Pentru a afla cum vă puteti procura METODOLOGIA ANTRENAMENTULUI SAHIST si a vedea tabla sa de materii, daţi click aici
La cererea noastră, cunoscutul antrenor franco-român a acceptat să ne dezvăluie câteva din «secretele» formării jucătorilor de şah, desprinse din lucrarea sa fundamentală «Metodologia antrenamentului şahist», pe care am avut deja plăcerea s-o prezentăm pe site-ul nostru. Experienţa lui ca antrenor şi jucător ne-ar putea ajuta să inţelegem mult mai bine anumite concepte şi fenomene din lumea şahului, subiecte extrem de delicate şi de negăsit în vreo altă carte de specialitate.
Profunzimea analizelor făcute de el in domeniul antrenoratului, se regăseşte şi în aceste articole bine fundamentate, finisate cu minuţiozitate şi talent literar.
In ceea ce ne priveşte, suntem convinşi că impărtăşirea din experienţa şi ştiinţa de o viaţă a maestrului antrenor este un lucru îmbucurător şi sperăm că fiecare din voi va găsi o bună parte din răspunsuri la întrebările pe care vi le puneţi. Căci formarea şi perfecţionarea tinerilor generaţii de jucători şi jucătoare este o treabă lungă şi anevoioasă, care nu poate fi realizată decât de câtre animatori şi antrenori talentaţi şi bine pregătiţi, dotaţi de concepţii metodologice sănătoase şi temeinice. Serialul va continua câteva luni bune, cel puţin o dată pe săptămână . Cred că acest lucru trebuie să ne bucure, mai ales că mulţi dintre cititorii şahisti au pus intrebări şi probleme de această natură pe blog. Aşteptăm deci părerile voastre pentru a putea continua această inedită experienţă.
Jocul bazat pe curse
Pentru un amator, partida de şah nu reprezintă decât un moment agreabil de destindere mentală dar, la nivelul competiţiilor, ea se transformă într-o confruntare conflictuală unde toate mijloacele sunt permise. Astfel, începând chiar de la primele mutări, se angajează un «război total», cu toată panoplia de intimidări, de provocări şi de ameninţări ca şi de acţiuni ascunse, deghizate şi înşelătoare. Acest aliaj de antagonism şi de disimulare favorizează jocul bazat pe curse şi ameninţări ascunse, evantaiul de şiretlicuri şi de momeli acoperind practic toate etapele şi aspectele partidei. Elementare sau transparente, marea lor majoritate rămân în domeniul imaginarului, altele mai subtile pot fi detectate datorită vigilenţei jucătorilor mai prudenţi, în timp ce credulii se lasă din când în când momiţi de tot felul de curse mai ascunse sau deosebite.
Scenariul lor este întotdeauna acelaş: jucătorul face o mutare care conţine o anumită ameninţare – mai mult sau mai puţin ascunsă – incitându-şi adversarul la un răspuns logic şi, la prima vedere, favorabil dar care va fi respins printr-o replică neasteptată. Eficacitatea unei curse depinde deci de gradul său de neverosimil şi de disimulare, în timp ce faptul de a se lăsa prins într-o capcană este întotdeauna uşurat de lipsa de atenţie şi de concentrare, un anumit automatism şi, în general, de un nivel de joc mai scăzut al adversarului.
Integrate în arsenalul procedeelor tactice, tot felul de curse au fost mult studiate. O scurtă sistematizare ne arată că există:
- capcane inscrise în structura însăşi a deschiderilor, pe care fiecare jucător trebuie să le cunoască, cel puţin în liniile de joc utilizate.
- nenumărate autotrape decurgând din încâlcarea principiilor de deschidere.
- o serie de curse devenite celebre, cum ar fi: matul Berger, sacrificiul lui Légal si multe altele legate de slăbiciunea călcâiului lui Achile f7/f2 etc.
- momeli bazate pe incitarea la greşeală, neavând nici o incidenţă asupra desfăşurării partidei sau, cel mumt, cu preţul unui infim inconvenient poziţional.
- ambuscade dresate în subsidiar, fără ca jucătorul să devieze dela planul său de joc.
- diverse «maşinaţii» care, odată dejucate, pot să se întoarcă contra «conspiratorului» însuşi.
- jucătorul întinde o cursă dar cade într-o contracursă mai camuflată sau calculată mai departe decât adversarul său.
Acceptând ideea că trebuie să cunoaştem un maximum de asemenea curse – în special pentru a le putea contra! – orice jucător trebuie deasemenea să ştie că un joc care se bazează prea mult pe asemenea şiretlicuri ar putea să-i sărăceascà jocul formându-i anumite obişnuinţe de imprudenţă şi de superficialitate. Desigur, există nenumărate lucrări cuprinzând tot felul de curse – pe temele cele mai diverse – care operează în special în deschidere, atât la alb cât şi la negru. Tehnica este, de cele mai multe ori, următoarea: jucătorul- şmecher îşi însoţeşte mutarea cu o ameninţare camuflată sau de o poantă mai mult sau mai puţin ingenioasă, în timp ce victima este anesteziată de posibilitatea unui răspuns logic, evident sau tentant. Iată căteva exemple simple cu aceeaşi cursă, având ca obiectiv comun matul în h2 (h7):
P.Johner – S. Tartakover (Berlin 1928)
1.e4 c5 2.Cf3 Cf6 3.Cc3 (sau 3.e5 Cd5 4.Cc3 etc.) 3…d5 4.exd5 Cxd5 5.Ce4 (mai bun 5.Nb5+!) 5…e6 6.d4 cxd4 7.Cxd4 Ne7 8.Nb5+ Nd7 9.c4 Cf6 10.Cc3 0-0 11.0-0 Dc7 12.De2 Cc6 13.Cf3?! Tfe8 14.Ng5 Cg4!? 15. Nxe7? (trebuia 15.g3!) 15…Cd4! (0-1)
B.Catteau – S. Decock (Douai 1992)
1.e4 c5 2.d4 cxd4 3.c3 dxc3 4.Cxc3 Cc6 5.Cf3 e6 6.Nc4 Dc7 7.De2 Cf6 8.0-0 Cg4 9.Td1 (dacă 9.Ng5 sau 9.h3 Cd4! -+) 9…Nc5 10.Tf1? (era indispensabil 10.Ne3) 10…Cd4! (0-1)
M.Hanes – P.Dodu (Odorheiu Secuiesc 1993)
1.d4 Cf6 2.Cf3 e6 3.c4 c5 4.Cc3 cxd4 5.Cxd4 a6 6.a3 (sau 6.e4 Dc7 etc.) 6…Dc7 7.e4 b6 8.Ne2?! Nb7 9.Dc2 Ne7 10.0-0 0-0 11.b4 Cc6 12.Cf3?! Cg4 13.h3 Cd4! 14.Nf4 Dxf4 15.g3 Cxf3+ 16.Rg2 Cd4 17.Dd3 Cxe2 18.Dxd7 Ce3+ (0-1)
W.Beerheide-T.Fredrich (Germania 1960)
1.e4 e6 2.d4 d5 3.e5 c5 4.c3 Cc6 5.Cf3 Dc7 (deobicei, se joacà 5…Db6) 6.a3 (mai indicat era direct 6.Nd3) 6…f6 7.exf6 Cxf6 8.Nd3 Nd6 9.0-0 0-0 10.dxc5?! (mai consecvent era 10.b4) 10…Nxc5 11.c4 Rh8 (nu direct 11…Cg4 12.Nxh7+!) 12.Cc3 Cg4 13.h3? (contra amenintàrii Txf3 dar omite alta) 13…Cd4! 14.hxg4 Cxf3+ (poate urma: 15.gxf3 Dg3+ 16.Rh1 Dh3+ 17.Rh1 Txf3 etc.) 0-1
| B. Goldenov – P. Keres (Leningrad 1947)
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cf3 Nb4+ 4.Cbd2 d5 5.a3 Ne7 6.Dc2 b6 7.e4 dxe4 8.Cxe4 Nb7 9.Nd3 c5 10.dxc5 bxc5 11.0-0?! Dc7 12.Te1 (12.b3, 12.Nd2) 12…Cc6 13.Ne3? Cg4! 14.Cc3? (dacă 14.Nxc5 Nxc5 15.Cxc5 Cd4 16.Cxd4 Dxh2+ 17.Rf1 Dxg2+ 18.Re2 Dxf2+ 19.Rd1 Dxd4 20.Cxb7 Cf2+ 21.Re2 Cxd3 22.Dxd3 Dxb2+) 14…Cd4! (acelaş motiv tactic, într-o redactare mai complexă) |
|||||
 |
15. Nxd4 Nxf3 16.gxf3 Dxh2+ 17.Rf1 cxd4 18.Ne4 (dacă 18.fxg4 dxc3 19.Dxc3 Nc5 20.Dc2 Td8 etc. sau 18.Cb5 Dh3+ şi aici: 19.Re2 Ce5 20.Ne4 d3+! sau 19.Rg1 Ch2 20.Ne4 Tc8 etc.) 18…Tb8 19.fxg4 (şi nu 19.Cb5 d3! 20. Nxd3 Ce5! -+) 19…dxc3 20.Nc6+ Rf8 21.Dxc3 h5! 22. g5 Nxg5 23.Tad1 Th6! 24.Da5? Nh4 25.Dxa7 Nxf2! 26.Dxf2 Tf6 27.Nf3 Dh3+ (cu încheierea: 28.Re2 Txf3 29.Dxf3 Txb2+ 30.Re3 Tb3+) 0-1 | ||||
S.Flohr – K.Gilg (Liebwerda 1934)
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.Dc2 d5 5.cxd5 Dxd5 (se poate şi 5…exd5) 6.e3 0-0 7.Cge2 c5 8.Nd2 Dd8 (sau 8…Dc6 9.a3 Nxc3 10.Nxc3 Cbd7 11.dxc5 Dxc5 12.Tc1 etc. Flohr-Mitchell, Hastings 1934) 9.a3 cxd4 10.Cxd4 Na5 11.Ne2 Nb6 12.Cf3 Cc6 13.0-0 De7 14.Tfd1 e5 15.Cg5 h6? 16.Cd5! (1-0)
G.Pfeiffer – Dahl (Berlin 1949)
1.Cf3 Cf6 2.d4 d5 3.c4 e6 4.Cc3 c5 5.e3 a6 (posibil şi 5…Cc6) 6.cxd5 exd5 7.Nd3 (sau 7.Ne2) Nd6 8.dxc5 Nxc5 9.0-0 0-0 10.h3 Cc6 11.a3 De7 12.b4 Nd6 23.Nb2 Ce5?! (trebuia 13…Ne6) 14.Ca4 Cxd3 15.Dxd3 Nd7?! 16. Cc3 Ne6 17.Cg5 h6? (17…g6 era indispensabil) 18.Cxd5! (la 18…Nxd5 19.Nxf6 +-) 1-0
Y.Balaşov – O.Romanişin (Moscova 1976)
1.c4 Cf6 2.Cc3 e6 3.Cf3 Nb4 4.Dc2 c5 5.g3 (interesant este şi 5.a3!? Na5 6.e3 0-0 7.Ne2 Cc6 8.0-0 d6 9.d4 De7 10.b3 a6 11.Nb2 Nd7 12.Tad1 Tac8 13.dxc5! dxc5 14.Cg5 h6? 15.Cd5 1-0, Subă-Antonov, Pernik 1978) 5…Cc6 6.Ng2 0-0 7.0-0 De7 8.e3 b6 (sau 8…Nxc3 9.Dxc3 e5 10.b3 d6 etc.) 9.b3 d5 10.Nb2 dxc4? 11. Cg5! (cu ideea: 11…Nb7 12.Cd5! exd5 13.Nxf6 etc.) 1-0
A.Zaharov-V.Fedorov (Daugavpils 1983)
1.d4 Cf6 2.Cf3 e6 3.c4 c5 4.e3 d5 5.Cc3 a6 6.cxd5 exd5 7.Ne2 Cc6 8.0-0 Nd6 9.dxc5 Nxc5 10.b3 0-0 11.Nb2 Na7 12.Tc1 Dd6 13.Dc2 Ng4 14.Tfd1 Tad8 15.Cg5!? Nxe2 16.Cxd5! (totul se joacă pe ameninţarea asupra punctului h7 apărat de Cf6) 16…Nd3 17.Txd3 Cxd5 18.Txd5 Dh6 19.Txd8 Txd8 20.Cf3 şi, cu un pion în plus, albul a câştigat (1-0)
L.Szabo – A.Kotov (Groningen 1946)
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cf3 d5 4.Cc3 c5 5.e3 (sau 5.cxd5) 5…Cc6 6.a3 Ne7 (se mai poate juca 6…dxc4, 6..cxd4, 6…a6) 7.dxc5 Nxc5 8.b4 Nb6 9.Nb2 0-0 10.Ne2 (mai precis este 10.Dc2! Ce7 11.Td1 etc.) 10…dxc4 11.Nxc4 De7 (trebuia 11…Dxd1 9.Txd1 Td8!) 12.0-0 a6?! (dece nu, 12…Td8) 13.Dc2 Nc7 14.Cg5!? Nxh2+? 15. Rh1! h6? (trebuia 15…Ne5) 16.Cd5! exd5 17.Nxf6 Nf5 (singura mutare) 18.Dxf5 g6 19.Dxg6+ (19.Nxe7) 19…fxg6 20.Nxd5+ Tf7 21.Nxe7 hxg5 22.Rxh2 Cxe7 23.Nxf7+ Rxf7 24.Tac1 Cc6 25.Tfd1 Re6 26.Tc5 şi albul a câştigat (1-0)
| P.Kiriakov – S.Tiviakov (Isle of Man 1999)
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.Dc2 c5 5.dxc5 Nxc5 6.Cf3 Db6 7.e3 Dc7 8.b3 b6 (sau 8…a6 9.Nb2 Ne7 10.g4!? etc.) 9. Nb2 Nb7 10.Ne2 a6 11.Td1 Ne7 12.0-0 0-0? (12…d6) 13.Cg5! Td8 14.Cd5!? (acelaş motiv tactic cu complicaţii favorabile) |
||
 |
14…exd5 15.Nxf6 Nxf6 16.Dxh7+ Rf8 17.cxd5 d6 (dacă 17…Ne5 18.Tc1 Dd6 19.Dh8+ Re7 20.Dxd8+ Rxd8 21.Cf7+) 18.Nh5! Nxg5 19.Dh8+ Re7 20.Dxg7 Tf8 21.Dxg5 Re8 22.Tc1 Dd8 23.Df5 De7 (sau 23…Cd7 24.De6+ De7 25.Tc7!) 24. Tc4! Cd7 25.Tc7 Nc8 26.Tfc1 Rd8 27.Ng4 De8 28.T1c6 Tg8 29.h3 b5 30.Df4 Df8 (la 30…De7 31.Txd6 etc.) 31. Nxd7 Nxd7 32.Df6+ Re8 (sau 32…De7 33.Txd7+! Rxd7 34.Tc7+) 33.Txd6 Td8 34.Tdxd7! (1-0) | |
De obicei, pentru ca o cursă să funcţioneze, adversarul este momit printr-o mutare aparent «nevinovată», logică sau avantajoasă. O categorie aparte o reprezintă acele curse-cacealma în care un jucător avid de risc încearcă să-şi prostească presupusa sa victimă. Primul lansează o mutare care contează pe un anumit răspuns tentant dar care, odată descifrată şmecheria, s-ar putea întoarce ca un bumarang contra lui însuşi. Iată un asemenea bluf reuşit dintr-un gambit scandinav:
Astfel, după mutările 1.e4 d5 2.exd5 Cf6 3.d4 (după 3.c4 c6!? 4.dxc6 Cxc6 5.Cc3 e5 etc. posibilităţile de dezvoltare ale pieselor negre compensează pionul în minus) 3…Cxd5 4.c4, negrul lansează mutarea excentrică 4…Cb4?! care, la prima vedere, n-are altă idee decăt să ameninţe Nf5 sau 5…Dxd4 6.Dxd4 Cc2+ Dar, în loc să alunge simplu calul prin 5.a3 C4c6 6.d5 Ce5 7.Cf3 Cxf3+ 8.Dxf3 etc., albul – prea gurmand – vrea mai mult şi se angajează într-o refutare imediată dar …greşită!
Rohde-Zitzewitz (corr.1910)
1.e4 d5 2.exd5 Cf6 3.d4 Cxd5 4.c4 Cb4?! 5.Da4+ (primul pas în groapă…) 5…C8c6 6.d5? (logic si ispititor, în timp ce 6.a3 Ca6 7.Cf3 Nd7 8.Dc2 etc. păstra încă sanse bune) 6…b5! (contratacul care dă peste cap planul albului) 7.Dxb5 (alte posibilităti sunt aici 7.cxb5 si 7.Dd1) 7…Cc2+ 8.Rd2 Nd7! 9.dxc6 Nf5+! 10.Dd5 (la 10.Rc3 Dd4+ 11.Rb3 Cxa1+ etc.) 10…Cb4! 11.Dxd8+ Txd8+ 12.Rc3 Cc2 13.Nf4 e5! (Nf8 intră în joc) 14.Nxe5 Nb4+ 15.Rb3 Tb8 16.Nxc7 0-0! 17.Nxb8 Txb8 18.a3 Nxa3+ (poate urma: 19.Ra4 Tb4+ 20.Ra5 Cd4! sau 19.Rc3 Nb4+ 20.Rb3 Nd2+ 21.Ra4 – la 21.Ra2 Nc1!- 21…Tb4+ 22.Ra5 Cd4! -+) 0-1
Goldobov-Kanadin (Minsk 1970)
1.e4 d5 2.exd5 Cf6 3.d4 Cxd5 4.c4 Cb4?! 5.Da4+ C8c6 6.d5? b5! 7.Dxb5 Cc2+ 8.Rd1 Nd7! 9.dxc6 (la 9.Da6 C6b4 10.Db7 Nc6 -+ Brachon-Gedult, 1973) 9…Ng4+! 10.Rxc2 Dd1+ 11.Rc3 Dxc1+ 12.Rb3 Nd1+ 13.Rb4 a5+ 14.Rc5 e5+ 15.Rd5 Td8+ (urmează mat: 16.Rxe5 Nd6+ 17.Rd4 Nc5+! etc.) 0-1
Jonas-Peters (Hanovra 1959)
1.e4 d5 2.exd5 Cf6 3.d4 Cxd5 4.c4 Cb4?! 5.Da4+ C8c6 6.d5? b5! 7.cxb5 (după 7.Dxb5, o a treia posibilitate este 7.Dd1 Cd4! 8.Ca3 e5 9.dxe6 10.Ce2? Cf3+! 11.gxf3 Cd3+! 0-1 Augustat-Mertyens, Potsdam 1976) 7…Cd4 8.Ca3 Dxd5 (cu ideea 9.Dxb4 De4+ 10.Rd1 Ng4+ 11.f3 Td8 etc.) 9.Ne3 De4 10.Tc1 Cbc2+! 11.Rd1 Ng4+ 12.Ne2 Dd3+ 13.Nd2 Nxe2+ 14.Cxe2 Dxe2 # (0-1)
Schleicher-Kübart (Leipzig 1961)
1.e4 d5 2.exd5 Cf6 3.d4 Cxd5 4.c4 Cb4?! 5.Da4+ C8c6 6.d5? b5! 7.cxb5 Cd4 8.Ca3 e5!? (totul pentru atac!) 9.dxe6 Nxe6 10.Nd2 Dd5! 11.Nxb4 (pentru a slăbi atacul negrului căci 11.Ce2? Cd3+ sau 11.Ne2 Dxg2 etc.) 11…Nxb4+ 12.Dxb4 De4+ 13.Ce2 (sau 13.Rd1 0-0-0 14.Rc1 Df4+ 15.Dd2 Ce2+ 0-1 Ciortan-Rădulescu, Iaşi 1971) 13…Cf3+ 14.gxf3 Dxb4+ 15.Cc3 Dxb2 (0-1)
Teoria deschiderilor este presărată de tot felul de curse care ating toate aspectele – bune şi rele – ale sistemelor de joc existente: centru, dezvoltare, structura de pioni, rocada şi toată panoplia de elemente şi acţiuni tactice posibile. Anumite curse survin în urma unor mutări atât de «normale» încât şi mari maeştri de renume pot cădea cu uşurinţă, ca în această variantă a apărării Slave:
N. Minev – J.Fichtl (Ol. Munchen 1958)
1.d4 d5 2.Cf3 Cf6 3.c4 e6 4.Cc3 c6 5.e3 Cbd7 6.Dc2 (Albul evită continuarea principală 6.Nd3 etc.) 6…Nd6 7.b3 0-0 8.Ne2 e5 (alte posibilităţi sunt aici: 8…dxc4 9.bxc4 e5 10.0-0 Te8 etc. sau 8…b6 9.0-0 Nb7 10.Nb2 c5 etc. sau 8…a6 9.0-0 e5 10.cxd5 cxd6 11.dxe5 Cxe5 etc.) 9.dxe5 Cxe5 10.cxd5 (sau 10.Nb2 exd4 11.Cxd5 Da5+ 12.Dd2 Dxd5 13.Nxd4 Nc5 14.0-0 Nxd4 15.Cxd4 c5 16.Cf3 Dxd2 17.Cxd2 Ce5 18.Tfd1 Ne6 19.Rf1 Tfd8 20.Cf3 Cc6 etc.Waxman – Marjanovic, USA 1985) 10…Cxd5 11.Cxd5 cxd5 12.0-0 Cxf3+! (o îmbunătăţire importantă faţă de 12…Df6 13.Nb2 Nf5 14.Dd2 Cxf3+ 15.Nxf3 Dh6 16.g3 Ne4 17.Nxe4 dxe4 18.Dd5 Tfe8 19.Dxb7 Dg6 20.Tfd1 h5 21.Da6 Te6 22.Df1 Tae8 23.Td5 f5 24.Dh3 +- E. Eliskases – Ph.S.Milner-Barry, Ol.Helsinki 1952) 13.Nxf3 Dh4 14.g3 Df6 15.Nxd5?! Nf5! 16.Dd2 (cum vom vedea, 16.e4 Nh3! pierde imediat) 16…Ne5 17.Na3 Nxa1 18.Nxf8 Txf8 19.Nxb7 Nc3 20.De2 Td8 21.Td1 g6 22.h4 h5 23.Nf3 a5 24.Td5 Txd5 25.Nxd5 Ne6 26.Nf3 Nb4 27.Rg2 Da1 28.Ne4 Rg7 29.Nd3 Dc3 30.f3 Rf6 31.Rf2 Re7 32.Ne4 f5 33.Nc2 Nc5 34.Nd3 Rd6 35.Dc2 Dxc2+ 36.Nxc2 Da3 37.g4 Rc6 38.e4 fxg4 39.f4 Nc1 40.Rg3 Rc5 (0-1)
L.Lengyel- S.Hamann (Ciudat de Hospitalet 1973)
1.d4 d5 2.c4 c6 3.Cf3 Cf6 4.Cc3 e6 5.e3 Cbd7 6.Dc2 Nd6 7.b3 (se putea juca şi 7.Nd2 urmat de rocada mare) 7…0-0 8.Ne2 e5 9.cxd5 Cxd5! 10.Cxd5 (după 10.Nb2 Nb4 11.0-0 Nxc3 12.Nxc3 Cxc3 13.Dxc3 exd4 14.Cxd4 Df6 15.b4 Td8 16.Tfd1 h6 17.a4 a6 18.Dc2 Cb6 19.Nf3 Ne6 20.Tab1 Nd5 etc. negrul nu are niciun fel de probleme Reshevsky – Euwe, New York 1951) 10…cxd5 11.dxe5 Cxe5 12.0-0? (necunoscând partidele anterioare, Lengyel intră în aceeaşi capcană) 12…Cxf3+ 13.Nxf3 (la 13.gxf3 Nh3 -+) 13…Dh4 14.g3 (s-a mai încercat aici 13…d4 14.exd4 Dh4 15.g3 Dxd4 16.Bb2 Db4 etc. Drasko-Ciric, Sveti Sava 1994 sau 16…Db6 Filip-Cukic, Kragujevac 1977 ) 14.g3 (după cum se va vedea, la 14.h3 Nxh3! dar se putea încerca 14.Td1 etc.) 14…Df6! (manevra de bază căci atârnă Ta1 şi Nf3…) 15.Nxd5?! (se putea ţine încă cu 15.Ng2 Nf5 16.e4 Tac8 17.Db1 Nxe4 18.Nxe4 dxe4 19.a4 Tfe8 20.Ne3 Nc5 21.Te1 etc. Sliwa-Harding, corr.1972) 15…Nf5! (si nu 15…Dxa1 16.Nb2 Dxa2 17.Dc3 +- ) 16.e4 Nh3! 17.Td1 Ne5! (0-1) Interesant este că toate aceste mutări s-au mai jucat şi în alte partide, de exemplu: Teuchman- de Carbonel, corr.1960, Pruskin-Buhmann, Koenigshofen 2007, Boehle- Buhmann, Neustadt an der Weinstrasse 2009 etc.
L.Portisch – Z. Ribli (Montpellier 1985)
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cf3 d5 4.Cc3 c6 5.e3 Cbd7 6.Dc2 Nd6 7.b3 0-0 8.Ne2 e5 9.cxd5 Cxd5 (astăzi se ştie că se poate juca şi 9…cxd5 10.Cb5, de exemplu: Nb4+ 11.Nd2 Nxd2+ 12.Cxd2 e4 13.0-0 a6 14.Cc3 Te8 15.Ca4 Te6 16.Tfc1 Ce8 17.Cf1 Dg5 18.f4 exf3 19.Nxf3 Cdf6 20.Dc5 Tc6 21.De7 Te6 etc. St. Homann – Maia Chiburdanidze, Lippstadt 1997 sau Nb8 11.dxe5 Cxe5 12.Cxe5 Nxe5 13.Nb2 Nf5 14.Dxf5 Da5+ 15.Rf1 Nxb2 16.Td1 Dxa2 17.g4 Dxb3 18.Db1 Tfc8 19.Rg2 Dc2 etc. M.Mazock- T. O’Donnell, Sackville 2001) 10.Cxd5 cxd5 11.dxe5 Cxe5 12.0-0? (aceeasi greseală) 12…Cxf3+ 13.Nxf3 Dh4 14.h3 (o altă încercare de a scăpa basma curată…) 14…Nxh3! 15.Td1 Nh2+ (cu ideea 16.Rxh2 Nf5+ sau 16.Rh1 Ne5 etc.) 16.Rf1 Df6 17.Nxd5 (cu contra-cursă: 17…Dxa1 18.Nb2 etc.) 17…Nf5 18.e4 Ng4 19.Na3? (accelerează sfârşitul dar nimic nu mai mergea: 19.f3 Nxf3 20.gxf3 Dxf3+ 21.Re1 Ng3+ 22.Rd2 Dg2+ sau 19.Te1 Dxa1 20.Nb2 Dxa2 21.Ta1 Tac8 22.Dd2 Nf4 23.Dd4 Dxa1+ 24.Nxa1 Tc1+) 19…Da6+ (0-1)
J.Plachetka – V.Hasek (Klatovy 2003)
1.d4 d5 2.c4 c6 3.Cf3 Cf6 4.Cc3 e6 5.e3 Cbd7 6.Dc2 Nd6 7.b3 0-0 8.Ne2 e5 9.cxd5 Cxd5 10.Cxd5 cxd5 11.dxe5 Cxe5 12.0-0 Cxf3+ 13.Nxf3 Dh4 14.g3 Df6 15.Nxd5?! (trebuia jucat 15.Ng2) 15…Nf5 16.e4 Nh3 17.e5 (sau 17.f4 Dxa1 18.Td1 Tac8 19.Nc4 Nc5+ 20.Rh1 Ng4 21.Tf1 Dd4 22.Rg2 Tfd8 23.f5 Nd1 24.Db1 Dc3 25.Ng5 Nc2 26.De1 Dxe1 27.Txe1 Te8 28.Rf3 Nb4 0-1 Victoria Johansson- Katerina Nemcova,Creta 2007) 17…Nxe5 18.Tb1 Tac8 19.De2 Nxf1 20.Rxf1 b6 21.Ne3 Nd4 22.Nf4 Tfe8 23.Dd2 Df5 24.Dxd4 Dxb1+ 25.Rg2 Tcd8 26.Da4 Df5 27.Nf3 Da5 28.Dc6 Dxa2 29.b4 De6 30.Da4 Te7 31.b5 h6 32.h4 Tc8 33.Nc6 Txc6 34.bxc6 De4+ 35.Dxe4 Txe4 36.c7 Tc4 37.Rf3 Rf8 38.Re3 Re7 39.Rd3 b5 (0-1)
Desigur, nimic nu-i veşnic, şi în şah are loc o acţiune permanentă de reconsiderare a tot ceea ce există la un moment dat, deci inclusiv a unor curse. Si mica noastră cursă nu face excepţie căci, încetul cu încetul, ea a fost neutralizată. Iată căteva partide exemplificatoare pentru această interesantă schimbare:
M.Gurevich – A.Korobov (Beijing 2008)
1.Cf3 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 d5 4.d4 c6 5.e3 Cbd7 6.Dc2 Nd6 7.b3 0-0 8.Ne2 e5 9.cxd5 Cxd5 10.Cxd5 cxd5 11.dxe5 Cxe5 12.Nb2!? (evită rocada sinucigaşă) 12…Cxf3+ 13.Nxf3 Nb4+ 14.Rf1 (se poate juca şi 14.Re2 Ne6 15.Thd1 Ne7 16.Dd2 Nf6 17.Nxf6 Dxf6 18.Dd4 Dh6 19.h3 Tfd8 20.Rf1 Dg5 21.Tac1 Td7 22.Td2 b6 23.Tdc2 h6 24.Tc7 etc .Zhao Xue – Silvia Collas, Ol Calvia 2004) 14…Ne6 15.Dd3 Ne7 16.Re2 Tc8 (sau 16…Nf6 17.Nd4 Nxd4 18.Dxd4 Tc8 19.Thc1 Da5 20.a4 Da6+ 21.Rd2!? Tc6 22.Ne2 Db6 23.Txc6 Dxd4+ 24.exd4 bxc6 25.Tc1 Tc8 26.Nd3 Rf8 27.Tc5 Re7 28.Ta5 Tc7 29.f4 etc. cu un final tehnic câştigat R. Vazquez – F. Slingerland, Amsterdam 2005) 17.Thc1 Da5 18.a3 Tc6 19.Txc6 bxc6 20.Tc1 Db6 21.Rf1 Tb8 22.b4 c5 23.Ne5 Tc8 24.bxc5 Txc5 25.Tb1 Da5 26.g4 Tc8 27.Nd4 Nd6 28.Rg2 h6 29.h3 Nb8 30.Tb7 a6 31.Tb6 Da4 32.Dxa6 Dc2 33.Txe6 fxe6 34.Dxe6+ (1-0)
W.J.Lombardy – J.Nogueiras (Mexico 1980)
1.d4 d5 2.c4 e6 3.Cf3 Cf6 4.Cc3 c6 5.e3 Cbd7 6.Dc2 Nd6 7.b3 0-0 8.Ne2 e5 9.cxd5 Cxd5 10.Cxd5 cxd5 11.dxe5 Cxe5 12.Nb2 Nb4+ 13.Rf1 Cxf3 (se mai poate juca 13…Cc6 14.h4 Ne7 15.Cg5 g6 16.Td1 Nf6 17.Ce4 Nxb2 18.Dxb2 f6 19.Cc3 Ne6 20.Cxd5 Nxd5 21.Txd5 De7 22.h5 g5 23.Nc4 Rh8 24.Txg5 +- L.Portisch – P. Lukacs, Ungaria 1986 sau 13…f6 14.h4 Dd6 15.Td1 Ne6 16.Cd4 Tac8 17.Db1 Nd7 18.g3 Tc7 19.Rg2 Tfc8 etc. Drasko – Solak, Plovdiv 2008) 14.Nxf3 Ne6 15.Dd3 (sau 15.h4 Ne7 16.g3 Nf6 17.Rg2 Tc8 18.Dd2 d4 19.Nxd4 Nd5 20.Tad1 Nxf3+ 21.Rxf3 Dd5+ 22.e4 De6 23.Nxf6 gxf6 24.Df4 Tfe8 25.The1 etc. Gelfand – Shirov, bliţ Moscova 2007) 15…Ne7 16.h4 (s-au mai jucat aici: 16.g3 Dd7 17.h4 Tfd8 18.Rg2 Nf5 19.De2 Ne4 20.Rh2 Tac8 21.Tac1 a6 22.h5 De6 23.Thd1 Txc1 24.Txc1 Tc8 25.Ng4 Txc1 26.Nxc1 Nf5 etc. = Agdestein – Pinter, Taxco 1985 şi 16.Re2 Da5 17.Thc1 Tac8 18.a3 h6 19.Rf1 Db6 20.Rg1 Dd6 21.Nd1 Tc6 22.Txc6 bxc6 23.Nc2 f5 24.b4 c5 25.bxc5 Dxc5 26.Dd4 Dxd4 27.Nxd4 etc.= L. Portisch – R. Huebner, Bruxelles 1986) 16…Nf6 17.Nd4 Nxd4 18.Dxd4 Da5 (ceva mai bine este 18…Db6 19.Dxb6 axb6 20.Re2 Ta5 21.Thd1 Tfa8 22.a4 b5 23.Td4 bxa4 24.Taxa4 Txa4 25.bxa4 Rf8 26.Tb4 Ta7 şi negrul a reuşit totuşi să remizeze. Kamsky – Shirov, Las Palmas 1994) 19.h5 h6 20.Th4 Tfc8 21.Db4 Da6+ 22.Rg1 Tc2 23.a4 Dc6 24.a5 Tc8 25.Td1 Tb2 26.Thd4 Dc5 27.Dxb7 Dc2 28.T4d2 Dxd2 29.Txd2 Txd2 30.Dxa7 Tb2 31.Db6 Tc3 32.b4 Rh7 33.e4 d4 34.Dxd4 Tb1+ 35.Rh2 Tc4 36.Dd3 Tbxb4 37.e5+ Rg8 38.Dd8+ Rh7 39.a6 Ta4 40.Ne2 Th4+ 41.Rg3 (1-0)
0 Comentarii