Varianta Scheveningen din Apararea Siciliana a fost mult timp considerata inventia Scolii Hipermoderne . Tragandu-si numele de la turneul Schevenington din 1923 unde a fost adoptata pentru prima data intr-un turneu major, ideea dezvoltarii calului la c6 in loc de d7, precum in Apararea Paulsen, a dat viata noua Sicilianei, recunoscandu-se imediat ca, calul exercita influenta mai mare in centru din c6. Mai tarziu Capablanca si Lasker au adoptat aceasta varianta. Totusi, Louis Paulsen a jucat-o inca din 1889, cu 34 ani inainte de turneul Scheveningen!
Pe baza unei singure partide, poate ca nimeni nu poate fi numit inventator al unei deschideri. Totusi pentru aceasta partida se poate face o exceptie deoarece Paulsen a jucat deschiderea intr-un mod destul de modern.
Gossip,George Hatfeild – Paulsen,Louis [B83]
DSB–06.Kongress Breslau (7), 19.07.1889
[Imre Konig]
1.e4 c5 2.Nc3 Nc6 3.Nf3 Nf6 4.d4 cxd4 5.Nxd4 d6 6.Be2 e6 7.Be3 a6 8.0–0 Be7 9.Qd2 Pana aici partida este similara cu Maroczy-Euwe, Scheveningen 1923, partida unde s-a jucat Kh1, o mutare care in acel timp era o inovatie importanta, dar acum depasita. Este interesant de observat ca, chiar si comentatorii contemporani recomanda a4 urmat de Nb3 si a5, manevra folosita de Tarrasch impotriva lui Paulsen in 1988. 9…Qc7 10.f4 Bd7 11.Rad1 Rc8 12.Kh1 0–0 Pana aici este la fel ca in partida Lasker-Capablanca, Moscova 1936, in care Capablanca a adoptat importanta strategie defensiva a amanarii efectuarii rocadei si prevenirea Albului de a ataca pe flancul regelui cu g4. Aceasta intarziere a rocadei este de asemenea o caracteristica a jocului lui Paulsen. 13.Bf3 b5 14.Nxc6 Gossip incearca sa scape de problemele pozitiei prin simplificare. [Era mai bine 14.Nb3 deoarece Negrul nu poate juca 14…Na5 datorita 15.Nxa5 Qxa5 16.Nd5 Negrul trebuie sa prepare…Na5 jucand mai intai …Kh8.] 14…Bxc6 15.e5 dxe5 16.Bxc6 Qxc6 17.fxe5 Ne4 18.Nxe4 Qxe4 19.Qd3 Qxe5 20.Bd4 Qc7 21.c3 e5
Prin aceasta mutare Negrul doreste sa simplifice pozitia prin schimbul turnurilor, o manevra condamnata de Metger, care considera Rfd8 urmat de…Rd5 mai bine pentru Negru. Se va vedea cum Paulsen, in ciuda materialului redus, va reusi sa mentina initiativa, si procedura lui este asemanatoare cu tehnica din ziua de azi de simplificare intr-un final castigat. 22.Be3 Rcd8 23.Qf5 Rxd1 24.Rxd1 Rd8 25.Rxd8+ Bxd8 26.Kg1 Be7 Pare o greseala, dar inapoierea pionului este cea mai rapida cale de a demonstra superioritatea Negrului. 26…h6 27.Qe4 Qd6 ar duce la un final lung de remiza. 27.Qe4 h6 28.Qa8+ Kh7 29.Qxa6 Bc5 30.Kf2 [30.Bxc5 Qxc5+ 31.Kf1 Qc4+ 32.Ke1 Qe4+ 33.Kf2 Qc2+ 34.Kg3 Qd3+ 35.Kf2 e4 si ne indoim ca Albul tine remiza aici] 30…e4 31.g3 Qe5 32.Qc6? [32.Ke2 Qh5+ –+] 32…Qf5+
0–1
Aceasta partida este o capodopera strategica care chiar cu cunostintele actuale ale tehnici nu poate fi imbunatatita, ma refer in special la felul in care Negrul a jucat deschiderea. Este important de subliniat faptul ca Paulsen arealizat ca este folositor sa intarzie efectuarea rocadei, prevenind astfel inceperea atacului de catre Alb cu g2-g4. Sincronizarea mutarilor sale pe flancul damei este foarte exacta, si Negrul nu a incercat sa joace Na5 devreme, o manevra care a devenit foarte populara mai tarziu, dar care azi este considerata buna doar in anumite pozitii. Maniera plina de incredere in care Paulsen simplifica pentru a intra in final, si felul cum joaca finalul, confirma reputatia lui Louis Paulsen de specialist al finalurilor.
Louis Paulsen este in mod obisnuit creditat cu inventia Apararii Paulsen, cand de fapt fratele sau Wilfred a fost cel care a inventat-o. Aceasta neantelegere poate fi explicata prin faptul ca abia dupa primul razboi mondial s-a definit clar diferenta dintre Apararea Scheveningen si Apararea Paulsen. Urmatoarea partida exemplifica dificultatea de a face distinctie, deoarece incepe ca Apararea Paulsen, si se ajunge prin transpozitie in Scheveningen, deparece Negrul isi dezvolta calul la c6 pana la urma.
Partida este remarcabila pentru maniera in care Paulsen indrazneste sa o inceapa. Din primele 6 mutari, 5 sunt de pioni, iar dama este dezvoltata devreme in ciuda legilor preconcepute. Aceasta abordare complet noua a problemelor legate de deschideri nu a produs valva, si a fost trecuta cu vederea in perioada cand ideile ‘excentrice’ mai putin radicale ale lui Steinitz au fost atacate. Paulsen abordeaza partida urmatoare intr-un spirit modern, cu jumatate de secol inainte de ‘inventia’ acestei deschideri!
Metger,Johannes – Paulsen,Louis [B43]
DSB–06.Kongress Breslau (17), 26.07.1889
[Imre Konig]
1.e4 c5 2.Nc3 e6 3.Nf3 a6 4.d4 cxd4 5.Nxd4 Qc7 6.g3 b5 7.Bg2 Bb7 8.0–0 Nc6 9.Nde2 Aceasta mutare este condamnata de Metger, care recomanda Be3 urmat de f4. Totusi, 9.Be3 Nf6 10.f4 Na5 cu dubla amenintare de …Nc4 si … b4 ar putea urma. 9…Nf6 10.Bf4 d6 11.Qd3 [Metger recomanda 11.a4 dupa care, totusi, Negrul poate sa raspunda 11…b4 12.Na2 Ne5 13.Nxb4 Bxe4] 11…Ne5! 12.Bxe5 dxe5 13.Rad1 Bc5 14.b4?
Aceasta mutare arata subtirimea judecatii pozitionale a Albului. Intrucat era de asteptat ca Negrul sa observe 14…Bxb4 15.Nxb5, Albul probabil s-a gandit sa restrictioneze activitatea nebunului. Mult mai tarziu s-a recunoscut ca, cei doi nebuni, blocati de pioni si condamnati la pasivitate pentru mult timp, pana la urma se elibereaza. 14…Be7 15.a3 0–0 16.h3 Rfd8 17.Qe3 Nd7 18.Rd3 Nb6 19.Rfd1 Nc4 Campul c4, ca de obicei in aceasta varianta, este acum definitiv in posesia Negrului. 20.Qc1 Qb6 21.Nb1 h6 22.h4 Rac8 23.Rxd8+ Rxd8 24.Rd3 Rc8
Negrul nu se lasa dominat de prejudecati precum aceea ca, coloanaele deschise nu ar trebui sa ramana neocupate. Scopul Negrului este ca, punand presiune pe coloana c, sa-l forteze pe Alb sa joace c3, restrictioannd mobilitatea cailor Albului si mai mult. 25.c3 [25.Rd7 Bf8 26.Qd1 Qc6 si se ameninta Nd6] 25…Rd8 26.Qd1 Bd6 27.Qc2 Negrul ameninta …Nb2. Paulsen demonstreaza cu inteligenta cum o coloana oe care adevrsarul s-a dublat poate deveni nefolositoare pentru acesta 27…Bb8 28.Nc1 Ba7 29.Rxd8+ Qxd8 30.Qd3 Qb6 31.Qe2 Ne3 32.Bf3 Nc4 33.Bg2 Qc6 34.Nb3 Ba8 35.N3d2 Nd6 36.Kf1 Negrul a blocat activitatea Albului pe flancul damei si activitatea cailor a fost redusa; acum Negrul pregateste strapungerea decisiva. 36…f5 37.Ke1 Qb6 38.Kf1 [Nici 38.f3 nu salva partida 38…Qg1+ 39.Nf1 fxe4 40.fxe4 Bxe4 41.Bxe4 Nxe4 42.Qxe4 Qf2+ 43.Kd1 Qxf1+ 44.Kd2 Qf2+ 45.Kd1 Be3 46.Qa8+ Kh7 47.Qxa6 Qf1+ 48.Kc2 Qe2+ 49.Kb3 Bc1] 38…fxe4
Negrul ameninta …Bd5 si …e3 0–1
Aceasta partida consta intr-o deschidere si un final cu jocul de mijloc eliminat cu inteligenta, o caracteristica a timpurilor moderne vazuta, spre exemplu, in partidele lui Rubinstein. Paulsen a fost renumit pentru jocul sau in final, in special pentru felul cum manevra perechea de nebuni intr-o pozitie deschisa. Partida de mai sus, totusi, arata un avans notabil in metoda prin care aduce la viata cei doi nebuni constransi sa stea in spatele unui lant de pioni. Aceasta metoda de a distruge scheletul de pioni al adversarului a devenit dupa aceea parte e tehnicii generale.
Aici puteti vedea partidele!
(SURSA: IMRE KONIG – THE FATHER OF HYPERMODERN CHESS)
0 Comentarii