pârligras Mircea]

  1.e4 c5 2.Cf3 Cc6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 e5 6.Cdb5 d6 7.Ng5 a6 8.Ca3 b5 9.Cab1 Tb8 10.a4 bxa4 11.Cxa4 Ne7 N 12.Nxf6 Nxf6 13.Cbc3 Cb4 14.Nc4 Dc7 15.b3 Ne6 16.Cd5 Cxd5 17.exd5 Nd7 18.0–0 Nb5 19.Ne2 0–0 20.Cb2 e4 21.Ta2 Nc3 22.Ca4 Ne5 23.c4 Nxa4 24.Txa4 a5 25.g3 f5 26.Dc2 Db6 [26…Qc5!?] 27.Nd1 Dc5 28.Rg2 Tb4 29.Txb4 [Era mai bine 29.Da2 Txa4 30.Dxa4=/+] 29…axb4 30.f3?! e3-/+ 31.f4 Nc3 32.h4 g6 33.h5?! [Era mai bine 33.Kf3] 33…Dd4 34.hxg6 hxg6 35.g4?! Este de înţeles că albul încearcă să obţină contrajoc pe flancul regelui, deschizând poziţia, însă acest lucru se poate întoarce impotriva lui. 35…Rg7 [Câştiga tehnic 35…De4+ 36.Dxe4 fxe4 37.Ne2 (37.Tg1 Txf4 38.Tf1 g5–+) 37…Ta8 38.Tb1 Ta2 39.Rf1 Rf7–+] 36.g5? După aceasta albul nu numai că nu mai are contrajoc, dar şi-a mai facut înca o slăbiciune- pionul f4 [36.gxf5 Txf5 (36…gxf5 37.Rf3 Rf6 38.Dh2 De4+ 39.Re2 Ta8 40.Dh6+ Re7 41.De6+ (41.Dh7+ Rd8 42.Dg8+ Rc7 43.Dxa8 Dg2+ 44.Rxe3 Nd4+ 45.Rd3 De4+ 46.Rd2 De3+ 47.Rc2 Dc3+ 48.Rb1 Db2#) 41…Dxe6 42.dxe6 Nd4 43.Nc2 Ta2 44.Rd3 Nc5 45.Th1 Rxe6 -/+) 37.De2 (37.Rg3 Ne1+! 38.Txe1 Dxf4+ 39.Rh3 Tg5–+) 37…De4+ -/+] 36…Th8 37.Rg3 Dd2! 38.Dxd2 exd2–+ 39.Rf2 Te8 40.Rg2 Te1 41.Th1 Nd4 42.Tf1 Ne3 43.Nc2 Rf7 0–1

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

În aceste exemple atacul a fost relativ uşor de depistat, analiza atentă a poziţiei relevându-l ca singura metodă de valorificare a avantajului material sau poziţional avut.

Mult mai complexă este situaţia în cazul în care premizele atacului nu sunt evidente şi trebuiesc dezgropate din mormane de steril. Un exemplu minunat de construcţie a fost partida Filip–Pachman, un altul îl constituie o partidă prin corespondenţă

        (10) Crăciuneanu,Viorel – Popescu,Paul [B33]

corr Romania, 2000

[Ghindă, Mihail]

  1.e4 c5 2.Cf3 Cc6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 e5 6.Cdb5 d6 7.Ng5 a6 8.Ca3 b5 9.Cd5 Ne7 10.Nxf6 Nxf6 11.c3 0–0 12.Cc2 Tb8 13.Ne2 Ng5 14.Dd3 a5 15.Td1 Ne6 16.Cce3 Dd7 17.0–0 Tfd8 18.Cf5 ( vezi diagrama 9)

9

Albul propune o serie de schimburi în centru, schimburi care conduc la o poziţie cu nebuni  de culori diferite plus şase piese grele. 18…Nxf5? În poziţie se ascund destule ameninţări tactice. de exemplu:  18…g6 19.Dg3!;sau 18…h6 19.Ng4 g6 20.Cxh6+! si negrului i s-a părut o idee bună să micşoreze dinamica pieselor albe, eliminându-le prin schimb de pe tablă. Decizia aceasta este de-a dreptul greşită pentru că negru va rămâne într-o defensivă permanentă, fără nici cea mai mică umbră de contrajoc. 19.exf5 Ce7? Negrul este “consecvent”, apreciind în continuare greşit poziţia. Trebuia încercat 19…b4! 20.c4 (Altfel negrul obţine deschiderea liniilor pe flancul damei şi capătă contrajoc.) 20…Cd4 şi prezenţa cailor pe tablă complică atacul albului. 20.Nf3 Cxd5 21.Nxd5 ( vezi diagrama 10)

10

 Am ajuns într-o poziţie tipică a temei noastre. În aparenţă lucrurile nu stau prea rău pentru negru, dar numai în aparenţă. Dacă ar fi înţeles cât de puternic şi rapid este atacul albului, negrul ar fi început imediat fuga regelui spre flancul damei, unde ar fi fost la adăpost. 21…b4 22.c4 Albul trebuie să închidă flancul damei pentru a nu permite negrului să obţină contrajoc. 22…Dc7?! Negrul continuă să viseze cu ochii deschişi. Ar fi trebuit să închidă definitiv flancul damei cu b4-b3 şi a5-a4, după care să înceapă marşul regelui f8-e8-d8-c7 pentru a-l pune în siguranţă. Deşi albul păstra un avantaj clar pe flancul regelui, fără “obiectul atacului”  nu ar fi fost atât de periculos pentru negru. 23.g3 Cred că mai exact era 23.De4! care înnăbuşea în faşă orice încercare de contrajoc din partea negrului. 23…Dc5? Bine sau rău, negrul trebuia să joace 23…b3 24.a3 e4 25.Dxe4 Nf6 resuscitându-şi nebunul pe diagonala mare, unde pionul b2 va avea nevoie de protecţie pemanentă. 24.De4! b3 25.a3 Albul a trebuit să-şi stabilească în acest moment etapele planului său de atac:1) Aducerea regelui la g2 pentru a elibera linia întâia pentru “lavierung”.2) Avansarea pionilor “g” şi “h” pe orizontala a patra sau chiar a cincea pentru a pregăti deschiderea unei coloane (de preferinţă coloana “h”) pentru invazia în poziţia negrului.3) Pregătirea dublării sau chiar a triplării figurilor grele pe coloana de atac. 4) Deschiderea cu orice preţ a liniilor de atac. 25…h6 26.Rg2 a4 27.h4 Nf6 28.Td3! O mutare puternică şi foarte instructivă care pregăteşte lavierung-ul pe linia a treia şi în acelaşi timp controlează singurul câmp de pătrundere din poziţia albului:”d4″. 28…Tbc8 Deja era prea târziu pentru fuga regelui pe flancul damei, din cauza lipsei de protecţie a pionului f7. [28…Rf8 29.Th1 Re7 30.g4 Tf8 31.f4! şi g4-g5 devine imparabil; sau 28…Dc7 29.Th1 De7 30.Nc6!] 29.Th1 Td7?! 30.g4 Tdc7?! 31.g5! (vezi diagrama 11)

11

 Dupa ce primele 3 puncte ale planului său au fost îndeplinite albul trece la deschiderea liniilor sacrificând mai întâi un pion. 31…hxg5 32.hxg5 Nxg5 33.Tdh3 Rf8 34.Dg4! Nf6 35.Th7 Re7™ 36.Txg7! Atacul se desfăşoară de la sine! Turnul nu poate fi luat. 36…Tf8™ Ducea la mat 36…Nxg7 37.Dxg7 Tf8 38.f6+ Re8 39.Dxf8+ Rxf8 40.Th8# 37.Th6! Dd4 38.Dg6! Nxg7 39.Dxd6+ Re8 40.Dxc7 Regele alb se ascunde uşor şi matul cu Nc6+ este imparabil [40… Dg4+ 41.Rh1 Dd1+ 42.Rh2+-]  1–0

AICI SE VEDE PARTIDA PE VIEWER

(11) – Pachman – exemplu didactic-

1960

[Ghindă Mihail]

    În ciuda materialului în plus şi a structurii impecabile de pioni din fata regelui, negrul deşi este la mutare, are probleme greu de rezolvat din cauza atacului pe câmpurile negre pe care negrul nu are apărător. De exemplu: 1…Rg8-h8 (vezi diagrama 12)

12

Prelungesc numai agonia mutări “siliconate” de tipul [1…Dd7 2.De5 f6 3.gxf6 Nf7 4.Dg5 Ng6 5.f7+ Rh8 6.De5+-; 1…Tbe8 2.De5 f6 3.gxf6 Tf7 4.Dh5 g6 5.Tg1+-] 2.De5 [Şi mai tare este 2.g6! ] 2…Tg8 3.g6! +-

AICI SE VEDE EXEMPLUL PE VIEWER

La fel de greu de înţeles poziţia, este nu numai pentru jucători ci şi pentru comentatori, care au avantajul de a putea mişca piesele pe tablă în timpul analizei şi  nu trebuie să calculeze la tablă variante lungi cu timp puţin. Tipic pentru o interpretare superficială este următorul exemplu luat dintr-o cunoscută carte a lui Matzukievich:

(12) Vilner – Romanovski

3 ch-URSS ORIGINALUL, 1924

[Karpov/Matzukievich]

Această poziţie este analizată în cartea lui Karpov şi Matzukievich “Aprecierea poziţiei şi alegerea planului de joc”. Judecând după “calitatea” analizelor, cred că  Matzukievich a venit cu cartea şi Karpov numai cu numele, multe analize şi aprecieri fiind prea sumare, incomplete sau chiar greşite. Să vedem mai întâi în totalitate comentariile superficiale ale lui Matzukievich: 28…Te7-e6! “Începutul unui plan bine gândit. Negrul cedează de bunăvoie coloana centrală, în schimb pregăteşte aducerea nebunului său la d4. Pe deasupra urmăreşte deschiderea verticalei “f” prin care vrea să pătrundă în tabăra adversă”. 29.Td3 Nf8 30.Thd1 Nc5 31.De2 Nd4 32.Rb1 “Albul a decis să adopte o tactică pasivă. Posibilităţi mai bune de contrajoc le-ar fi oferit sacrificiul de calitate [32.Txd4 exd4 33.Txd4]” 32…c5 “Acum nebunul negru ocupă o poziţie tare în centru şi negrul se poate gândi la înaintarea f7-f6. El trebuie însă să acţioneze cu prudenţă, pentru că atunci se deschide şi coloana “g”, pe care albul poate exercita presiune la g6.” 33.Tf3 Dd8 34.h4 De7 35.Tg1 Tf8 36.Nd3 Rh7 37.Tfg3 Td6 38.T1g2 “Pregătirile sunt terminate şi a sosit timpul să se deschidă coloana f.” 38…f6! 39.gxf6 Tfxf6 40.Tg5 Df7 41.Nc2 Tf4 42.Th2 Tdf6 43.Tgg2 Nxf2 44.Nd1 Nd4 45.Rc1 Tf1 46.Rc2 T6f3 47.Dd2 Tc3+ 48.Rb1 Df3 “O poziţie şcoală” 49.Te2 Txb3+ 50.axb3 Dxb3+ 51.Rc1 Nb2+   0–1

AICI SE VEDE EXEMPLUL PE VIEWER

În primul rând Matzukievich pune semnul exclamării unei mutări suspecte 28…Te6, mutare care slăbeşte inutil câmpul f7 şi permite aducerea cu tempo a nebunului la c4. În al doilea rând nu apreciază corect sursa necazurilor albului, nebunul închis de la c2. Apoi Matzukievich nici nu pomeneşte de faptul că la mutarea 29 albul a trântit o gafă cât toate zilele cu 29.Td3?

(12 bis) Vilmer – Romanovski

3 ch-URSS1924,  ANALIZA MG

28…Te7-e6 Acestei mutări Matzukievich îi pune semnul exclamării în mod nejustificat. În realitate această mutare îi permite albului să ţină poziţia după mutarea logică  29.c5! care rezolvă singura problemă reală a albului: PASIVITATEA NEBUNULUI. În momentul în care acesta va ajunge la c4 o mare parte din grijile albului sunt de domeniul trecutului. Desigur că negrul păstrează un avantaj stabil, dar analiza arată că la joc corect albul nu are probleme deosebite, de exemplu: 29…Tb5! Acest sacrificiu  de calitate, deloc vizibil, este singura modalitate de a lupta pentru avantaj. Mai puţin exact este:[29…Nf8!? 30.Nd3 Nxc5 31.Nc4 Te7?! (31…Nd4 cu joc complicat) 32.Df6! cu atac] 30.Nd3 Txc5+ 31.Nc4 Nf8! 32.h4 [32.Td2 Txc4+ 33.bxc4 Nc5 34.Rd1 Nd4 35.Re2=/+; 32.Td3 Txc4+ 33.bxc4 Da6!] 32…Txc4+ 33.bxc4 Nc5 34.Rd2 Nd4 35.Re2 c5 =/+ şi deşi negrul stă mai bine nu se vede cum poate promova poziţia, la o apărare corectă. Este suficient ca albul să supravegheze spargerea cu b4-b3, pentru că deschiderea coloanei “f” este riscantă din cauza superiorităţii numerice a pieselor grele albe.

AICI SE VEDE EXEMPLUL PE VIEWER

Dat fiind faptul că aceste “poziţii cu piese grele şi nebuni de culori diferite” au o frecvenţă destul de mare în practica curentă, consider că trebuiesc dedicate cel puţin 10 de ore de studiu amănunţit pentru juniorii până în 16 ani şi un volum dublu pentru jucătorii cu titluri internaţionale, insistându-se pe factorul înţelegere a poziţiei. Altfel, calculând în permanenţă în loc să înţeleagă poziţia, vor avea soarta lui Shirov din cele 2 partide de mai sus.

Mihai Ghindă

Antrenor emerit