Poezia de sah din noapte

Aveti mai jos doua dintre poeziile care mi-au placut mult si pe care le-am citit de mai multe ori atunci cand aveam nevoie de liniste si de meditatie. Va propun din cand in cand acest prilej de a incerca sa regasim in poezie si literatura legatura care s-a creat si concretizat prin realizarea in 1984 a primului almanah despre “Literatura si jocurile mintii”. Daca ati crede ca a fost singurul aparut, va inselati pentru ca acest festival si armonie frumoasa au continuat pana in 1989 in fiecare an cu articole deosebite pentru pasionatii de sah cat si pentru pasionatii de lectura. Mai castigati am ramas noi sahistii pentru ca aveam de castigat mult mai mult decat ceilalti. Si timpul a trecut si dupa 25 de ani va propun sa rememoram aici fragmente din poezia si literatura impletite cu sportul mintii.

SAH

de Marin Sorescu

Eu mut o zi albă,
El mută o zi neagră.
Eu înaintez cu un vis,
El mi-l ia la război.
El îmi atacă plămânii,
Eu mă gândesc un an la spital,
Fac o combinaţie strălucită
Şi-i câştig o zi neagră.
El mută o nenorocire
Şi mă ameninţă cu cancerul
(Care merge deocamdată în formă de cruce),
Dar eu îi pun în faţă o carte
Şi-l silesc să se retragă.
Îi mai câştig câteva piese,
Dar, uit

e, jumătate din viaţa mea
E scoasă pe margine.
– O să-ţi dau şah şi pierzi optimismul,
Îmi spune el.
– Nu-i nimic, glumesc eu,
Fac rocada sentimentelor.

În spatele meu soţia, copiii,
Soarele, luna şi ceilalţi chibiţi
Tremură pentru orice mişcare a mea.

Eu îmi aprind o ţigară
Şi continuu partida.

SAH MAT

de Mariana Eftimie Kabbout

A istovit degrabă văpaia raţiunii
şi nimicind splendoarea din clipa de apoi
îmi lasă-n suflet golul ştiut numai de unii
mai bine decât mine … mai bine decât noi …

E ca un joc de şah pe-o tablă incoloră
noi suntem doar pionii … tu , alb … cel negru , eu .
spre nu ştiu ce final ne adâncim în oră …
de vină-i al tău alb , sau … poate , negrul meu ?

E somnul umbra care ne-aruncă-n jocul rece
şi rând pe rând vom pierde ţărâna de sub paşi
căci viaţa asta ştie răbdarea să ne-o sece
transfigurând vicleană , ultimii ani rămaşi

Tot căutând scăpare , un univers de umbre
ni se deschide-ntins pe-al vieţii umed pat
pe care adormit-am cuprinşi de jocuri sumbre
în timp ce soarta crudă ne tot şoptea : şah – mat !

0 Comentarii

Lasa un Comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata.