AICI PUTETI CITI ARTICOLUL LUI IULIAN CEAUSESCU, CU ACELASI SUBIECT
AICI PUTETI CITI ARTICOLUL LUI ADRIAN STANCA, CU ACELASI SUBIECT
Pentru inceput, va spun sincer ca am plecat cu teama la acest turneu. Intr-o discutie anterioara purtata cu dl. Stefan Baciu referitoare la cate echipe s-au inscris, sau se vor prezenta, am inteles ca sigure sunt 4 ( patru!). Zilnic trec pe langa cel putin 10 chioscuri mergand pe jos, nepunandu-le la socoteala aici si pe cele pe care le tot vad zilnic din masina, la fiecare intersectie, cate 3-4. Acestea „mustesc” de zeci, sute de publicatii de toate genurile. Si totusi, doar patru echipe de sah inscrise la aceasta Cupa a Presei, dintre care una, cu mari dubii in privinta jucatorilor. Trist. Nici nu mai vorbesc de media tv si radio.
Ajuns acolo, o reportera draguta ne-a luat fiecaruia un interviu. La intrebarea ei, referitoare la aportul pe care il poate aduce presa pentru promovarea sahului, eu nu am avut ce sa zic, decat ca daca este scandal, sau ceva necurat de sapat, deabea atunci se implica presa. Binenteles ca exemplul cel mai recent, de la alegerile din februarie, a fost elocvent.
In fine, sa trec la cateva detalii, vazute si traite la fata locului.
Pe de-o parte, echipa blogului a suferit, dintr-o nefericita situatie, de lipsa unui inimos coleg, Dar asa se intampla de obicei atunci cand cineva care pune mult suflet in ceea ce face, si cand vede ca altii incearca doar sa profite de pe urma unor conjuncturi favorabile. Asta doare rau.
S-a discutat serios, chiar retragerea echipei blogului din concurs. Personal nu am fost de acord, deoarece consider ca nedreptatile nu pot fi combatute prin cedare, ci prin lupta, oricat ar fi ele de grele. Cu toate ca situatiile dificile te predispun initial la abandon, daca ai un tel in care crezi, lucrurile se schimba apoi. Si in special in disputele sahiste, unde ambii adversari lupta cu aceleasi arme. Dar mai ales, ar fi insemnat sa tradam exact scopul nostru, acela de a promova sahul, de a-l sustine, etc… cunoasteti placa!
In fine, am continuat lupta fara suportul piesei grele din arsenalul nostru, dar fara succes. Lucrurile incepusera sa devina complicate. Doua infrangeri consecutive, nici o urma de redresare, si deja ne gandeam ca mai bine am fi „ cedat”!
Ajungand mai tarziu din cauza unei probleme personale, un coleg cunoscut mai mult prin trairea propriilor partide ( a nu se citi egoist, in nici un caz), a reusit , surprinzator, sa readuca spiritul de echipa, dar mai ales, pe Adriaaaaaaan …Stanca!
Vlad Sulita- omul care a salvat situatia aparuta la “SAH CU CEAUSESCU”
Din acest moment, toti ne-am recapatat pofta de joc si am redevenit din nou o ECHIPA. Nefiind in forma, am preferat sa ma plimb printre mese, urmarind partidele. Partide ce aveau totusi un nivel ridicat de joc practicat.
Tot plimbandu-ma asa, mai aruncand cate un blitz catre mese, ridic privirea si raman blocat. Presedintele FRSah. Desi nu sunt un sustinator al domniei sale, „ vizita de lucru” m-a impresionat. Pana la sfarsitul turneului a continuat neincetat sa ma uimeasca. Un om deosebit, dar care se afla de partea cealalta a baricadei mele.
Presedintele FRSah
Sa revin totusi la turneu. Echipa mergea cu motarele turate la maxim, spulberand si acea chestie ilfoveana. Prea tarziu insa pentru locul intai.
Nu-i nimic. Daca la Cupa Romaniei s-a simtit ceva, de data asta cu siguranta am fost o echipa. Bravo baieti!
Cateva cuvinte si despre ceilalti participanti. Lume buna , calma, neavand nimic de demonstrat decat in fata tablei. Ce poate fi mai frumos decat atat?
La final, nelipsitele multumiri. Multumim organizatorilor, multumim „ savurosului” sponsor! Multumim si arbitrului Radu Chirila, si caruia ii uram mult succes la Bazna.
0 Comentarii