Traducere de Alin Dandareanu
Remember de vacanta (67): Din articolele publicate pe blog
Aici puteti sa revedeti Bobby Fischer – un mimofant(?!) (V)
El parea ca intotdeauna joaca pozitia, cautand cele mai bune mutari la tabla si nu neaparat mutarile care deranjau cel mai mult adversarul. Desi nu era indiferent la suferinta adversarului, Fischer nu avea nevoie de ea ca sa se bucure la castigarea unei partide. Intr-adevar, cativa cunoscatori ai fenomenului Fischer au decretat ca, din perspectiva lui, singura problema a sahului era ca esti nevoit sa joci cu o fiinta umana de partea cealalta a tablei de sah. (…)
Meciul secolului din 1972 cu Boris Spassky i-a adus titlul suprem lui Bobby Fischer
Dupa cum declara biograful sau, Frank Brady, Fischer avea un coeficient de inteligenta (IQ) de aproximativ 180, dupa cum fusese masurat in anii in care Bobby frecventase liceul “Erasmus Hall” din New York, si clar era capabil de tururi de forta sahiste. Fischer avea o memorie impresionanta; putea sa isi aduca aminte toate partidele sale, chiar si cele rapide. In timp, nu o data, a uimit mari maestri cu care jucase partide de sah rapid, amintindu-le partidele mutare cu mutare la ani si ani dupa ce partida se incheiase! Exista chiar si niste anecdote, cum ca Fischer asculta persoane care conversau intr-o limba straina pe care nu o cunoastea, si putea reda intreaga conversatie, desi nu intelegea un cuvant 🙂
Revista “Life” il surprinde pe Fischer in metrou, punand partide de sah pe o tabla magnetica
Inteligenta lui Fischer era diferita de ceea ce numim cunoastere dobandita prin studiu sau intelepciune. El nu era educat, nu era la curent cu stirile mondene, nu avea multa cultura generala si nici nu parea ca vrea sa dobandeasca asa ceva. Si mai ciudat, pentru o persoana inteligenta, nu avea simtul umorului si de cele mai multe ori, interpreta remarcile interlocutorilor “ad literam”.
Fischer aducea marea masa de oameni pe unde trecea, iar lumea vroia sa vada senzationalul Bobby despre care se spuneau atatea povesti…
Jurnalistul Dimitri Bjelica din fosta Iugoslavie, aflat in masina cu Tal si Fischer la Zurich in 1959, povesteste o intamplare edificatoare in acest sens. Soferul rula cu viteza iar Fischer, alarmat, spusese:”Atentie, o sa facem accident.”
Bjelica a raspuns in gluma, ca in cazul unui accident mortal, vor aparea titluri in ziare: “Dimitri Bjelica, mort intr-un accident de masina alaturi de alti doi pasageri”.
Tal a inceput sa rada, dar Fischer, serios, a declarat: “Nu cred Dimitri, in Statele Unite eu sunt mai faimos si mai popular decat tine… ”
(va urma)
0 Comentarii