Sahul in scoala – o realitate

Corespondenta de la Bogdan Sava, vicepresedinte Asociatia Judeteana de Sah Neamt

Recent, actualul ministru al Educatiei a declarat ca introducerea unor materii scolare optionale, relationate cu federatii sportive cum ar fi cea de sah sau cea de tenis, ar fi posibila.

Exista in lume citeva tari care au ca disciplina scolara sahul, la diverse nivele si la diverse statute: obligatoriu, optional, facultativ, limitat la citeva clase sau extins pentru tot invatamintul obligatoriu, in tot invatamintul de stat sau limitat la comunitati locale. Simtul comun ne spune ca o disciplina scolara atrage atit adversitati, cit si simpatii printre elevi, profesori si parinti. In contextul actual al reformei educationale, dezbaterea pe tema restructurarii curriculum-ului scolar se raporteaza critic la introducerea a noi discipline, suspiciunea imediata fiind ca se incarca programul copiilor. Nu toti oamenii implicati sau interesati de reforma educationala sint suspiciosi si nu exista nici o majoritate asupra diverselor teme sau modificari. O tema legata tot de programul copiilor prea incarcat si de pregatirea adecvata a acestora sta in numarul de ore de educatie fizica si sport, tema a fost transata recent  de Guvern si de Parlament, dupa o dezbatere publica de durata.
In Republica Moldova, sahul este o disciplina scolara obligatorie in ciclul primar din anul scolar 2009-2010: un curs de 26 de ore anual in cadrul disciplinei de educatie fizica si a orelor de meditatie, 9 ore teoretice si 17 ore practice, ultimele fiind desfasurate in cadrul orelor de meditatie. Introducerea sahului ca disciplina scolara de sine statatoare sau ca un modul temporar in Romania are de intimpinat, pe linga argumentele de fond si oportunitate, pe cele logistice: de unde bani pentru materiale, de unde profesori, programe de instruire a pedagogilor, ora de predare sau de joc trebuie sa inlature ora care pina acum era destinata altei activitati.

In Republica Moldova, sahul este o disciplina scolara obligatorie in ciclul primar din anul scolar 2009-2010

Exista studii stiintifice care au probat valentele sahului la copii pe planul dezvoltarii intelectuale: imbunatateste performantele la citit (studiu in New York), creste performantele in memorare si in reflectarea verbala a gindirii (Bradford-Anglia), sustine capacitatea de rezolvare a problemelor in matematica (SUA, Franta), influenteaza pozitiv aptitudinile numerice si de exprimare orala (studiu in Zair), implineste nevoia copiilor de competitie si de performanta in jocurile virstei (studii in SUA, Marea Britanie, Uniunea Sovietica), are un rol in maturizarea intelectuala si in exersarea abilitatilor cognitive (Belgia). Fostul campion mondial Gari Kasparov (posesorul celui mai mare rating din istorie) se declara convins, dupa citiva ani de antrenorat la scoala sa de sah, ca efectele utile ale invatarii si practicarii sahului ca joc al copilariei constau in imbunatatirea abilitatilor de invatare, concentrare, a simtului logicii, autodisciplinei, respectului si bunuluisimt precum si in asumarea  consecintelor actiunilor si actelor proprii – copiii invata sa ia decizii si sa si le asume. Pe ansamblu, insirarea acestor argumente induce opinia ca studiul sahului la nivel elementar imbunatateste, de regula, performantele scolare. Aceste beneficii, in opinia mea, nu sint universale si nici la acelasi nivel pentru copiii care ar fi „prinsi” intr-un asemenea program.
Aceleasi probleme pe care le isca relatia copiiilor nostri cu oricare alta disciplina scolara, ducind, uneori, la repulsie si lipsa totala de performanta, pot apare si in cazul predarii sahului in scoala, daca acesta va avea acelasi statut si regim didactic precum restul disciplinelor. Raportat la realitatea din Romania, putem, insa, tine cont ca, in mediul rural, orele de educatie fizica si sport se desfasoara deseori anevoios din cauza conditiilor meteo, ca in mediul urban un numar relativ insemnat de copii nu au aprobare sa participe activ la orele de educatie fizica.

Fata de lipsa activitatilor presupuse de participarea la disciplina de educatie fizica, sahul poate fi un bun motor de dezvoltare intelectuala, volitiva, cognitiva si chiar afectiva a copiilor de virste mici. La virstele mari presupun ca vor creste rapid efectele perverse ale studierii sahului, multi preadolescenti si adolescenti ignorind, respingind sau tolerind un joc plictisitor, o corvoada pentru spiritele energice, un motiv de ris fata de colegii „tocilari” sau de „soarecii de biblioteca”. In acest sens, efecte negative pot si vor aparea in rindul copiilor. Nu sint de ignorat nici posibilitatile de esec ale unor copii in insusirea acestui sport sau joc, nici trairile pe care acestia le pot avea, la virste fragede. Cu cit virsta la care se ia contact cu sahul e mai frageda, cu atit satisfactiile si insatisfactiile pot avea un impact emotional mai profund. Experientele pedagogilor in sah arata o discrepanta uriasa intre numarul copiilor care sint satisfacuti si numarul celor care sint nefericiti cu practicarea acestui joc.
Daca ar fi sa socotim atenti, cu rabdare, pragmatici oportunitatea studierii unui joc la nivelul elementar si stimularea combativitatii (dar nu fizice) pentru copiii si nepotii nostri, acum, ce am alege? Daca am avea un an la dispozitie sa gindim si sa pregatim introducerea sahului in clasele I-IV, ca parte a orelor de sport sau ca disciplina optionala, am reusi, fiecare in parte, sa ne decidem?
„Fenomenul Iasi” este sintagma pe care o foloseste Federatia Romana de Sah pentru a descrie impactul predarii sahului in 40 de gradinite si in 25 de scoli din municipiul Iasi, implicind aproximativ 2.000 de copii in acest moment. In 10 ani, Iasiul a ajuns cel putin la nivelul Capitalei in sahul juvenil, in buna masura datorita predarii sahului in scoli. Peste 95% dintre copii abandoneaza sahul ca sport, insa foloasele practicarii jocului mintii se regasesc peste ani. Invatarea sahului de catre copii nu aduce un certificat de geniu, lipsa sahului printre disciplinele scolare nu ne impiedica sa avem copii sanatosi si destepti, dar studierea sa in scoala ofera un avantaj competitiv intr-o societate competitiva.

(Sursa: www.ziarulderoman.ro)