Laboratorul jucatorului de sah (1)

A.S. Suetin a scris o carte intitulata “Trei pasi spre desavarsirea jocului de sah”, la editura  Pergamon Press, 1982. In acest articol sunt cateva extrase din capitolul intitulat “Laboratorul jucatorului”. Aceasta carte contine cateva din cele mai bune sfaturi pentru auto invatarea jocului de sah.

 
Lucru pe jocurile proprii
Pentru jucatorii care doresc sa isi imbunatatesca jocul, analiza la rece a greselilor nu este suficienta. Problema este de a gasi cauza psihologica a acestor greseli. Nu te lasa prada mandriei, trebuie sa restabilesti cursul logic al gandirii, fortandu-te sa raspunzi cam la aceste intrebari:

1. Ce variante specifice ai calculat,cand ai luat in considerare o mutare, mai ales in momentele cheie ale meciului? E foarte important sa observi ce ai omis in calcule si ce ti-a aratat adversarul in analiza de dupa meci.
2. Ce ai luat in considerare cand ti-ai ales planul?
3. Cand iti evaluezi greselile pozitionale, forteaza-te sa intelegi cauza lor.
4. Au rezultat dintr-o intelegere gresita a pozitiei, sau datorita calculului gresit. Calculul gresit poate conduce la situatii nefavorabile.
5. Un comentariu asupra unei partide trebuie:

• sa arate punctele cheie ale partidei
• sa arate modul de gandire al celor 2 jucatori, si in particular, sa arate calculele specifice.
• sa urmareasca strategiile foloste in joc
• sa trasmita sentimentele jucatorilor.

Iata cateva reguli simple dar esentiale: nu analiza partida intr-o singura directie, doar prin prisma variantelor proprii. Incerca sa privesti si din prisma ideilor adversarului. De fiecare data cand faci o greseala, indica si continuarea corecta.  Nu uita ca analiza nu este joc practic.
Studiul jocurilor marilor maestrii
O armonie intre evaluare si calcul in jocul tau poate fi atinsa doar daca exersezi constant analize. Prin urmare este important sa analizezi jocurile maestrilor, sa fi capabil de a intelege corect ideile in comentariile proprii si sa evaluezi calitatea comentariilor. Exista 2 trenduri in “Metoda comentariului”:

1. Acorda prioritate evaluarii de natura generala. Variantele specifice trebuie ilustrate si spune ideile principale. Un bun exemplu il reprezinta “Bronstein’s Zurich 1953 Tournament Book”
2. In afara variantelor, fa o evaluare a pozitiei, trecand de la particular la general. Fa rar o generalizare larga, si acorda atentie detaliilor analizei, si studierii resurselor latent combinationale. Un bun exemplu al acestui stil este Cigorin.

Astfel, exista 2 metode de comentariu, ambele perfect valabile. Fiecare indica realitatea sahului: deductive (de la general la particular) – continutul strategic al unei partide,  si inductiva ( de la particular la general) – continutul tactic. Metoda moderna de comentariu este de a sintetiza cele doua metode, comnbinand armonios analizele specifice cu evaluarile generale. Alexander Alehin a fost un exemplu bun al acestei abordari sintetizate de comentariu. Abilitatea de a a face evaluari critice asupra comentariului studiat, abilitatea de a gandi independent, sunt calitati esentiale pentru un analist.

Lucru cu literatura
Daca desconsideri citirea lucrarilor metodice si in special studiul informatiilor vei avea surprize neplacute. Un “jucator innascut” nu va atinge nivele ridicate. Pe de alta parte, citirea cartilor de sah este pur si simplu o necesitate. Nu trebuie uitat ca materialele despre sah, sub orice forma, necesita intotdeauna o perceptie activa. Acest lucru presupune in particular un studiu critic asupra literaturii, ceea ce nu este intotdeauna usor de realizat. Trebuie mentionat faptul ca un studiu prea scrupulous, din coperta in coperta, chiar si a celei mai reusite carti poate conduce la pierderea gandirii proprii, chiar si a “gustului” pentru sah. Cum se poate ajunge la un echilibru? Cred ca depinde de obiectivul pe care ti l-ai ales in imbunatatirea stilului. Acesta este strans legat de dezvoltarea abilitatii analitice.

Nimzovitch a scris in cartea “Cum am devenit mare maestru”:
“Am luat cartea turneului de la Nurenberg din 1906 cu observatiile lui  Tarrasch, si am dus-o la un legator si l-am rugat sa adauge pagini albe intre 2 pagini de text. Si apoi am inceput sa lucrez la partide. .. Fiecare rezultat observat l-am scris pe paginile intermedare. Intotdeauna am jucat de o parte a mesei, fie la alb fie la negru. Prima data m-am chinuit sa gasesc cea mai buna mutare apoi ma uitam la mutarea din meci. In acest fel fiecare meci dura circa 6 ore. Mi-am imbunatatit metoda de invatatre pe parcurs. In unul din meciurile lui Salwe sa ajuns la o pozitie tipica de pion izolat: calul alb la f3 si pionul la d4, calul negru a d7 si pionul la f7 (in plus fiecare avea o multime de piese). S-a dovedit ca albul nu avea nici un motiv sa se grabeasca la ocuparea campului e5 cu calul, deoarece in cateva mutari calul negru a ajuns la d5 si astfel fara efort din partea albului, campul ajungea in stapanirea acestuia. Astfel de observatii le-am notat pe paginile albe, si in plus, ceea  ce vreau sa spun este ca nu erau observatii cu continut sahistic in intregime,  dar si observatii psihologice. Rezultatele eforturilor mele au fost dupa cum urmeaza:

1. Am pregatit deschiderile.
2. Am devenit mai bun in jocul de asteptare, si am gasit de neinteles  ca in trecut faceam sacrificii fara un calcul exact.
3. Un rezultat important a fost faptul ca, datorita studiului atent al anumitor jocuri, am inceput sa inteleg strategia jocurilor inchise, si in particular, am inteles principiile lantului de pioni si, in parte, a centralizarii.”

Indiferent de cartea pe care o studiem, trebuie sa fim capabili sa separam partea importanta de cea mai putin importanta, si sa gasim esenta problemei aparute. In studiul sahului, arta analizei critice este intotdeauna importanta.
Sursa:  Chess Training blog