Corespondenta de la antrenorul Gergely Fugulyan
India a dominat Campionatul Mondial de copii si juniori din Grecia cu 12 medalii,dintre care 5 de aur!
Am analizat cateva partide si am vazut ca se merge pe creativitate, forta de joc , am vazut multe combinatii nu se invata deschideri la mici, dar asta e de stiut.
Am citit pe facebook un articol despre educatia tibetana, am regasit si in jocul copiilor din India mentalitatea tibeteana.
E important sa anticipeze reactia oamenilor, atitudine pozitiva fata de propria persoana si evitarea manifestarilor negative.
Se vedem o partida la 8 ani.
Runda 10
Bharath Subramaniyam – Xu Jihan
1e4 e6 2. Cf3 d5 3. e5 Ce7 4. d4 Cf5 5. Nd3 Ch4?
nu e bine sa mergem cu aceeasi piesa de multe ori, evident negrul asteapta ca albul sa captureze Calul sa scoate Dama la joc.
6.0-0 Cc6 7.c3 !
se vede ce frumos se apera pionii intre ei, e bine de explicat acest lucru la copii.
7…..Nd7 8. Cbd2 Cg6 9. Nc2
De ce a jucat asa ceva,evident a vazut amenintarea Cf4, spiritul de anticipare e dezvoltat, chiar daca acum e exagerat poate,dar este si o mutare de asteptare ce vrea adversarul?
9 …. De7 ah vrea sa faca rocada mare, vazind asta albul joaca deja
10 a4! 0-0-0 11 b4 De8 12, Cb3 f6 13. De2 Ne7 14Nd3 Df7 15. Tb1 f : e 16. C: e5 Cc:e5 17. d:e5 Thf8
18.Ca5 la atac 18….Cf4 19N:f4 D:f4 20 Na6 !!
mutare frumoasa,a trebuit sa soseasca si tactica
20 …….Tde8 21 N: b7 Rd8 22. Cc6 N:c6 23. N:c6 Dc4 24 D:c4
si avantajul albului e decisiv.
Cam asa a fost o partida la 8 ani, nu cred ca la noi nu sunt copii care nu ar juca asa…..o se revin cu spicuiri de la 10 si 12 ani…acolo e alta viata!!!
destul de buna partida pentru 8 ani.
decembrie 8, 2015 - 6:35 amproblema e ca marea parte din placerea acestui joc, mare parte din partide au loc in perioada de nestiinta. odata ce aprofundezi jocul, inveti ca el ‘greseala asteapta’ si ca deci cuvantul cheie al acestui joc este ZUGZWANG (chiar daca la inceputul partidei aceasta pare ceva indepartat). Respectiv, un jucator experimentat calculeaza cele mai bune mutari, iar unul novice niste mutari oarecare, sau deloc. Desi ei calculeaza acelasi numar de mutari, rezultatul e diferit…Iar intre jucatorii de top remizele sunt mult mai dese ca intre novici. De ce? Pentru ca probabil la joc corect acest joc este remiza.
@Gergely Fugulyan
Iti multumesc pentru partida si comentarii, dar nu pot fi de acord cu spusele dumitale :” nu cred ca la noi nu sunt copii care nu ar juca asa…”. Eu unul nu am vazut nimic deosebit, am pusti de 7-8 ani care rezolva diagrame mult mai grele.
Daca te referi lajucatorul cu albul, eu stiu cel putin 7-8 care la 7-8 ani au jucat cel putin la fel la fel: Mihnea Ognean (compion mondial scolar la 7 ani, Ducu Gavrilescu, Mihnea Costachi, Mihnea Coman, Mircea Telu, Andrei Dolana…..etc. (Pe Bogdan Deac nu-l mentionez, nu i-am vazut partidele de la aceea varsta) Daca te referi la felul caraghios/aiurea/prostesc cum a jucat negrul, atunci avem cel putin 1.000 de astfel de jucatori, baieti si fete si chiar…. unii antrenori 🙂
Pe urma este incorect sa compari 17/18 milioane de romani cu 1,252 de milioane de indieni (2013). Bazinul de selectie (populatia) este de cca 75 de ori mai mare, deci incomparabil. Mai sunt curios care sunt “influentele tibetane” din sahul micilor indieni. Eu m-am uitat la aceasta partida si nu am izbutit sa le gasesc 🙁 Poti sa ne spui cateva, macar 2-3 “influente tibetane” pe care sa le ilustrezi cu partide, care sa ne fie de folos si pe care sa le folosim si noi, ca antrenori?
O zi buna,
decembrie 8, 2015 - 4:35 pmPoate nu am fost destul de clar, expresia poate nefericita – nu cred ca la noi nu sunt copii care ar juca asa – inseamna ca eu cred ca la noi se gasesc copii care joaca asa. Chiar Ognean, am vazut cum a jucat la 8 ani.Nivelul e destul de slab, cred vazind ca jucatorul cu negrele a ajuns la masa 1 in runda 10 , ca nivelul e mai slab decat in care Ognean a jucat la 8 ani.
decembrie 9, 2015 - 8:13 amDar unde sunt jucatorii din Romania?
Am scris la influente tibetana,capacitatea de a anticipa raspunsul adversarului,se gaseste in partida ,a jucat la un moment dat Nc2 , a prevazut amenintarea Cf4 sau a jucat a4 a prevazut ca urmeaza rocada mare. E important ca antrenorii nostrii in loc sa memoreze variante de deschidere la copii sa gandeasca si la acest aspect.
Un alt aspect este increderea, mentalitatea de invingator, am vazut mai ales la 10 si 12 ani cum castiga copii din India cu jucatori cu un Elo mai mare cu 200 de puncte, dar despre asta poate in articolul urmator.
Am apreciat la dl Ghinda ca stie si el foarte bine sa dea aceasta mentalitate elevilor , am vazut la Chirila sau la Ognean ,
Buna ziua!
Multumim pentru partida si pentru impresii. Sper sa continuati cu cele de la 10-12.
Miscarea sahista din Romania e mult in urma celei din India si nu vad cum am putea sa ne luptam de la egal la egal. Este vorba de baza de selectie a juniorilor buni ce pot fi sustinuti de parinti, este vorba de antrenori multi si dovedit competenti care aduc (impreuna) un junior de 8 ani la titlul de GM, traditie in sah si alti factori sociali. De bine de rau, sa nu ne plangem dar FRS mai ajuta juniorii.
Pe mine nu ma intereseaza cum ajunge un indian campion mondial, aceiasi metoda e greu sa mearga si-n tara mea, nu avem aceleasi conditii.
Ce ma intereseaza pe mine e sa vad o parere, a unor antrenori de juniori despre nivelul de munca, numarul de ore pe care trebuie sa le munceasca un junior in functie de varsta acestuia care-si doreste performanta. Pentru ca ce pot afirma eu despre junioratul in Romania, este ca desi avem sperante si talente la grupele mici de varsta(si rezultate!), atunci cand acestia cresc si necesita un volum mai mare de munca o cam dam in bara. Juniori, parinti si antrenori impreuna. Avem exceptii, cum ar fi Cristi si Levi care au avut rezultate la juniori mari, dar apoi au continuat sa munceasca mai mult la sah ca sa-si imbunatateasca jocul sau nu?
Ce putem spera de la un junior care face doar 2 antrenamente la club sau cu antrenor personal pe saptamana?
Cate ore individuale ar trebui sa lucreze un junior in functie de varsta?
Ce ar trebui sa lucreze?(Fiecare cu metoda lui, dar vom cadea la pace in multe aspecte)
Cu cati antrenori(in total) ar trebui sa lucreze un junior de la 0 la IM/GM?
Multumesc
decembrie 9, 2015 - 12:09 pm@ Vlad Jianu
Tema propusa (cele patru puncte/întrebări de la sfârșit) este foarte interesanta si merita evident dezbătuta cu atenție, va folosi tuturor, atât antrenorilor, cât si părinților (hopefully).
Un prim aspect care ar trebui lămurit înainte de a începe este dacă vorbim despre condiții IDEALE de pregătire, adica cu:
– Cluburi + Sponsori + Părinti care isi pot permite sa suporte toate cheltuielile aferente (participările la turnee, laptop, software-programe sah si onorariul antrenorului);
– Tați care sa “meargă” pe mana antrenorului. fără sa se mai amestece tot timpul in procesul de pregătire, alegerea turneelor si tactica de concurs, care sa nu-si certe ( sa reproșeze) non stop copii pentru eșecurile inerente. intimidându-si copilul, transformându-l astfel intr-un jucător fricos etc . Eu unul, am avut parte de un număr remarcabil de MARE de astfel de tați…desi nici unul nu s-ar recunoaște, Doamne Ferește, in acest portret. Evident că nu pot da nume de astfel de tați, nu ar fi etic!
– Mame si bunici care sa NU dea prioritate absoluta școlii primare înaintea orelor de antrenament, pentru care un FB oarecare de la lucrul manual sau muzica sunt mai importante decat orice rezultat sportiv; De asemeni este figura preponderenta in relațiile mele cu mamele micilor șahiști, indiferent de zona geografica sau de rezultatele șahiste deosebite ale copilului 🙂 🙁
– Copii care sunt dispuși sa muncească SINGURI, intre doua antrenamente, adica “pardon my French”, sa NU FIE LENEȘI sau chiar foarte leneși. Iarasi este un caz foarte frecvent, cam 80-90%…In ultimii 10 ani, singurul meu elev care a făcut cu adevarat excepție, muncind de zor, știind ce vrea, a fost Mihnea Costachi.
Pentru ca, dacă discutam despre condiții ideale, este ușor de găsit parametrii de randament maxim. Propun ca mai intai sa precizam la ce fel de cadru de lucru ne referim….cel teoretic (ideal) sau cel real căruia trebuie sa ne adaptam noi ca antrenori. Sau poate o combinație, un compromis intre realitate si ideal.
PS Cred ca, pe lângă Vajda si Chirila, atât Istratescu cât și Nisipeanu au obținut performante deosebite la juniori mari.
@ Fugulyan Gergely
Capacitatea de anticipare a planului adversarului este esențială in viata, pe front si bineînțeles la sah, nu cred ca trebuie sa recurgem la ințelepciunea tibetana pentru anticipare, o faceam de pe vremea când trăiam in peșteri si puneam bolovani la intrare pentru a împiedica animalele sălbatice sa intre noaptea, anticipându-le “vizita de lucru” la magazinul alimentar din peșteră. Iar spiritul de lupta este caracteristica luptătorului/războinicului , încă dinainte de a ne adăposti in peșteri. Pentru gânditorii tibetani este caracteristica meditația/introspecția, ceea ce duce de obicei la sah la căderea steagului 🙂
decembrie 9, 2015 - 4:57 pmGândindu-mă eu mai bine, am avut o epifanie (revelație?!): NU cred ca va comenta lumea (i.e. cititorii ScC) foarte interesantul si incitantul mesaj al lui Vlad Jianu. Nu cred că se vor implica într-o dispută teoretică interesantă, cu un caracter atât de tehnic. Comentatorul ar trebui sa îndeplinească trei condiții:
1) Sa fie interesat in mod REAL de munca de antrenor si sa-l pasioneze un subiect atât de important;
2) Să fie dispus să scrie mai mult de câteva rânduri; rânduri la care ar trebui sa gândească serios, de fapt să producă ceva interesant, nu un misto facil;
3) Să citească constant ScC și să NU fi anunțat anterior (de vreo 10 ori in cazul meu 🙂 ) ca el nu mai scrie aici nici in ruptul capului;
Sper din toată inima să fiu contrazis de un val de mesaje interesante, curioase, entuziaste, aducătoare de noutăți si excitement (NB english, in romana suna ambiguu) eu unul sunt gata să particip din plin, dar……mira-m-aș. Haideți domnilor antrenori, contraziceți-ma, scrieți, comentați întrebările lui Vlad!
PS. Nici eu nu am de ce să mă plâng de politica actuala a FRȘah referitoare la juniori. După succesul de la Europenele de juniori 2015 din Croatia (trei medalii) Federația a avut inițiativa remarcabilă de a trimite imediat, pe cheltuiala ei, juniorii care au luat medalii la Europene, deși nu erau prevazuți in bugetul pe 2015. Dintre elevii mei din acel moment a beneficiat direct Mihnea Ognean, vicecampionul european de la 12 ani…O bilă albă pentru FRSah, (desi am să fiu bombănit de zor) asta este….să dăm Cezarului…
decembrie 9, 2015 - 7:03 pmPas😃 Aaaaa, o steluță articolului😃 Sâc 😃
decembrie 9, 2015 - 8:33 pmO întrebare, medaliații de la CE, au fost premiați de Minister?
decembrie 9, 2015 - 9:06 pmDle Ghinda, va multumesc pentru ultimul p.s. postat.
decembrie 9, 2015 - 9:23 pmSubtil si interesant.
Ohohoho! A venit Moș Nicolae!😃😃😃
decembrie 9, 2015 - 9:25 pm@ Mihai Ghinda
O conditie necesara pentru ca un parinte sa mearga pe mana antrenorului este ca antrenorul sa fie in primul rand un intelectual, sa aiba realizari sahiste (evident) si sa inspire incredere (adica sa fie un “om cu parul alb”). Un parinte nu-si va lasa niciodata copilul pe mana chiar a unui MMI daca acesta este incult (textul scris in limba romana este edificator in acest sens), are frizura cabalina, nasul perforat de inele, fata de adolescent intarziat gen Bevis/Butthead etc.
Mihai Ghinda face parte din prima categorie. A doua categorie, chiar excluzand pe cei de fata, este infinita.
decembrie 9, 2015 - 9:57 pmDomnule Ghinda nu vă bombăn dintr-un singur motiv, oricâte bile albe le-ați da federalilor, au zile negre de când a venit Doamna Chestor la conducerea Ministerului.
decembrie 9, 2015 - 10:14 pmWelcome back Mr. Jeltopop! Am tot întrebat in stânga si-n dreapta (până l-am exasperat pe dl Ceaușescu) unde a dispărut neînfricatul “Valah” si in sfârșit iată-l! ScC va fi fără îndoială mai vesel si mai animat.
In ceea ce priveste PS-ul meu referitor la politica FRSah privind juniorii, decelez si o ironie fină. Mă așteptam, stiu care este părerea los aficionados, dar o jumătate de secol de viată trăită din plin m-a învățat ca rar exista tonuri absolute. Nu exista alb imaculat si nici negrul absolut, cel mai adesea sunt tonuri variabile de gri. Activitatea (comportamentul) oricărui grup social, instituții sau grup etnic are evident plusuri si minusuri. Cele scrise, evidențiind un plus din activitatea federatiei, nu sunt decât o dovadă a faptului ca toată viața am încercat să fiu obiectiv în aprecierile mele.
Jupâne Mizdrache scurt si la gât ca de obicei! Din câte stiu eu din frustrantele experiențe anterioare, Ministerul Sportului NU premiază decât rezultatele juniorilor mari, dar MARI de tot. Puștii medaliați vor aștepta cel pușin 6 ani (împreună cu antrenorii lor) ca să mai crească până ajung la vârsta premierii. 🙂 Până atunci rămân Moș Crăciun și Moș Nicolae de serviciu….Si ”comisare”, chiar nicio părere despre întrebările lansate de Vlad? Chiar ”PAS”?
decembrie 9, 2015 - 10:32 pm@Mihai Ghinda
decembrie 9, 2015 - 10:56 pmComentez doar cu prietenii😃
Domnule Costea, mulțumesc pentru apreciere, dar nu pot fi decât parțial de acord cu d-stră. Părul alb este absolut nenecesar, eu m-aș lipsi bucuros de el (de culoarea lui, mai precis 🙂 .
Am declarat de multe ori “Am mare încredere in cei tineri”, indiferent de aspect, profesia lor sau de rafinamentul lingvistic. Au putere mare de muncă, entuziasm, dedicație și dorința de a accede ”at the top” la vârful piramidei (profesionale/sociale/politice etc.) Si mai ales, NU sunt uzați, plictisiți, bolnavi si/sau cinici. Vorbind despre tinerețe și disponibilitățile ei uriașe, eu am debutat ca antrenor in 1973 la 24 de ani, direct la o echipa de Superligă, prestigioasa multiplă campioană națională ”Universitatea” București, pregătind teoretic numai vârfuri sportive, desi eram cel mai tânăr din echipă, imediat după juniori. Părul meu alb a apărut 30 de ani mai târziu, timp în care am fost după părerea confraților mei, permanent in topul antrenorilor români. Să vă aduc aminte zisele lui Corneille: “Aux âmes bien nées, la valeur n’attend point le nombre des années”? V-am pus pentru estetică si accentele, desi a trebuit să schimb tastatura de la ROU pe FRA si invers.
Nici mie nu-mi plac piercingurile, excesele vestimentare, atitudinea stridentă, dar mă feresc să judec cartea exclusiv după coperți. Deoarece simpatiile si mai ales, antipatiile mele sunt de lungă durată, prefer ca să citesc măcar 5-6 capitole înainte de a face o clasificare a cuiva in cele 2 grupe afective. Si chiar dacă cineva imi este profund antipatic, tot încerc din răsputeri să-mi păstrez obiectivitatea atunci când îl judec profesional.
Deci, un părinte care s-ar conduce strict după criteriile d-stră, ar risca să se trezească cu un domn distins, rafinat și care să fie un antrenor mediocru sau chiar slab. Haideți să judecăm antrenorii de șah exclusiv după rezultatele elevilor, nu după cum arată, scriu, legende/ bârfe sau cât de simpatici/antipaticii sunt. Eu unul respect numai rezultatele……Cum arată sau vorbesc are să conteze când au să-mi ceara mâna fiică-mi. Stați așa, Laura este deja căsătorită, așa că….numai rezultatele contează …..
@ Mizdrache
Bine, bine dar cu mine cum rămâne? Putem comenta NOI DOI câte ceva împreună? 🙂
decembrie 9, 2015 - 11:21 pm@Mihai Ghinda
decembrie 10, 2015 - 12:00 amÎn comentariul nr.5 ați făcut o sinteză care nu mai are nevoie de niciun comentariu. Părerea mea..
Am vazut ca domnul Mizdrache a comentat ca e cam sec articolul ,nu e decat de o stea,e clar ca nu merita sa mai scriu mai departe, ce ar fi urmat e si mai sec,niste combinatii,sacrificii pozitionale, fara comparatii cu Tibetul
decembrie 10, 2015 - 8:25 amOricum nu putem sa ne comparam cu India, am aflat ca Federatia de sah e Ok, chiar daca nici un copil nu a intrat in primii zece sportivi la mondiale. Ma gandesc ca Ungaria a luat acum medalie si are clasari in primii 10,Bulgaria la fel, dar nu ne putem compara cu ei,nu stiu de ce ,dar sigur imi zice cineva.
Ah cei din Tibet fac si arte martiale, se vede si mai clar capacitatea a preveni ce vrea adversarul, altfel ar ramina fara cap, evident mai si mediteaza,dar e clar ca nu mediteaza cand face arte martiale, la fel si la noi omul mai si doarma, si nu poti sa joci sah cand dormi ca pierzi la timp.
As fi scris si cum pregatesc deschiderile cei din India,dar e neinteresant,ei mai schimba deschierile in ultima runda.
Am vazut la Ognean in editia trecuta ,meciul in ultima runda cu un copil din America ,a jucat la fel Siciliana cu c3, nu a fost elementul surpriza ,si a pierdut destul de clar. Evident conteaza ca antrenorul personal nu a fost acolo,nu prea poti sa schimbi pe internet deschiderile din mers.Defapt imi amintesc si in 1993 antrenorul lui Bacrot a schimbat deschiderea cu Szabo Gergely la Mondiale din Bratislava si a facut bine, ne-am pregatit degeaba.
Am aflat si despre noul ministru a sportului, personal cred ca pana acum Szabo Gabriela a fost ceea mai slaba.
In fine mergem inainte…….
Buna ziua,
Fugulyan Gergely
felicitari pentru tema propusa ! Si eu dupa mondialele din Al –Ain am remarcat cu stupoare rezultatul pustiului indian care a iesit campion mondial la 8 ani , Praggnanandhaa R,le-am prezenta copiilor mei partide si chiar cred ca este cazul sa reluam si sa dezbatem ,, retetea,, succesului indian ! O sa intervin si eu in curand cu observatii.
Vlad Jianu,
1.Cu 2 antrenamente la club saptamanal si 1 sau 2 ( musai ) cu antrenor personal saptamanal , copilul poate iesi campion national la grupele mici -8,10 sau 12. Mai mult nu. Cu toti campionii pe care i-am scos acesta a fost ritmul de lucru , in general. Club : marti si vineri 3ore, sambata 4 ore si in preajma concursurilor si duminica 4 ore. Total lunar : 40 de ore club sau 56 si 16 ore de pregatire individuala. Volumul –desigur –este mare dar pentru cine isi doreste performanta la varf- este obligatoriu.Desigur ca ca totalul este ipotetic si ideal. Copilul se imbolnaveste ,parintele nu poate ajunge,etc. media este pe undeva in jurul a 30 ore club/lunar si 12 ore pregatire individuala.Exista si exceptii in care anumite trasaturi de caracter au prevalat si s-au impus in fata cunostiintelor brute. Dorinta de victorie,seriozitatea sau ambitia au dus la ocuparea locului 5 la mondiale si primelor locuri la Mureck sau U.E. in Cehia.
2.Asta e cea mai grea intrebare ! Nu exista retete sau cifre absolute. Eu deobicei stabilesc un mimim care insa niciodata nu a fost respectat . De asta dau fise acasa care sa fie lucrate .
Fisele –in functie de gradul de complexitate – stabilesc timpul de lucru. Cei de 5 sau 6 ani lucreaza intre 30 min. si o ora /sapt. Cei de 7-8 ani intre 2si 3 ore /sapt. , 9 si 10ani – 5 ore, iar pla 12 ani minim 7 ore.Evident ca au fost si exceptii. Majoritatea elevilor mei au lucrat mai putin ( deobicei circa 60% din volumul aferent). In schimb, nu a fost nimeni care sa lucreze mai mult !
3.Temele de lucru –evident –sunt cele cu caracter general.Pun accentual pe reguli si principii , analiza partidelor pierdute si pe mini-planuri.Particularizez doar la sedintele individuale in functie de stilul copilului si de aprehensiuni.
4.Nu am cunostiintele si experienta necesara pentru a da un raspuns competent. Sunt multe variabile la mijloc.
Felicitari pentru lectiile oferite tuturor sahistilor ! Urmaresc atat cat imi permite timpul –adica prea putin ! – si succes mai departe !
Mihai Ghinda,
– Reiterez tati sau mame. Mi-au plecat ceva copii din cauza ifoselor al catorva mame ! Cred ca daca mai lucram cativa ani cu acei copii ar fi reusit o medalie europeana.Mai recent mi-a plecat un copil –Matei Mogirzan , 7 ani -1484 rating elo din cauza ca-l sun sa treaca strada ! – 50 metri de mine locuieste –, sa vina la pregatirea individuala si-mi spune tatal ca are teme multe si nu poate ?!? Copilul fiind in clasa pregatitoare ?? Il intreb ce doreste pentru copilul lui sa fie cel mai bun din clasa sau sa fie campion european ? Parintele a ales : a plecat la alt club….
decembrie 10, 2015 - 8:59 amDe aceeea spun : dati-mi parintii care-si doresc ca , copilul lor sa devina campion european !
De restul ma ocup eu !
– Nu am avut inca un copil care sa fie dornic munceasca SINGUR , inca. Inca ,,mai sper !
– Cred ca –mai intii -ar trebui stabiliti parametrii de randament MINIM. Atunci ,cu siguranta stim de unde plecam.
Domnul Fugulyan Gergely este un om caruia ii pasa de sahul nostru juvenil si incearca de foarte multe ori sa ne atraga atentia ca ne indreptam intr o directie gresita …dansul a scris multe articole valoroase si a vazut ca suntem in urma tuturor tarilor vecine in ceea ce priveste sahul la nivel de copii si juniori …Ungaria ,Polonia,Moldova,Ucraina,Bulgaria ,Serbia…toate ne depasesc la sah …batem si noi pe Marea Neagra…
decembrie 10, 2015 - 11:09 amCand ne spune despre influenta tibetana a copiiilor din India stie dansul ce spune …este vorba de disciplina superioara a acestor copii …cine nu crede sa se duca prin scolile nostre in pauza dintre ore .
De cand Bulgaria a dat un campion mondial la seniori iar Ungaria pe surorile Polgar si pe Peter Leko care a jucat o finala de C.M. teoria cu ei sunt un miliard si noi cateva milioane nu ma mai impresioneaza …daca lucrezi bine si pasionat poti sa depasesti pe oricine din lume daca ai si un culoar favorabil …adica putin noroc …
In Ro nu exista dragoste pentru sahul de mare performanta …ca sa devina un copil de la noi campion mondial de sah la seniori este imposibil …si am sa va spun si de ce …
@ Fugulyan Gergely
Vezi ce se întâmplă dacă nu citești cu atenție si ignori atât virgulele cât și diacriticele! Nu înțelegi corect ce spune/scrie și apoi te și bosumfli dacă lumea te contrazice.
Mizdrache a făcut 3 (trei) glume consecutive in mesajul # 7, cel care te-a supărat (degeaba).
1) A zis ”PAS” ca la poker la subiectul inițiat de Vlad Jianu; nu-i făcea parte din Menu, nu-l ”servea”, a pus si un zambet 🙂 ca să priceapă toată lumea;
2) A dat o stea IN GLUMĂ, făcând bășcălie de o discuție de acum trei săptămâni pe tema votării aiurea a articolelor dlui Ceaușescu, discuție inițiată de mine; iar a pus un zâmbet 🙂 și iar nu l-ai văzut;
3) A spus la sfârșit ”SÂC” (nu ”SEC” cum ai ințeles citind în grabă) la fel ca juniorii cei mici, care fac cuiva în ciudă. iar a pus un zâmbet si iar nu l-ai înțeles.
Acum ai priceput? După cum vezi, NU ai înțeles nimic din ce a scris ”comisarul Mizdrache” și NU aveai nici un motiv ca să te superi și ameninți că nu mai scrii pentru că îți iei jucăriile ca să te joci cu alți copii. Pe urmă, trebuie să accepți faptul că dacă scrii pe ScC lumea citește, analizează, gândește si probabil te va contrazice. Toate acestea fac parte din regula jocului ”de-a scrisul pe internet”. Câtă vreme discuția se poartă pe un ton civilizat, trebuie să cauți argumente, nu motive de ceartă.
Acum, toată chestia cu educația si mentalitatea tibetană la șah este după părerea mea, o fantezie. Acum ai trecut și la ”artele marțiale tibetane și șahul”, mâine poate ai să vii cu ”alimentația tibetană și șahul”. Sună exotic ”tibetan”, sună misterios, dar NU prea are legătură cu șahul. Tot ce ai descris ca fiind ”tibetan” adică: anticiparea intențiilor adversarului, mentalitatea de luptător și gândirea pozitivă se regăsește bine, mersi de multă vreme si in Europa, și în România, și la Galați sau la Tîrgu Mureș.
Cat despre faptul că Ognean a pierdut la un turneu (nu stiu care, nu am inteles, scrii foarte confuz) neschimbând Siciliana cu c3, subiectul este interesant. Levente Vajda joaca de 20 de ani cu mare succes Siciliana cu c3, toți adversarii se pregătesc de zor si totuși Vajda câștigă partidă după partidă. De ce? Pentru că deschiderea este numai o simplă introducere, o prefață a jocului de mijloc, etapa cea mai importantă a partidei unde Vajda excelează, cunoscând perfect pozițiile rezultate din această deschidere. Ognean a pierdut partida mult DUPA deschidere, iar antrenorul lui personal (adică eu) a fost acolo, dar pe internet – SKYPE și NU i-am schimbat deschiderea. Există un curent de opinie printre antrenorii de top, care susține că in partidele decisive este necesar să joci pozițiile de joc de mijloc care le cunoști cel mai bine. Pentru aceasta este evident că trebuie să joci si deschiderile pe care le cunoști cel mai bine-respectiv Siciliana cu c3 in cazul lui Ognean.
Discuția rămâne deschisă: oare este bine să-ți surprinzi adversarul din deschidere, riscând să joci poziții necunoscute în jocul de mijloc în care să ai un mic avantaj, dar să nu fii sigur pe planurile de joc (pierzând mult timp de gândire) sau să joci o deschidere in care să riști să fie adversarul bine pregătit, obținând o poziție echilibrată, dar in care să cunoști bine jocul de mijloc, poziții pe care să le joci repede? La această vârstă ,10-12 ani, deschiderile joacă un rol mai mic, decisive sunt jocul de mijloc și/sau finalul, așa că….concluziile trage-le si singur. in cazul partidei lui Ognean, această discuție este oricum absolut inutilă. Dacă te-ai fi gândit măcar un pic, nu ai fi început-o. Ți-ai fi dat singur seama că a fost ultima rundă, deci s-a jucat la ora 9 dimineața și cum penultima rundă s-a terminat seara tâziu + masa de seară + drumul de la sală, etc., nu ar mai fost timp pentru o eventuală schimbare de deschidere. Am notat că ai vrut să mă înțepi, m-am amuzat….
Iți repet, nu are rost să te superi dacă cineva nu este de acord cu tine, este ceva normal. Adevărul reiese din contrazicere, din lupta de argumente, nu din încuviințări politicoase, dar inutile. Oricum, trebuie să stii că nu toată lumea are răbdarea mea să recitească de câteva ori frazele tale întortochiate si eliptice, cu câte trei negații si fără virgule la locul potrivit, care să faciliteze înțelegerea sensului. Imi permit să-ți sugerez să folosești fraze mai scurte, scrise mai puțin nervos, pentru a evita rebusuri de tipul acesta pe care l-ai scris în # 17:
”Ah cei din Tibet fac si arte martiale, se vede si mai clar capacitatea a prevanii ce vrea adversarul, altfel ar ramina fara cap, evident mai si mediteaza,dar e clar ca nu mediteaza cand face arte martiale, la fel si la noi omul mai si doarma, si nu poti sa joci sah cand dormi ca pierzi la timp.
Translation, please!
decembrie 10, 2015 - 4:30 pmDomnule Jianu,
ma bucura ca cineva tanar ca dvs.este preocupat de aceasta zona arida si sensibila a cresterii tinerei generatii, cu atat mai mult cu cat si nivelul dvs. sportiv este maxim. Probabil, pentru necunoscatori, faptul ca dvs. doriti si parerea altora, desi ati contribuit la crearea celui mai valoros junior roman, poate parea un nonsens. Pentru cei ce cunosc mecanismul
de producere a unui junior de valoare, demersul dvs. este un lucru firesc , atata timp cat onestitatea si buna credinta nu v-a fost erodata de un orgoliu excesiv ce nu va caracterizeaza. Acum, sincer sa fiu, nu stiu daca asteptarile dvs., de a va raspunde la intrebari, se indreapta doar spre cei cu categorii sportive apropiate de dvs., sau se adreseaza
oricarui antrenor care are ceva de spus in legatura cu acest subiect. Eu ma incumet totusi sa va raspund la cateva din intrebari, cu marja de subiectivism proprie.
Inainte de toate, presupunand ca nu ati citit inca , va voi spune ca parerile mele legate de activitatea de antrenorat cu juniorii ( in special mici ), le-am prezentat in cele 5 articole de pe site-ul meu ( sah-conpet .com ) in rubrica “Comentarii fara perdea”- Arhiva , cu titlul “Despre antrenori, juniori si parinti”, pe care le gasiti rapid la urmatoarea adresa :
http://sah-conpet.com/COMENTARII%20FARA%20PERDEA%201.html
In continuare, nedorind sa ma repet cu comentarii din cele 5 articole, am sa incerc sa raspund la intrebarile dvs. Mai intai sa facem abstractie de cazurile exceptionale precum
Deac Bogdan. Cazuri ca el, probabil, nu sunt unice in lume, dar cel putin la noi este unic prin genialitatea unidirectionala aratata. Daca putem discuta despre juniori si munca lor de
a ajunge in top, cred ca subiectul priveste copii obisnuiti.Facand aceste precizari, voi face aprecierile bazandu-ma pe experienta proprie din antrenarea junioarei COMAN Emilia,
campioana nationala in 2011 (F10), 2012 ( F12) 2014 ( F14) ; vicecampioana nationala in 2013 (F12) , 2015 ( F14), participanta la Campionatele Mondiale de juniori din
2009 (Turcia – 6p din 11 – loc 40 din 85),2011 (Brazilia – 5p din 9 – loc 24 din 65), 2014 ( Africa de Sud – 5p din 11 – loc 40 din 85), 2015 ( Grecia -6,5p din 11 – loc 30 din 125) ,
participanta la Campionatele Europene de juniori din 2011 ( Bulgaria – 5p din 9 – loc 25 din 77), 2013 (Muntenegru – 5p / 9 – loc 34 din 91), 2014 (Georgia – 4,5p/ 9 – loc 35 din 77),
cu precizarea ca din septembrie 2013, in paralel, Emilia facea antrenament ( de 2 ori pe saptamana pe internet, cate 2 ore) cu Dl.Mateuta Gabriel, iar ultimul antrenament facut cu
mine a fost in septembrie 2014. De asemeni, trebuie mentionat sprijinul fostului meu elev, Miroiu George, cu pregatirea Emiliei cu deschiderile la negru.
Dar pentru ca totul a pornit de la analiza si comentariile facute de Dl.Fugulyan in legatura cu o partida de la categoria B 8 , voi afirma ca nu am cazut pe spate urmarind aceasta
partida ( cu tot respectul si toata simpatia pentru Dl.Fugulian), stiind ca a jucat-o campionul mondial la baieti 8 ani, din moment ce valoarea a 2-3 partide a junioarei Coman Emilia la
Campionatele Mondiale de juniori din Turcia (Antalya) din 2009 , la categoria Fete 8 ani nu suporta aprecieri defavorabile teribile, mai ales ca de fiecare data combatantele nu s-au
clasat la final in top 5 si mai ales ca se joaca la fete, unde este recunoscut ca nivelul este mai scazut. Spre edificare, voi face din nou trimitere la site-ul meu pentru a vizualiza
partidele Emiliei de la mondialul din 2009 ( tot la 8 ani), de altfel singurul mondial la care mi-am permis sa o insotesc.
Aici puteti vizualiza partidele , cu focusarea asupra celor cu turcoaica Ozsoy Damla ,americanca Wang Annie si Pham Vu Linh Chi (Vietnam ) :
http://sah-conpet.com/partide_html_3/antalya2009emilia.htm
A se face abstractie de pierderea unui final castigat, cu americanca, nimeni alta decat campioana panamericana la fete 8 ani, la acea data. Dar, luata de la “0”, Emilia avea mai
putin de 2 ani de pregatire la acea data.
Si acum raspunsuri :
1. Copiii nostri nu pot concura pe picior de egalitate cu marile puteri sahiste, in principal din 2 motive : a) baza mica de selectie a noastra
b) obligatiile scolare impuse mai ales de parinti si la nivel ridicat, ceea ce afecteaza orele alocate antrenamentelor.
2. Timpul alocat pregatirii sahiste, in medie pe zi, la juniorii nostri muncitori, nu este mai mare de 2, maxim 3 ore, spre deosebire de chinezi, rusi, indieni, care urca spre 6 ore in
medie pe zi. Consider ca ar fi necesare 3 antrenamente pe saptamana in perioadele “linistite” si 4 in cele precompetitionale importante, cu teme cu rezolvari de pozitii, cu
invatarea variantelor din repertoriul propriu, cu verificare ulterioara. Remarc la acest capitol faptul ca Rapport Richard, pa care am avut sansa ca la superliga din 2010 sa-l am la
echipa si care acum se invarte pe la 2700, ca junior lucra in medie zilnic cate 9 ore si nu este poveste. Este adevarat ca putini ar face fata la atatea ore de pregatire, dar…
Varsta , pe de alta parte constituie un blocaj in calea pregatirii, juniorul cu cat este mai mare, cu atat suporta mai bine mai mult timp de antrenament. Dar un rol esential, la
juniorii mici il joaca antrenorul, care sa stie sa-l deconecteze din timp in timp, sa creeze atmosfera optima de “mica familie”, de lucru in echipa, care sa caute mereu si mereu
noutati si combinatii spectaculoase, dar atingandu-si scopul propus, de acoperire a temelor din planul de antrenament.
3.Ce ar trebui sa lucreze ? Aici sunt perfect de acord cu Dl.Fugulyan. Este o greseala sa se puna accentul pe variante de deschideri, nu ca nu ar fi si acestea necesare, cat mai ales
sa se invete sahul adevarat : Finaluri, Combinatii, Elemente de strategie, Principii de baza in deschideri, si abia apoi sa se alcatuiasca repertoriul de deschideti. Sa nu uitam
axioma ca teoria deschiderilor este practica marilor maestri, ceea ce spune totul. Altfel, vedem absurditatea ca un maestru international bajbaie in efectuarea matului elementar
cu calul si nebunul. Combinatiile tactice, cat mai spectaculoase, alese pe masura nivelului juniorului, constituie frumusetea sahului si induce juniorului placerea de a juca, il atrage
si-l molipseste cu acest “microb”, pentru a rezista la partile aride ale sahului. Finalurile sunt absolut obligatorii, iar deschiderile trebuie abordate initial la limita necesara ca
juniorul sa nu comita erori, dezvoltand cunoasterea acestui capitol pe masura ce juniorul joaca cu adevarat sah. Aici nu exista o varsta anume,totul fiind la aprecierea antrenorului.
4. Cu cati antrenori sa lucreze ? Subiectul este extrem de vast si aici pot aparea multiple opinii. Factorii importanti sunt functie de calitatea antrenorului si aici nivelul sportiv al
acestuia nu este decat o componenta, nu neaparat suficienta, relatia emotionala elev-antrenor, chiar compatibilitatea acestora, nivelul juniorului si uneori determinant este
cat il poate ajuta financiar si cu prezenta fizica parintele pe copil. Voi reveni in alt mesaj cu dezvoltarea subiectului.
O seara buna,
Anuta Laurentiu
decembrie 10, 2015 - 4:45 pmDa,
decembrie 10, 2015 - 7:13 pmse pare ca trebuie sa cer scuze la dl Mizdrache, in rest prea discutam despre Tibet ,dar era o comparatie, despre anticipare ect,(Tibetul e linga India)
Ognean a pierdut in editia trecuta la Mondiale, o partida decisiva, e clar ca lui Levente merge sicilana cu c3, poate si la Szabo Gergely,la mici e mai discutabil.
Omul se mai supera la ironii prea multe ,nejustificate si reactioneaza!
@Mihai Ghinda
Dl Fugulyan e un antrenor pasionat si muncitor(nu suntem prieteni, dar il cunosc demult, chiar daca nu ne-am vazut/vorbit de vreo 10 ani probabil) si eu i-as acorda circumstanta unei exprimari deficitare in scris. Posibil ca uneori sa nu transmita nuantele exacte a ceea ce a gandit. Iar chestiunea tibetana e doar o hrana spirituala de moment, plusata intr-un context in care se dorea un element nou. Adica, chibiteste vorbind, a bagat-o din putzul gandirii. 🙂
Pe de alta parte, nu trebuie cautata finetea gandirii la fiecare dintre noi.
Altfel, suntem obisnuiti ca antrenorii de copii incepatori sa aiba frustrarea unei recunoasteri firave in comparatie cu antrenorii de avansati. Facand o paralela fortata cu fotbalul, cei care iau spuma sunt marcatorii sau atacantii creatori, mai putin fundasii muncitori.
In plus, antrenorii de copii-juniori au si o sabie psihologica deasupra capului: momentul in care juniorul il va parasi, constient ca are nevoie de mai mult. Asta probabil ca se intampla cand antrenorul nu-i mai face fata juniorului la analiza unor pozitii tipice, cand simte nevoia unui partener cu forta de joc si intelegere superioara. Am mai spus-o. E vorba de sintagma show me, don’t tell me”. Exista si o explicatie fireasca: daca nu ai simtit presiunea unei partide cu titlul de campion pe masa e greu de crezut ca-ti poti calauzi elevul in situatii asemanatoare. Sunt aspecte care trec de partea teoretica a pregatirii psihologice pentru turneu/partida.
@ Stefan Axinte
Imi dati senzatia ca numai copii sau parintii sunt “de vina” ca multi dintre elevii dvs nu ajung la performanta. Poate ca selectia nu a fost intotdeauna inspirata sau poate ca nu le oferiti motivatia de a munci din proprie initiativa. Evident ca in ziua de azi tentatiile sunt infinit mai multe decat pe vremea lu’ Ceasca si ca probabil un antrenor are 2-3 sanse in viata sa intalneasca/descopere un potential campion mondial(de juniori). Insa ……totusi si antrenorul are partea lui din “nereusita”.
Nereusita, esec? Fals, in opinia mea. Daca antrenorii de copii gresesc undeva este in faptul ca isi folosesc elevii pentru a-si atinge telurile PROPRII. Vor cu orice pret sa demonstreze ca sunt buni, ca pot scoate campioni. Nici un copil nu va ajunge campion fara placerea nebuna de a juca sah si fara munca din proprie initiativa. La limita, imi permit sa cred ca Andrei si Dieter ajungeau oricum campioni, cu sau fara antrenori.
Lasati-i sa se bucure de acest JOC, domnilor antrenori. Nu bateti la usi inchise! E suficient ca le antrenati gandirea, le dezvoltati capacitati esentiale pentru viata, chiar la varsta la care pot absoarbe, intre 6-12 ani. Considerati ca v-ati facut datoria si daca indemnati familia sa renunte la sah atunci cand progresul nu exista si placerea copilului de a juca/lucra a disparut.
@ Anuta Laurentiu
Reusesc mereu sa va citesc cu un zambet(in coltul gurii, e drept).
Verbalizati acceptabil, iar parerile emise sunt argumentate decent.
Insa parca vad o stacheta de sarit pe care v-o asumati mai mereu, intr-o demonstratie dorit elitista. Apropo, ce inseamna genialitate unidirectionala?
Hotarat lucru, am o tara unidirectionala(!) in ce va priveste: nu ma pot abtine de la ironie(amicala, evident).
Cand va citesc, imi aduc aminte de un coleg de birou, mai scund, care cand ne salutam, strange puternic mana, baga pieptul inainte si se ridica pe varfuri.
No offense, e doar simpatie. 🙂
decembrie 10, 2015 - 9:35 pm@ G. Fugulyan
Este evident că nu putem duce un dialog echilibrat, ești mult prea nervos si unfair. Nu înțelegi bine ce ți se răspunde și nici eu nu înțeleg chiar tot ce vrei să spui.
Tu rămâi cu impresia că ai fost ironizat din cauza mentalității ”tibetane”, eu cred că ai aruncat o vorbă în vânt, pentru că tocmai citisei ceva zornăitor la ureche pe facebook și suna frumos. De fapt, mi-ai răspuns pieziș, cam sub centură, la problema tibetană. Denaturând, in primul rând, spusele mele referitoare la contribuția reală federației la participarea medaliaților europeni la mondiale. Îți place, nu-ți place federația a plătit participarea medaliaților. Imediat după acest atac din alunecare, ai continuat NU cu argumente referitoare la gândirea și/sau dogmele religiei tibetane, ci criticând repertoriul juniorului meu Ognean si alegerea deschiderii din ultima rundă la (niște) Mondiale. NU am vrut să-ți contest competența ta în raport cu competența mea, deși era foarte simplu și, deși nu am văzut legătura dintre Ognean și Tibet, ți-am răspuns detaliat cu amabilitate. Mai mult, ți-am dezvăluit și felul in care cred eu că trebuiesc abordate partidele decisive, lucru destul de important. Ți-am răspuns pașnic la atacurile tale pentru că am apreciat dintodeauna pasiunea si devotamentul tău pentru șah și am avut compasiune pentru tine atunci când ai fost înlocuit de o fată la clubul la care lucrai, CCS Tg Mures.
Iar tu,în loc să-mi mulțumești pentru explicațiile extinse si informațiile reale date și, la rândul tău să-mi explici/traduci/rescrii fraza-rebus pe care pariez că nimeni de pe blog nu a înțeles-o, te vaieți că ești ironizat. Eu nu m-am văietat că îmi contești in mod repetat priceperea la șah reluând ca un patefon stricat, că Siciliana cu c3 nu i se potrivește lui Mihnea Ognean. Nu te-am ironizat nici că ne arăți/comentezi partide în care negrul, un distins ”foarte începător” a jucat in Franceză in primele din 5 mutari Cg8-Ce7-Cf5-Ch4, partidă in care s-a jucat de râsul curcilor. Nici că critici dezlănțuit șahul juvenil romanesc, care se duce complet de râpă după spusele tale.
Dar stai, care sunt elevii tăi de la Europene și de la Mondiale, elevi in numele cărora critici participarea juniorilor noștri, repertoriul lui Ognean, tactica mea greșită de concurs, neimplicarea FRSah si te declari complet dezamăgit, deși Ungaria a făcut….bla-bla-bla și Bulgaria a dres…..bla-bla….Deci, în numele căror rezultate recente ne critici pe noi, cei care am avut juniori la Europene si Mondiale?
Uite asta a fost cu adevărat o ironie. Sau poate purul adevăr, făcut să sune ironic….
decembrie 10, 2015 - 10:49 pm@ Niki
1) Îmi place cum le zici, ”ca matale mai rar, bobocule!”, auzi mate coană Eftimițo, cică ”exprimare deficitară în scris”. Să ”nu cerem de la toți finețe a gândirii”! Oi-vei! Bu-hu! WoW! Auzi tu, o prea înțeleptule hronicar întemeietor al blogului ScC, conform listei FIDE pe care m-am uitat sa văd eloul dlui Fugulyan (un biet 1893 ELO cu câteva sute bune de puncte mai puțin decât Ognean cel de 11 ani), dnul Fugulyan deci, are in acte prenumele Grigore! Oops!
Gergely este o adaptare conjuncturală, postrevoluționară a numelui său legal. Păi un Grigore (chiar dacă nu este Grigore Ureche, celălalt hronicar) ar trebui să știe să scrie și să citească CORECT limba română, indiferent de frustrările inerente ca antrenor-formator. Fiind născut in 1961 a făcut obligatoriu limba română la scoală; lăsându-l să scrie tot mai stâlcit, ininteligibil nu-i facem nicio favoare, dimpotrivă! Va înțelege tot mai greșit răspunsurile și se va simți permanent persecutat, răspunzând agresiv unor remarci inofensive. Răspunsurile și înțepăturile agresive atrag automat replici de magnitudine tot mai mare si uite așa, din aproape în aproape aflăm că are numai 1893 Elo, deși critică ca unul de cel puțin 2400/2500. Niki, dacă tot ești atât de îngăduitor, te desfid să traduci TU in română ”fraza rebus” de la mesajul # 20. Eu am încercat și rezultatele au fost incredibil de amuzante, dar total incoerente.
2) Trebuie să-i dau dreptate dlui Axinte, aproape in totalitate. Tu nu ai predat șah sistematic, nu te-ai lovit de problemele, insurmontabile adesea, ale relației ”love-hate” antrenor-părinte. Cu certitudine și eu am ratat destule, dar cu adevărat destule, medalii grele la Europene și Mondiale de juniori din cauza taților abuzivi (niciodată MAME, numai tați). Repet, din motive de deontologie, nu pot să dezvălui o lista consistentă de astfel de tati si de potențiali mari sahisti/e care nu vor mai ajunge niciodată pe culmi. Vor îngroșa rândurile marilor maeștri de duzină la 2.500, dacă vor ajunge….Și nu prea am ce să-mi reproșez. De aceea sunt pe aceiași frecvență cu dnul Axinte.
Apoi nu manifești empatie cand scrii:
”Daca antrenorii de copii gresesc undeva este in faptul ca isi folosesc elevii pentru a-si atinge telurile PROPRII. Vor cu orice pret sa demonstreze ca sunt buni, ca pot scoate campioni.”
Da, ai absolută dreptate, este adevărat! Ei, și? Este absolut normal ca antrenorii să caute să-și atingă țelurile proprii, să demonstreze că sunt buni, că pot face campioni. Tu nu faci același lucru? Nu încerci să fii tot mai bun, cât mai competitiv, să atingi limita de sus a perfecțiunii in jobul tău, să devii un ”nec plus ultra”? Ce este rău în aceasta și de ce o reproșezi dlui Axinte?
Ultima dată când am cercetat, antrenorii de șah nu făceau parte din vreun ordin religios, gen cistercienii care propovăduiau renunțarea la cele lumești, consacrându-se exclusiv sărăciei, tăcerii, castității, ascezei, rugăciunii neîntrerupte si iubirii necondiționate a aproapelui.
Sunt bune și foarte bune: performanțele, premierile, laudele si recunoașterea celor din lumea ta. Fac bine la orgoliu, fac bine și cardului tău bancar, cel cu care plătești la supermarket, în vacanță sau la farmacie.
3) O simplă constatare nevinovată 🙂 : Niki, dacă i-ai face numai o SINGURĂ injecție unui crocodil bătrân cu extract de “Niki’s simpaty”, crocodilul cu pricina ar da instantaneu ortu’ popii!
PS Decât să scrii ”ț” cu ”tz”, mai bine click dreapta/jos pe bara din windows și schimbi tastatura pe ROU. Este uimitor cât de necesare sunt diacriticile pentru evitarea ambiguităților. De când le folosesc pot folosi cu precizie chirurgicală, toate rafinamentele limbii române. Sunt sigur că un estet, un virtuoz al verbului de talia ta se va dezlănțui, revărsând valuri de ”simpatie” pe blog. Cam rar in my opinion, dar bine!
Aloha!
decembrie 11, 2015 - 12:31 amNiki, ai uitat să precizezi ce fel de campioni ar fi ajuns Andrei Istrățescu si Liviu-Dieter Nisipeanu FĂRĂ antrenori?Nu fii ambiguu, iaște o gamă larga de campioni. Fostul președinte al FRȘah, cel cu scandalul internațional și anchetă FIDE pt rezultate trucate, specifica cu mândrie in foarte săracul său palmares pentru comisia de anchetă peste 12 (sau 16) titluri de campion județean. Pe bune!
Tu la ce titluri de campion te refereai la secțiunea ”campion fără antrenor”? Nici măcar cel de campion de juniori nu era cert, pentru că era o concurență fantastică între ei, Gabi Schwatzman, Adi Mușat, Vladimir Danilov, etc. Cu mine pe bancă, Andrei a câștigat îi 1991 campionatul României cu 10 din 10 si Europene de juniori cu 8 din 9 cu toată lumea prezentă, incepând cu Topalov, Nisipeanu, Almasi.
Chiar crezi că s-ar fi descurcat la fel de bine sau măcar pe aproape fără mine? Honestly?
Aloha
decembrie 11, 2015 - 12:56 amPS Ai mare dreptate cu bucuria de a juca șah. Este absolut esențială, iar un părinte abuziv o va distruge pe vecie, ruinând jucătorul. Vezi cazul lui xxxxxxxxxxxxxxxxxxx..tăiat de (auto)cenzură
Ma uit ce a facut Romania la 8 ani la Mondiale un loc 84 si un loc 124,nu comentez.
decembrie 11, 2015 - 8:00 amEram interesat de ce nu a schimbat Ognean deschiderea in ultima runda, am inteles si accept ce a raspuns domnul Ghinda.
O sa arat totusi ,ca indienii merg pe creativitate, schimba deschiderea in ultima runda, cauta mai mult pozitii necunoscute.
Tin mult la Ognean, am urmarit Europene cu sufletul la gura, (mai ales partida cu bulgarul)
Normal ca consider ca sunteti un antrenor bun, poate cel mai bun de la noi, (chiar daca nu imi place la copii Siciliana cu c3,)
Federatia de sah a facut multe pentru juniori evident, dar nu pot sa laud, ca consider ca are carente la programul sahul in scoala.
Probabil am reactionat si impulsiv, imi pare rau,am primit raspunsul.
O sa revin anul viitor, Sarbatori fericite!!!!
@ Niki :
Nu trebuie sa va purtati cu mine ca si cand v-ar fi teama sa nu reactionez verbal violent. Sunt “omul oglinda” : cum se poarta interlocutorul, asa reactionez si eu. Nu reflect decat imaginea acestuia, eventual cu tuse ceva mai ingrosate. Accept pareri defavorabile in ceea ce ma priveste, dar totul pana la jigniri grave. Cat timp nu o faceti, totul este O.K.
“Genialitate unidirectionala” considerati-o ca o licenta poetica. Am crezut ca expresia mea originala este usor de inteles de oricine. Daca doriti o detaliere, ganditi-va ca
Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost un geniu universal, exceland in foarte multe domenii :pictura,desen,sculptura, arhitectura si chiar poezie. Sunt alte persoane care
exceleaza doar intr-un singur domeniu, cum ar fi…de exemplu, cei care efectueaza mental operatii matematice incredibile, in rest fiind oameni obisnuiti. Pe un astfel de individ l-as
defini drept geniu unidirectional. Cred ca mai explicit de atat nu pot fi. Ce legatura ar avea cu “tara unidirectionala”, imi este greu sa inteleg, chiar si sub forma de ironie. O tara nu
este in nici un caz imaginea falsa creata in mod malefic de cei ce …ne iubesc de nu mai pot.
PS : S-al apreciati pe acel coleg al dvs., pentru ca este un om sincer ( referitor la strangerea de mana). In privinta partii a 2 a a amintirii, va informez ca nu am frustrari de nici un fel.
No offense ! Doar lamuriri.
decembrie 11, 2015 - 11:26 amCum ar trebui sa arate un copil din Ro care sa devia campion mondial la seniori ?…iata cum …sa inceapa sahul de performanta intre 5-7 ani …unul din parinti sa stie sah cel putin la nivel de categoria 1 ..parintii sa aiba o stare materiala foarte buna comparabila cu cea a unui judecator de la ICCJ…sahul fiind un sport foarte scump care se incepe pe banii parintiilor ca si tenisul .
decembrie 11, 2015 - 12:07 pmCopilul este preferabil sa fie singur la parinti ,sa nu fie gras ,sa aiba o sanatate buna si sa fie nascut sub o zodie excelenta …pe langa un car de minte ii trebuie si un dram de noroc …
Nu trebuie sa si piarda timpul cu scoala absolut deloc …poate sa invete sa scrie si sa socoteasca in particular …interzis a se merge vreun pic la scolile romanesti de stat …din acel moment va fi imposibil sa mai ajungi campion mondial de seniori la sah si sa castigi milioane de E la un meci pentru titlu …
Pana la 8 ani trebuie sa rezolve multe diagrame cu maturi in doua sau trei mutari …mii de diagrame …sa poata rezolva din minte transformarea unui pion …sa stie toate finalurile simple de pioni …sa si dezvolte memoria sahista astfel incat sa poata rezolva diagrame de dificultate medie fara sa se uite pe tabla …
Dupa 8 ani trebuie sa si creeze repertoriul de deschideri …deschideri grele cum sunt spaniola si siciliana …daca vrei sa devii campion mondial .Apoi trebuie sa ti faci programul de turnee internationale …trebuie sa ai intre 6-8 turnee pe an …Pana la varsta de 10 ani este bine sa se evite turneele de seniori …trebuie sa inveti sa i bati pe copii…
Aceste turnee nu trebuie sa se faca in tarile din Vest …copilul se va duce numai in tarile din est …Rusia,ucraina,Georgia ,Armenia,india,China…tari cu sah juvenil foarte avansat …dar extrem de scumpe .
Daca pana la varsta de 14 ani copilul nu are cel putin forta unui m.m.i. de 2500Elo…se va abandona proiectul …insa este imposibil ca sa nu reusesti daca indeplinesti toate aceste conditii …Daca prin cine stie ce minune un copil din Ro o sa ajunga la acest Elo cu turnee numai in Est tot mai trebuiesc indeplinite cateva conditii pentru a deveni campionul lumii …pe care o sa i le spun atunci …
Sarbatori fericite si dumitale daga domnule Gergely !
Oglinda, oglinjoara, cine e cel mai bun antrenor de copii din t(z)ara ?
decembrie 11, 2015 - 2:43 pmCred ca ar fi interesant de facut un clasament anual al antrenorilor..
decembrie 11, 2015 - 10:14 pm@Mihai Ghinda,
Salutare stimabile! Mi-am zis inainte sa scriu: Zoe, Zoooe, fii cuminte! De doua ori si tot nu priţepe(sic). Neicusorule, puicusorule, imi place rasboiul. 🙂
Apropo, tz-ul ala e de imprumut de la revista Catavencu(aia veche), marca Aciduzzu.
Si instinctul meu de black mamba a sesizat exprimarea de victima sigura a d-lui Fugulyan. Insa nu mi-a iesit decat o strangere ingaduitoare de pui de piton.
Pana la urma a aruncat prosopul si m-a scutit de o provocare cu final cunoscut, maestre.
Hiperbola mi-e prietena(recunosc). Semnificatia exacta a spuselor mele o redau acum. Antrenorii(unii) trag de copii peste limita la care evidenta le cere sa se opreasca din “investitie”. Refuza sa creada ca munca lor nu va da rezultate cu elevii respectivi si lungesc boala, pe romaneste. Am generalizat, nu i-am reprosat d-lui Axinte punctual. Doar mi-a lasat senzatia ca arunca doar pe parinti esecul in a performa ale elevilor cu potential. Cand poate ar fi fost necesar sa-si ajusteze asteptarile, Doar asteptarile, nu si speranta/dorinta, nu si forta de munca, nu si entuziasmul.
Cred ca suntem pe aceeasi lungime de unda in ce priveste profilul psihologic al antrenorului.
Prefer antrenorul “fiara” celui timid. Sa aibe vana, tupeu, pentru ca asta transfera incredere catre elev. Pe mine lipsa asta de tupeu m-a privat de vreo 2 tituri la juniori. M-am inraitit intre timp la maturitate. 🙂
Revenind, sa fim realisti si constienti; multi chemati, putini alesi. E pierdere de timp, macinare de nervi si incredere, daca pariem pe fiecare elev avem pe mana. Aici intervine si flerul/pregatirea antrenorului mare. De asta unii(nu spui cine) au zeci de medaliati si altii fluiera in pustiu.
Magnific europeanul lui Andrei. l-am urmarit in direct. Imi pastrez parerea ca el si Dieter ajungeau macar mari maestri cu antrenori oarecare. Poate n-ar mai avut aceleasi traseu daca un Ghinda sau Radovici/Stoica n-ar fi fost alaturi de ei in unele momente. Nu dezvolt ca iar deschidem cutia Pandorei.
decembrie 11, 2015 - 10:28 pm@ Anuta Laurentiu
Recunosc unele provocari din postarea mea. Am vrut sa vad daca dupa revenire aveti aceeasi apetenta razboinica. Dinti tociti sau (surpriza)stapanire de sine? Oricum, cu aceeasi forta in a va apara parerile. E de bine.
The show must go on!
decembrie 11, 2015 - 10:39 pmUite asa se pune batista pe tambal.A aparut un articol si discutam despre percing si Tibet.
decembrie 11, 2015 - 11:31 pmUitam de locul 22 de la europene? Nu mai cere/asteapta nimeni un raspuns,o analiza sau declaratie a celor implicati?
Ramane asa cum a cazut?
Asa va fi si la urmatoarea?.
@ Niki :
M-ati prins! De mult imi spune nevasta-mea sa merg la dentist, ca mi s-au cam tocit dintii.
decembrie 11, 2015 - 11:51 pmEu am sentimentul ca pana si cei mai buni antrenori sunt de fapt…secunzi…Fara sprjinul parintilor mi se pare ca n-au nici cea mai mica sansa. Mai ales ca foarte multi renunta chiar si copmplet la sah inca de prin clasa a II-a(cunosc si medaliati cu aur la nationale)…pentru ca “nu mai fac fata la scoala, au prea multe teme” . Acum vad ca sunt probleme cu temele si la clasa pregatitoare…
Sa fim seriosi…Cel mai talentat elev al meu nu dadea doua parale pe teme si scoala…si a ajuns vai de capul lui, medaliat la nationale atat la informatica cat si la matematica. Daca aveam noroc sa-l sustina parintii si in pasiunea lui pentru sah…era medaliat si la sah, macar national si asta nu i-ar fi daunat cu nimic la scoala.
Trebuie sa ai mare noroc sa gasesti si copilul talentat si muncitor si parintii potenti si sustinatori neconditionat…. Unii incearca sa-si faca norocul cu mana lor, largind baza de selectie, insa muncesc de le sar capacele ca sa dea randament…
PS Subiectul este prea tare ca sa nu cercetez daca mai sunt banat aci 🙂
decembrie 12, 2015 - 2:25 amAm avut placerea deosebita sa joc impotriva lui Mihnea Ognean de mai multe ori, iar la prima partida cu negrul i-am pregatit o surpriza la c3. Am iesit foarte bine din deschidere, pe la mutarea 15 calculand serios pentru a gasi o mutare proasta pentru alb(in vre-o 3 variante eram mat in alte doua pierdeam cel putin o piesa). Noroc ca se jucau 2 runde/zi si vizibil obosit copilul a gasit singura varianta salvatoare pentru negru, asa ca sper si eu sa schimbe deschiderea data viitoare, caci oricat as pregati eu intr-o noapte nu pot acumula cat stie el din sute de partide jucate si analizate.
decembrie 12, 2015 - 2:42 am@ Grigore Fugulyan
OK! Haide să o lăsăm așa cum a căzut. Bineînțeles că parțial ai dreptate, întotdeauna este loc de mai bine.
Ce NU mi-a plăcut și nu-mi place este cum ataci pieziș, sub centură, crezând că eu/noi nu pricepem. Chiar și acum, scriind chipurile un mesaj pașnic # 27, ai lansat câteva torpile. Printre alte enumerări de locuri catastrofale ale elevilor unor antrenori CARE MUNCESC și au elevi la Mondiale spre deosebire de tine care, nu ai elevi și numai critici, ai făcut și o aluzie ”discretă”, clamându-ți simpatia pentru Mihnea Ognean și amintind cum ai tremurat tu pentru el la Europene. MAI ALES in partida cu bulgarul din penultima rundă. De fapt, ai vrut să spui că ”ai tremurat” pentru că Mihnea a câștigat cu noroc o partidă in care a avut un pion în minus in final și că, implicit, a ieșit pe locurile I-II cu noroc. Grigore, stimabile, eu am fost crescut la școala marilor ”șopârliști”, a turnătorilor de clasă, a bârfitorilor de marcă a sfârșitului de secol XX; am avut destul de suferit din parte lor și am supraviețuit. Tu ești un gingaș copil de cor, un heruvim în comparație cu ei, pișcăturile tale mă amuză. Încă!
Dacă ai vrut să fii realmente împăciuitor, nu ai fi pomenit iarăși de blestemata de ”Siciliană cu c3”, de partida norocoasă cu bulgarul, de greșelile FRSah-școală (de parcă eu aș avea vreun amestec) și de locurile proaste ale copiilor de la U8. Totuși, nu întinde coarda prea tare, adică: ”Don’t push your luck!”
Ca să te liniștești complet, am să-ți comunic câteva lucruri legate de Mihnea Ognean, date pe care nu vroiam să le fac publice pentru că pe ScC rezultatele bune ale propriilor elevi sunt considerate laude deșănțate. Aș fi putut să le comunic după Europene împreună cu locul I-II, chiar atunci când erau fierbinți, dar am renunțat, nu am scos un cuvânt sau vreo literă. Acum mai tot zădărât, așa că citește-le si consumă-te (nu vreau să-și spun să te zgârii pe ochi, nu ar fi elegant cu un boier/grof ca tine):
1 – in noiembrie 2015, după Europenele din Croația 2015, Mihnea Ognean avea un elo de 2243, ceea ce îl clasa la U12 years (ani) pe locul 1 în România, locul 2 in Europa si locul 4 in lume, conform sitului de specialitate Ches-DB.com si fide.com
La categoria lui STRICT de vârstă, U11 ani, și tot conform Chess-DB.com, situl care publică elourile ”live”, Mihnea era locul 1 (unu) in lume (sper să nu mă întrebi ce locuri ocupa în Europa și în România!). Pentru a verifica, m-am uitat la FRSah împreună cu secretarul general si antrenorul federal, dnii Danilov si Ionescu și verificând listele FIDE a fost clar că Ognean a avut la 11 ani și 7 luni Elo MAI MARE decât Magnus Carlsen, Sergei Karjakin (cel mai tânăr GM din istorie) sau Bogdan Deac la exact aceiași vârstă. Desigur, ne-am temperat entuziasmul aducându-le/ne aminte de facilitățile oferite de noul ”K” 40, care te urcă mai rapid, dar și te trântește de-ți ies ochii din cap (Mihnea a pierdut numai la Mondiale 110,8 puncte). Cei drept și ceilalți juniori din lume beneficiază de exact același ”K”.Oricum, Mihnea a ajuns la acest Elo jucând NUMAI nenorocita aia de ”Siciliană cu c3”, așa că, pentru numele lui Dumnezeu, încetează odată să o tot pomenești. Habar nu ai despre ce tot vorbești; Ai numai 1893 Elo, bun pentru un ”Boy U8” puternic (exact 350!!! mai puțin decât Mihnea Ognean) și nu știi (încă) suficient șah ca să te contrazici cu mine pe această temă. Asta presupunând că vei știi vreodată suficient șah…..
2 – Am luat hotărârea ca SĂ ÎNCETEZ SĂ-L PREGĂTESC pe Mihnea Ognean, din motive care pot fi regăsite in discuțiile de mai sus despre relația antrenor-părinte. Consider că după cinci ani si jumătate de muncă asiduă, cu bune si rele, a venit timpul să ne despărțim. Ii urez mult succes lui Mihnea, copilul este adorabil, inteligent și, în mod evident, un talent deosebit. Sper ca următorul antrenor să mă depășească ca performanțe și să reușească cu brio obiectivul care mi-l propusesem: Mihnea să fie mare maestru fiind încă la grupele mici de vârstă U12 & U14. Reușisem deja să obțin titlul de MM cu Cristi Chirilă la grupele mari de vârsta, la U18. La grupele mici mi s-a părut o provocare interesantă, din păcate va rămâne doar un proiect….
Așa că, jupâne Grigore, încetează să mă mai freci la cap cu repertoriul lui Mihnea Ognean. Nu mai este treaba mea. Auzi, îmi veni o idee grozavă: dă repede un telefon familiei Ognean, au nevoie de un antrenor care să mă înlocuiască, ia vezi, poate apuci norocul de un picior și te acceptă, tot locuiești aproape, la numai 18 km. Dacă DA, eu iți promit solemn că nu am să te sâcâi cu nicio întrebare STUPIDĂ despre repertoriul lui Mihnea. Schimbă-l așa cum trebuie și fă-i un repertoriu de deschideri ADEVARAT…..unul MARFĂ……
Grăbește-te, sună chiar acum! Mai citesc și alți antrenori ScC și precis va fi îmbulzeală …..Poate vine si fătuca aia de la CSS Tg. Mureș, cea care ți-a luat locul ca antrenor. Nu-i așa că ar fi frumos să i-o iei înainte, măcar aici.
BAFTĂ la selecția antrenorilor si Sărbători Fericite și ție!
decembrie 12, 2015 - 3:03 amIdeea unui clasament anual al antrenorilor cred ca practic ar fi imposibil de pus in practica. Un astfel de clasament, cu greu ar reflecta realitatea. Pentru a putea fi viabil, in primul rand ar trebui elaborata o modalitate de “monitorizare” a juniorilor, cu cine se antreneaza, in ce
decembrie 12, 2015 - 12:53 pmperioada a lucrat cu respectivul antrenor, de la ce nivel si cu ce performante a fost preluat si la ce nivel si performante a fost ridicat.
Motivatia dificultatilor intampinate in intocmirea unui astfel de clasament :
1. Cum apreciem antrenorii unor cluburi la care oficial figureaza juniori valorosi, dar care lucreaza cu alti antrenori, singurul motiv al ramanerii acelor juniori la clubul respectiv fiind problema financiara ? Oficial, clubul si antrenorul lui se lauda cu performantele acestor juniori, dar meritele sunt “0”.
2. Cum apreciem antrenorii care obtin medalii cu echipele de juniori, transferand juniori, pe perioade scurte de timp, de la alte cluburi, juniori antrenati de alti antrenori ? Sau obtin medalii cu echipe de juniori la grupe de varsta unde participa doar 3 echipe? Am vazut “un mare antrenor”, extrem de apreciat de FRSah, care a luat medalii la echipe de juniori, luand un junior de la un club, un junior de la un club si al treilea junior de la alt club si si-a facut echipa. Ce merite poate avea un astfel de antrenor ?
3. S-a vehiculat pe aici ideea ca anumiti juniori ajungeau mari jucatori cu orice antrenor ar fi lucrat. Nu sunt nici adeptul acestei afirmatii, dar
un adevar exista. Este extrem de greu de separat meritele antrenorului care “i-a spuma”, care lucreaza doar cu elita sahului juvenil, crescuta de altii. Este ca la fotbal : dati-mi un lot de mari fotbalisti si sa vedeti ce Murinio sunt. Adevaratul si marele antrenor este acela care are la dispozitie un lot slab si il transforma in timp intr-unul valoros. Din pacate, la sah , parintii, juniorii si hienele, nu au rabdare.
Din proprie experienta ( la nivelul meu de “antrenor de gradinita” cum ma numise cineva – am uitat cine), pot spune ca lucrul cu juniorii incepatori este o corvoada si un stres continuu, in timp ce lucrul cu juniorii avansati este o destindere, o placere.
Niki spunea :”Altfel, suntem obisnuiti ca antrenorii de copii incepatori sa aiba frustrarea unei recunoasteri firave in comparatie cu antrenorii de avansati.”. Perfect adevarat. Atata doar ca uita sau nu stie ca “antrenorii de avansati” au o frustrare si mai mare, aceea ca stiu ca acel junior nu a fost creat de el, l-a preluat gata format, eventual un junior de elita in sahul autohton.Este ca in situatia in care un profesor de universitate spune : “Ba, io l-am facut doctor !”, iar celalalt i-ar raspunde :” Da, dar io l-am facut sa ia bacul cu 10! Daca nu eram io, tu somai, ca nu aveai material de lucru”. Asa ca lucrurile sunt extrem de complicate. Important este sa ne respectam unii pe altii, sa colaboram.
De curand , marele Hagi, a recunoscut ca abia acum se considera antrenor, ca a invatat multe de cand cu Viitorul. Un mare jucator, dar pana
acum 1-2 ani un antrenor de 2 lei ( nu o spun eu ci jucatorii pe care i-a antrenat in Turcia ). Tam-tamul pe seama jucatorului a fost mare si atat. Calitatile unui bun antrenor sunt mult mai numeroase. La fel si la sah. Titlul sportiv si realizarile sportive ale antrenorului atrag ca mustele parintii juniorilor si sunt pe post de “placebo” pentru “pacienti”. Daca la ele nu se adauga multa munca, abilitati pedagogice si
responsabilitate, acest “placebo” se transforma in otrava.
Concluzie : In actuala conjunctura, cand la progresul unui junior isi aduc contributia mai multi antrenori, meritul este cu siguranta numai al
juniorului ( sau al parintelui ) 🙂
Buna ziua!
Ma adresez antrenorilor(cu speranta ca si-un parinte e dispus sa inteleaga), fara sa tin cont de elo sau varsta. Din parerile celor interesati putem intelege cate ceva. Cum vad eu lucrurile:
In cazul in care toate cerintele sunt indeplinite(bani+parinti care stiu ce vor si-si cunosc locul+scoala in plan secundar+(de departe cel mai important)copil talentat doritor sa munceasca singur) rezultatul e garantat. In momentul acesta avem 4 posibili candidati la GM si echipa olimpica. Deac, Costachi, Gavrilescu si Ognean. Poate ar fi si altii, doar cu acestia eu am intrat in contact si-i urmaresc.
1. 2 antrenamente pe saptamana in cazul unui copil talentat, dar nu necesar muncitor pot aduce medalii la grupe mici. Daca nu ia aur, e din cauza ca dl Axinte munceste mai mult cu ai lui ridicand stacheta, felicitari! Eu nu neglijez deloc aceasta categorie, nu toti trebuie sa ajunga performeri in sah, educatia sahista primita si metodele de gandire le vor folosi
cu siguranta in viata. Unii pleaca pe la universitati p-afara pe baza rezultatelor sahiste. Nu-i amagiti insa cu rezultate formidabile ce vor urma la finala tarii.
2. Nr de ore lucrate individual depinde de puterea de concentrare si varsta elevului. Daca nu avem un minim de 2ore zilnic eu consider ca elevul nu vrea neaparat performanta(12 ani in sus). Eu daca vreau performanta, ma pregatesc tot timpul liber. Daca n-am timp, imi fac. Temele pentru acasa pot fi gresit intelese. Am elevi care-si fac tema la sah ca la scoala, in speranta ca nu iau nota mica. Inainte de antrenament trag tare 2ore sau cat o fi nevoie ca sa le termine. Asa ca am inceput sa folosesc si o alta metoda. Cine nu vrea teme nu primeste(Deac spre ex nu a facut prea multe teme, si-a gasit el metoda lui de a se pregati in timpul liber), cei care primesc teme trebuie sa le termine fara un termen limita. Cand termina trimit tema si primesc alta. Metoda asta pana in prezent a dat rezultate foarte bune. Am pe mail cereri multe de tema, ei nefiind stresati de “tema” lucreaza mai cu pofta si-si fac treaba, apoi cer alta(copii care cer teme!). Metoda nu-mi apartine mie, cand eram mic dl Ionescu C ne dadea cate 15combinatii din cartoteca(tineti minte?). Eu puteam sa rezolv mai multe, asa ca le terminam pe primele si mergeam si mai ceream. Deasemenea Finlanda(parca) a adoptat ziua lucratoare de 6 ore pentru un randament mai mare. Concluzia mea este ca daca juniorul isi doreste performanta si-i place sahul va lucra oricum, teme sau alte idei care-i vin si sunt bune. Nu fortam inutil pentru ca-i stresam aiurea.
Cum zicea cineva, o mare vina o are invatamantul din tara noastra pentru ca ii vrea buni la toate nu directionati spre excelenta in ceva.
3. Am crescut de la 0 unul sau 2 elevi. Rezultate modeste, dar mi-a placut. Am rabdare, dar cred ca sunt prea exigent.
Pe majoritatea ii preiau de la un antrenor formator sau dupa ce acestia au invatat singuri sah si au ceva rezultate. Mi-ar placea ca toti sa aiba un bagaj de cunostinte de care sa ma pot folosi. Nu puneti accent pe teorie, pe mutari, invatati setupuri si pozitii tip(siciliana cu c3 este un exemplu foarte util!). Combinatii la greu, motive tactice, metode de calcul eficient. Sah orb si rezolvarea ex fara a pune pe tabla. Bazele strategiei din carti de strategie(Nimzo,Karpov,Hellsten,Grivas,Pavlov,Marin,Popov) si PRINCIPII la greu(un procent mare de mutari poate fi facut doar pe respectarea principiilor) la care se adauga experienta voastra personala. Analizati partidele impreuna gasind intai partea buna si apoi greselile. Analizati si partidele castigate, acolo pot fi mai multe erori netratate decat intr-una pierduta. Finalurile doar cele esentiale. Toti elevii trebuie sa primeasca acelasi nivel de instruire, poate doar deschiderile sa varieze in functie de profilul fiecaruia. Nu-i invatati deschideri one-time gresite si nici sa repete la nesfarsit aceiasi incercare de capcana in deschidere! Niciodata nu schimbati deschiderile in timpul turneului, joci cu ce ai invatat acasa, nu ingrasi porcu in ajun. Sunt generalitati pentru mine, daca vreti le putem discuta mai in amanunt. Tineti cont ca eu sunt inca jucator si inca ma pregatesc, la un nivel decent.
4. Sa exemplificam: Lupulescu(Zaplac?,Stan si Ghinda), Parligras(Pitesti si Ghinda), Jianu
(Ursuianu,Stan,Ionescu,Pavlov,Milu), Szabo(Fugulyan,Vajda cred,Ionescu,?), Rapport(intreaga Ungarie)…Minim 2 si cazul excelent, dar rar. Intrebarea are drept scop intelegerea faptului ca Lupulescu nu ar fi ajuns GM cert, daca Stan nu-l invata setupul cu 1.f4 care i-a adus o groaza de victorii,medalii si a putut fi apoi preluat de dl Ghinda. Suntem egali ca antrenori, antrenam doar pe nivele diferite, dar nu pot crede ca putem compara care e mai bun sau care e mai util. La o adica, impingem la aceiasi caruta si prefer sa fiu in relatii colegiale bune cu toti. Partial de acord cu Niki ca x sau y iesea PROBABIL oricum GM, dar asa cum a fost a iesit SIGUR. Deasemenea e de inteles ca pe o perioada de juniorat de 10 ani, elevul are ocazia(eu sunt perfect de acord)sa lucreze concomitent si cu alti jucatori/antrenori. De ce sa invete doar de la tine, care esti limitat si subiectiv cand poate invata si de la altul. Si eu imi doresc ca elevii mei sa aiba rezultate maxime cand lucreaza cu mine, dar am in vedere sa creez un jucator pe termen lung si mai apoi unul cu rezultate imediate(nu am un club fata de care sa raspund).
@dl Axinte
Considerati orele pe care eu si colegii mei lectori le facem pentru Prologos ca un ajutor la ce lucrati dvs cu elevii. Acestia primesc idei gratis de la jucatori cotati. Creste nr de ore muncite.
@dl Anuta
Eu am crescut pe metoda lui Golesnicev care se regaseste in mod evident in temele propuse.
Parerea dvs conteaza si este egala cu a mea. La o adica eu antrenez juniori mari mai putin copii si ma pricep prea putin cum sa le pun piesele in mana. Adica eu, GM cu elo bunicel, nu stiu tot, iar acolo culmea stie altul. Mda, exista si oameni care pot gandi asa fara sa se simta ofensati.
Inca simt ca mai am de zis, dar mai astept si feedbackuri.
decembrie 12, 2015 - 2:10 pmUna din motivatiile care m-a facut sa intervin pe acest articol a fost dorinta de a stopa din fasa lamentarile cum ca ei au, noi nu avem rezultate, hai sa plangem sau sa aruncam cu noroi unii in altii. Eu caut raspunsuri la intrebari. De ce nu avem mai multe rezultate bune?
PENTRU CA NU SE MUNCESTE SUFICIENT.
Salutare la toata lumea ,
Acest topic cu antrenori , copii , indieni ,Tibet ,ma depaseste 🙁
Am 2 intrebari la dvs :
1. Pe articolul cu Europene lumea e fericita si adio comentarii , de ce ?
2.Ce sfaturi i-mi dati si mie care am ajuns la o varsta respectabila (+50) sa ajung un jucator de categoria 1,2,3 ? La alb joc numai 1.Cc3 si 2.b3 urmat de Nb2 si la negru incep numai cu 1…b6
Deschideri varza , joc de mijloc varza ,finalurile mi se par cele mai interesante ,acolo mai joc cate ceva daca apuc ,evident.
De cativa ani mananc numai sare roza din Tibet , am renuntat la sarea de mare si sarea iodata.
Va multumesc ,
Iancu Iancu
PS: Salut pe domnul Nicu Valahu ,Nicolae Jeltopoop , e mai frumos cand se aduna toata lumea.
Pe domnul Anuta il felicit pentru pagina de web , dureaza cateva ore sa citesc articolele acolo dar se vede ca este mare pasionat si iubitor de sah.
decembrie 12, 2015 - 4:15 pmLectiile Prologos sunt aur curat pentru mine si nu numai. Din pacate copiii cu care lucrez nu se prea se inghesuie la ele, dar o buna parte din informatie ajunge la ei si imi place sa-i si pomenesc pe lectorii de la care am furat(si in speranta ca asta ii va face curiosi)..Am vazut insa destui copii pe care ii urmaresc la lectii chiar live; sunt convins ca multi le urmaresc inregistrat.
Am mai descoperit doua lucruri :
– ambitia nu este innascuta(eu asa aveam impresia), trebuie intretinuta si reteta pare diferita de la copil la copil;
– am gasit copii capabili sa rezolve probleme cu grad ridicat de dificultate in mod constant si chiar dispusi sa stea ore in sir sa lucreze la ele dar care la tabla nu vad absolut nimic(inca n-am decat foarte vagi idei de ce si etse o legatura legatura cu ambitia dar nu numai) si tot la tabla nu suntdispusi la nici un fel de efort…cum am gasit copii dispusi sa muste din masa la fiecare mutare chiar si 3 partide pe zi, dar care nu ar face acasa nici macar un exercitiu pentru incepatori…(din a doua categorie dar nu chiar la extrema, unii cu rezultate notabile si chiar deosebite la nationale)
Altfel,colaborarea intre cei ce plivesc in gradinite si cei ce slefuiesc numai material de calitate este de dorit, dar mai greu de pus in practica, mai ales pentru cel ce muceste la nivelul de jos, pentru ca trebuie sa o ia de la zero iar si iar, cu atat mai greu cu cat elevii sai sunt in ascensiune continua si au rezultate chiar la nivel international. Copii si parintii accepta si ei greu ideea schimbarii, atasandu-se de primul antrenor, deseori chiar si cand acesta nu da randament…
decembrie 12, 2015 - 7:07 pmDomnul Jianu a scris un foarte bun comentariu .Dansul ne explica pe scurt ce inseamna sa fi antrenor de sah …trebuie sa gasesti anumite principii si sa le respecti …sunt convins ca nu i a fost usor sa le gaseasca …dar si dupa ce le a extras din haos este imposibil sa nu aiba rezultate excelente cu elevii dansului …
decembrie 12, 2015 - 7:57 pmPentru mine domnul Jianu facea parte demult din primii cinci antrenori ai tarii …acum vazand dupa ce principii lucreaza am devenit un sustinator al dansului si daca in urmatorii 5 ani nu o sa scoata un campion mondial de juniori mari va fi din cauza tarii in care s a nascut .
In Romania nu intereseaza nici macar pe 0,5 la suta din populatie sahul de mare performanta …daca nu ma credeti intrebati o mie de persoane sa va spuna campionul national la sah pe anul in curs …sa vedeti cati stiu …In alte tari din zona noastra sahul este mai imortant decat la noi .
Deci pe langa munca si pasiune trebuie sa ai si copii cu care sa lucrezi …nu este posibil sa ai numai 4 copii de mare perspectiva la o populatie ca a noastra …
@ Niki
Este la mintea cocoșului că Andrei Istrățescu și Dieter Nisipeanu sunt atât de talentați încât ar fi ajuns GM în orice condiții, cu sau fără antrenori. Întrebarea este de fapn nu DACĂ ci CÂND, la ce vârstă ar fi ajuns GM și cât de sus s-ar fi urcat singuri în ierarhia mondială, dacă nu ar fi avut antrenori? O altă întrebare justificată este” CE FEL de GM ar fi devenit? Baremul Elo pentru obținerea normei este de 2.500, cei care au sub 2.500, mai pot fi numiți mari maeștri; în condițiile inflației galopante la Elo? Din punctul meu de vedere, subiectiv desigur, pragul minim pentru GM ar trebui urcat la 2.600, pentru că titlul s-a demonetizat complet. Cred ca numai 200 de GM in lume ar da o oarecare importanță titlului și purtătorii lui ar fi mai respectați, bucurându-se și de condiții mai bune la turneele unde ar fi invitați. Acum sunt vreo o mie și ceva și tot crește numărul lor, in ziua de azi toată lumea este mare maestru….
Să știi că nu poți opri stopa când vrei antrenamentele, dacă lucrezi la un club sau vreun CSS, chiar dacă tu consideri că jucătorul nu mai are nicio perspectivă. Intervin factori de decizie superior ierarhic sau copilul deși joacă modest aduce medalii, fiind la o categorie de vârstă unde este jale sau nu ai alt junior/oară pentru Echipe. Eu am fost pus de mai multe ori în această situație și a trebuit să continui antrenamentele, deși pentru mine era evident că era inutil. Evident ca iar nu pot să dau exemple….
@ Alin_P
Nu cred că s-a pus batista pe țambal. Aud că a fost miercuri/joi ședință de Comitet Director și, printre altele, s-a discutat și evoluția echipelor noastre la Europene. Trebuie să așteptăm să apară pe situl FRS hotărârile CD și pe urmă avem, eventual, ce comenta. Se știe că au fost făcute schimbări, dar ce și cum…..puțintică răbdare sa vedem ce ni se comunică. Sper că nu vrei să vehiculăm ipoteze sau Doamne ferește, bârfe 🙂 aici, pe ScC…..
@Jugaru
Te contrazic, ambiția ESTE înnăscută, un molâu va rămâne placid toată viața, oricât ai pompa îndârjire în el. Desigur că există grade diferite de ambiție, cantitatea depinde de temperamentul și genele fiecărui șahist. Faptul că juniorii rezolvă repede problemele și la tablă nu identifică momentele tactice este o boală veche. Trebuie să le inoculezi instinctul de killer, să-i obligi ca la partide să scaneze toată tabla în căutarea motivelor tactice, iar la analizele post-mortem să verifici cât de atent a fost la fluctuația (apariție/dispariție/reapariție) acestor momente tactice. Dacă analiza partidei se face pe durata a numai 10-15 minute, evident că beneficiile acestor analize se vor apropia de 0 (zero). Va trebui probabil, să investești mai mult timp pentru analiza detaliată a partidelor jucate cu juniorii care merită acest efort.
Probabil că și la trecerea de la clasele primare la gimnaziu se întâmplă același lucru. Copii se despart greu de prima lor învățătoare. Nu-i împiedică nimeni să mai lucreze împreună din când in când câte o temă interesanta și ca antrenorul care i-a format să-i viziteze la turnee sau acasă. Această legătură afectivă este importantă și trebuie desfăcută in timp, cu tact și delicatețe…..dacă trebuie desfăcută. Nu văd niciun motiv ca cei doi să nu păstreze o legătură strânsă….
@ Mamaia2015
decembrie 12, 2015 - 9:22 pmDle Iancu, sarea roză despre care vorbești se găsește în Himalaya, dar știu că știi 🙂
Vreme trece, vreme vine…..ne-am plictisit de threadul de la Europene și am abordat un subiect nou. vezi și răspunsul pentru Alin_P
Repertoriul de deschideri pe care-l ai este absolut acoperitor, kosovarii ar fi fost complet surprinși. Dacă vrei să-l schimbi, poți alterna flancul. Să incepi cu 1.Cf3 2.g3 3.Ng2 și să te aperi cu 1…g6 2…Ng7. După ce te vei plictisi din nou, vei putea să le alternezi.
Domnule Ghinda ,
Cu tot respectul cuvenit sa stiti ca pe cutia de sare scrie sare roza de Tibet ,Himalaya 🙂 🙂 🙂
O sa incerc si propunerea dvs cu fianchetto pe flancul regelui ,multumesc pentru sfat , apropo kosovarii aia pe cel loc au terminat la europene ?
Candva demult citeam un articol despre un mare maestru canadian ,Duncan il chema , care toata viata a jucat numai 1.d3 si 2 Cd2 si la negru numai 1…d6 si 2…Cd7 , asa a pornit in sah fara sa aiba habar de alte deschideri si a ajuns mare maestru 🙂
decembrie 12, 2015 - 10:49 pm@Mihai Ghinda,
Evident ca exageram putin pentru a-mi argumenta tema ca antrenorii nu trebuie sa traga de “cai morti”.
Probabil ca fara antrenori Dieter si Andrei nu aveau aceleasi rezultate, chit ca ajungeau MM. Sau, cu inca alt antrenor(pt Andrei) in perioada de potentiala explozie, in primii ani de seniorat, ar fi putut ajunge mai sus, poate peste 2700? Sunt doar doua certitudini si alte multe ipoteze.
Si eu sunt de parere ca elo-ul de 2600 ar fi un prag corect si actual pentru accederea in grupul(odata exclusivist) de mari maestri.
Asteptam cu interes mutarile de pe tabla FRSah.
@Mamaia2015
As paria ca sarea e doar de Himalaya. Am auzit de ceai de tibet, dar mai stii….
decembrie 12, 2015 - 11:44 pmPe canadian il cheamă Duncan SUTTLES și este dublu GM (!!) si la OTB (over the board) si la CC (corr). Dacă chiar scrie sare de Tibet este falsificată cu cerneală. Arunc-o naiba în toaletă (fă înainte o fotografie cu mobilul și trimite-ne-o) și cumpără una adevărată de Himalaya de la vreun supermarket, care nu a inchis încă…
decembrie 13, 2015 - 12:25 amDomnule Jianu,
este amuzant ca tot cei modesti si corecti se simt vinovati pentru atitudinea altora, care sufera de egocentrism si autosuficienta.
Domnule Jianu,v-ati simtit vizat in mod eronat. Discutiile cu acest subiect, pe acest forum sunt vechi de mai mult de 2 ani si daca le-ati fi citit pe toate, ati fi inteles la ce ma refer si dece spun ceea ce spun. Ne mai dorind sa redeschid cutia Pandorei, am tratat problema la modul general, fara nominalizari. Stiu ca din intelegerea gresita a situatiei, ati vrut sa luati de buna catalogarea de “antrenor de gradinita” scoasa din rautate de altcineva. Eu doar persiflam. Daca antrenor de gradinita inseamna sa ridici de la zero , de unul singur, 10 juniori la categoria I, 2 juniori la categoria CM si un maestru cu 2 norme de maestru international, dupa cele 8 ore obligatorii de servici,atunci sunt mandru de denumire. In concluzie,remarca cu “expertul in asezarea pieselor in mana micutilor”, este rautacioasa. Totusi nu o pun la suflet, considerand gresita intelegerea celor enuntate de mine.
Domnule Jianu, daca doriti sa aveti o imagine completa si reala ( ceea ce-l invit si pe Niki ) a situatiei cresterii juniorilor si antrenorilor lor cel
decembrie 13, 2015 - 1:08 amputin la categoriile 8-10-12 si chiar 14 ani, va sugerez sa constatati in clasamentele finale de la finalele de juniori, din fiecare an, cati juniori antrenati de “antrenori de gradinita” se claseaza inaintea juniorilor antrenati de “antrenori pentru avansati”. Dupa ce va va coplesi multimea situatiilor de acest gen, am sa va intreb daca ELO-ul antrenorului a avut vreo importanta. Daca nu aveti timp sau nu sunteti de acord cu cele afirmate de mine, desi as pierde mult timp cu redactarea, v-as prezenta o lista interminabila cu astfel de situatii. Si atunci vin cu intrebarea: putem pune semnul egal intre antrenori cu titluri inalte si ELO-uri ridicate si antrenor foarte bun ? Realitatea demonstreaza ca
acest lucru nu functioneaza la categoriile mentionate. Explicatia este foarte simpla : marii jucatori au fost obisnuiti sa munceasca mult pentru propria persoana, sau activitatea sportiva nu le permite sa aloce mult timp pentru altii. Cu juniorii de la categoriile respective nu merge doar
cu indicatii si timp de munca redus. Ei au nevoie de sute sau mii de ore de antrenamente pentru a avea rezultate demne de consemnat.
Si atunci pun intrebarea: CINE NU MUNCESTE SUFICIENT ? Nu cred personal ca aici este cauza. Poate nu se munceste eficient. Poate nu exista o colaborare intre cei ce muncesc cu adevarat.Poate nu exista suficiente stimulente morale si materiale pentru juniori si antrenorii lor.
Poate se face prea putin, sau de loc in implementarea softurilor sahiste in antrenarea juniorilor sau achizitionarea literaturii sahiste din
strainatate, de actualitate, cu distribuirea lor catre antrenorii activi.Poate haosul,dezorganizarea si incertitudinea de la nivelul tarii se rasfrange indirect asupra psihicului copiilor. Da, unii copii sunt mai lenesi. Dar in cazul celor muncitori ?
Domnule Jianu, aveti dreptate referitor la temele propuse si nu am de ce sa ma ascund. Putin probabil ca vreun antrenor din Romania sa fi
inventat el teme din capul lui.Fiecare la randul lui s-a inspirat dintr-o carte ruseasca sau mai multe, sau si-a folosit notitele de la antrenorul sau. Important este ca ele sa acopere cat mai mult din ceea ce este necesar juniorului.
Felicitari pentru lectiile pe internet! Este o initiativa excelenta a intregii echipe Pro Logos.
Domnule Ghinda ,
Sunt multe produse falsificate pe piata si cu siguranta o sa arunc cutia de sare ,cred ca cea mai buna sare e cea care se foloseste la varza si la muraturi ,sarea grunjoasa 🙂
Duncan Suttles asa il cheama pe canadian ,aveti dreptate.
Domnule Niki, cu ceaiurile la fel , numai fakeuri in supermarket 🙁
decembrie 13, 2015 - 6:52 amMamaia2015: Puteti cauta articole despre Duncan Suttles pe blog, in dreapta sus, la motorul de cautare articolele scrise aici. Sunt destule articole publicate de Adrian Stanca, in decursul anilor despre acest campion al originalitatii canadian.
decembrie 13, 2015 - 1:07 pmceea ce dovedeste ca tocirea deschiderilor e o greseala de principiu. Individul nu a tocit nimic, a inteles si atat.
decembrie 13, 2015 - 11:17 amSalut Iulian !
decembrie 13, 2015 - 2:45 pmCe faci , totul e OK cu tine ? Cu sanatatea cum esti ?
Mamaia2015: Sunt racit de mai bine de o saptamana, mai mult la pat sunt de atunci si cu medicatie. Sanatate multa iti doresc si tie, precum si tuturor sahistilor nostri.
decembrie 14, 2015 - 11:56 amSorry pentru ”A”.
Se pare că, atunci când scrii de pe tabletă, dacă nu vrei să ai surpriza ca să trimiți un mesaj gol, trebuie să fii extrem de atent unde pui degetul 🙂 . Gata, m-am mutat pe PC.
In primul rând constat cu tristețe că previziunile mele s-au adeverit. Numai câțiva antrenori au răspuns la ”provocarea” ( in sensul de challenge) unuia dintre cei mai interesanți antrenori și șahiști ai noștri, entuziastul GM Vlad Jianu, care debordează de optimismul și puterea de muncă care sunt apanujul tinereții. Am să mai aștept câtăva vreme înainte de a-mi prezenta punctul de vedere, sperând că se vor mai găsi încă câțiva tehnicieni, vorba lui Vlad: ”indiferent de vârstă și categorie”, care să vină cu idei, opinii și exemple din experiențele lor anterioare. Dacă tot nu se ocupă, deocamdată, nimeni de organizarea noastră profesional măcar să învățăm unii de la alții. Știu că citiți mai toți, unii pe ”furiș” ScC, așa că, puneți mâna și scrieți…… Dați-ne subiecte de gândit….
In al doilea rând, profitând de prezența lui Vlad pe blog, vrea să-l felicit pe el și tot colectivul (lectori GM Vlad Jianu, GM Gergely ”Jeje” Szabo, WGM Mihaela Sandu & IM Milu Romeo, IM Petre Nad Titus și WGM Sabina Francesca Foișor , de la ”Pro Logos” și sahpentrutoși.ro pentru admirabila inițiativă de a veni în sprijinul micilor (și marilor) șahiști prin intermediul lecțiilor de șah online. Am vrut să o fac de mai multă vreme, dar acum prezența lui Vlad mi-a adus aminte și mi-a dat și ”brânciul” necesar.
FELICITĂRI, făceți o treabă extraordinară!
decembrie 13, 2015 - 5:57 pmErată ……..”apanajul” tinereții.
decembrie 13, 2015 - 6:00 pmDomnule Ceausescu,
decembrie 14, 2015 - 12:11 amMulțumesc pentru ca ati șters mesajul meu care avea o singura litera: “A”
Mihai Ghinda: Nu aveti pentru ce sa imi multumiti, pentru normalitate. La cate articole am pierdut eu, dupa ce am scris la inceputuri, o litera sau o mica greseala, nu inseamna nimic. Cred ca aceasta minunata discutie este printre putinele in care se discuta doar despre sah, antrenamentul sportiv si multe alte subiecte excelente, mai ales prin prisma particularitatii fiecarui antrenor si a metodelor si experientei sale. Ar fi prea frumos ca aceste discutii sa continue si pe alte teme, mai ales ca avem timp sa discutam despre europene, despre echipa nationala si conducatorii ei, mult timp de acum inainte. Lucrurile mai importante decat ele sunt acelea care ne privesc pe toti, pentru ca ma gandesc ca sunt putini sahisti la noi, care sa nu fi invatat macar unul sau mai multi copii sa joace sah sau sa ii ajute sa inteleaga mai bine tainele sportului mintii.
decembrie 14, 2015 - 12:15 pmMultumim marelui maestru Vlad Jianu pentru thread-ul pe care l-a initiat.
decembrie 14, 2015 - 9:31 amBlogul acesta are nevoie de cat mai multi oameni de sah care sa intretina astfel de discutii substantiale cu privire la toate aspectele sahului. Sa-i pretuim deci, cu atat mai mult cu cat in ultima vreme, doar D-l Ghinda mai ramasese aici cu noi…
In plus, ca unul care urmaresc lectiile, ma alatur felicitarilor transmise de D-l Ghinda si de ceilalti, pentru acest minunat colectiv de lectori de la “scoala de sah online”. Oamenii acestia trebuie sa stie ca apreciem efortul lor de a ne impartasi din tainele sahului. Mai ales ca este singura rasplata pe care o primesc!
In alta ordine de idei, despre 1.Cc3 se gaseste tot aici pe ScC un articol scris de marele maestru Mihai Suba si publicat in “Flacara lui Adrian Paunescu”, ca un omagiu adus maestrului Gica Alexandrescu, campion al Romaniei (la egalitate cu Tudor Flondor) in 1951 si de 4 ori vicecampion (1936, 1943, 1950,1958).
Nelu: Articolul scris de Mihai Suba este excelent si este scris cu mult stil si umor, se poate citi aici. https://iulianceausescu.wordpress.com/2008/08/19/ghiciti-ce-mare-maestru-s-apucat-de-gazetarie-sahista-si-scrie-la-fel-de-frumos-precum-joaca/
decembrie 14, 2015 - 11:54 amDa Iulian, asa este, l-am cautat si eu inainte.
decembrie 14, 2015 - 12:29 pmMihai Șubă este un intelectual rafinat, de ce vă surprinde faptul că știe să scrie elegant , nu i-ați citit cărțile? Părerea mea este că, indiferent de domeniul căruia i s-ar fi dedicat, Mihai ar fi fost la fel de performant ca în șah. Dealtfel, șahul nu a fost nici prima lui pasiune și nici prima lui opțiune Matematica, bridge-ul, teatrul (studențesc, de amatori) și poezia l-au tentat pe rând. Dedicația și pasiunea lui pentru lucrurile care-l fascinează întrec cu mult limitele banale a ceea ce englezii denumesc ”common sense”. Eu l-am admirat si de multe ori invidiat (în sensul bun al cuvântului) și nu mă refer neapărat la șah.
Păcat că, după ce nu a mai putut fi de folos și potențialul său șahist s-a diminuat, mulți din cei care i-au ”făcut curte” și s-au cocoțat pe val alături de el înfruptându-se din succese lui, acum îl ignoră în loc să-i fie alături.
decembrie 14, 2015 - 1:51 pmIulian Ceausescu banuiesc ca ai luat o raceala zdravana , o gripa de la vremea asta schimbatoare cand e cald cand e frig ,bantuie viroza in Romania 🙁
Sfatul meu prietenesc este sa mananci mult hrean ,usturoi ,ghimbir si sa dai atacul la o sticla de palinca sau de tuica , in cateva zile o sa fii ca nou 🙂
Multumesc pentru urari si pentru linkuri ,e o mare placere sa citesc articolele pe blogul tau , esti un mare inimos si iubitor de sah fara indoiala !
Multa sanatate si tie si la toata lumea !
decembrie 14, 2015 - 2:34 pmIn legatura cu temerea unora ca indienii, chinezii, rusii, vietnamezii si nu mai stiu care natii ne depasesc cu mult la capitolul juniori, distanta valorica accentuandu-se odata cu trecerea la categorii de varsta superioare, ca ei nu au problemele noastre, am sa-mi exprim indoiala ca lucrurile sunt chiar atat de tragice. Da, unii au o baza de selectie imensa si asta ii favorizeaza, sunt mai bine organizati, unii s-au miscat mai rapid si au resurse financiare mult mai mari, dar intampina si ei destule dificultati cu juniorii si asta se poate deduce din analizarea cifrelor seci. Tot reflectand la acest subiect, la preamarirea nivelului de pregatire al altora, am avut curiozitatea sa vad evolutia fortei de joc in timp , la acesti juniori , comparand ELO-urile si titlurile internationale actuale, cu cele de la varsta de 8 ani. Poate nu este concludent intru-totul, dar spune multe o astfel de analiza, in ceea ce priveste forta de joc a juniorului respectiv. Pentru ca asta m-a interesat din punctul meu de vedere si datorita faptului ca o extindere a analizei la alte grupe de varsta si sex ar fi insemnat o munca imensa, m-am limitat la grupa Emiliei Coman, fete 8 ani in 2009. Mai precis, am studiat actualul nivel valoric (conform ELO si titluri internationale) al adversarelor ei si a primelor 10 clasate de la acel campionat mondial. Iata ce date am aflat :
COMAN Emilia (ROU) – fara ELO ( 2009 ) – 1882 ( 2015 ) – joaca in mod curent (6 puncte)
——————————————————————————————————————————————————————————————–
Runda 1 : OZSOY Damla (TUR) – fara ELO ( 2009 ) – 1326 ( 2015 ) – joaca doar 1-2 concursuri pe an (FIDE) (5 puncte)
Runda 2 : KHUSHI Dharewa ( IND) – 1612 ( 2009 ) – 1742 ( 2015 ) – joaca doar 2 concursuri pe an (FIDE) (7,5 puncte)
Runda 3 : MALTA Didem (TUR) – fara ELO ( 2009 ) – fara ELO ( 2015 ) – nu a mai jucat- in 2015 – 2 turnee (4 puncte)
Runda 4 : ANDROSOVA Oleksandra (UKR) – fara ELO( 2009 ) – fara ELO( 2015 ) – nu a mai jucat- decat in 2011-1 turneu (5 puncte)
Runda 5 : CHAWLA Alisha (SUA) – fara ELO ( 2009 ) – fara ELO ( 2015 ) – nu a mai jucat nimic de atunci (7 puncte)
Runda 6 : TONSO Liina (EST) – fara ELO ( 2009 ) – 1630 ( 2015 ) – joaca in mod curent (5,5 puncte)
Runda 7 : WANG Annie (SUA) – fara ELO ( 2009 ) – WIM 2082 ( 2015 ) – joaca in mod curent (7 puncte)
Runda 8 : ONUR Cigdem (TUR) – fara ELO ( 2009 ) – 1786 ( 2015 ) – joaca in mod curent (5,5 puncte)
Runda 9 : VARELA Maria de L.A.(COL) – fara ELO ( 2009 ) – 1595 (2015) – joaca in mod curent (4,5 puncte)
Runda 10 : RANIA Nassr (ALG) – fara ELO ( 2009 ) – WFM 1698 ( 2015 ) – joaca in mod curent (5,5 puncte)
Runda 11 : PHAM Vu Linh Chi (VIE) – fara ELO ( 2009 ) – fara ELO ( 2015 ) – nu a mai jucat nimic de atunci (6 puncte)
Iar evolutia din 2009 in 2015 la primele clasate :
1. CHU Ruotong (CHN) 9,5 puncte – fara ELO ( 2009 ) – 2078 ( 2015 ) – joaca in mod curent 2-3 turnee/ an
2. PALAKOLLU Samritha (SUA) 8,5 puncte – fara ELO ( 2009 ) – WCM 1586 ( 2015 ) – joaca doar 1-2 turnee/ an
3. LI Yunshan (CHN) 8,5 puncte – fara ELO ( 2009 ) – WFM 1982 ( 2015 ) – joaca in mod curent
4. BANSI PRATHIMA M. (IND) 8,0 puncte – 1562 ( 2009 ) – 1673 ( 2015) – nu a mai jucat din ian.2012
5. TURMUNKH Munkhzul (MGL) 8,0 puncte – fara ELO ( 2009 ) – WFM 1982 ( 2015) – in 2013 si 2014 nu a jucat nimic
6. HASHEMI Seyed Fatemeh(IRI) 8,0 puncte – fara ELO ( 2009 ) – 1788 ( 2015) – nu a mai jucat din ian.2012
7. DEMEUOVA Gulziya (KAZ) 7,5 puncte – fara ELO ( 2009 ) – 1625 ( 2015) – joaca doar 1-2 turnee/ an
8. OBOLENTSEVA Alexandra (RUS) 7,5 puncte – fara ELO ( 2009 ) – WFM 2194 ( 2015 ) – joaca in mod curent
9. MANAGADZE Livia (MDA) 7,5 puncte – fara ELO ( 2009 ) – 1723 ( 2015 ) – joaca in mod curent 2-3 turnee/ an
10. ARPITA Mukherjee (IND) 7,5 puncte – fara ELO ( 2009 ) – WFM 1946 ( 2015 ) – joaca in mod curent
Si acum, dupa analizarea stadiului in care se situeaza aceste junioare dupa 6 ani de pregatire sahista, putem constata :
– Junioara romanca se afla in marja de normalitate , cu un ELO superior altor 15 junioare din cele 21 analizate.
– Apropo de juniorii indieni, din cele 3 junioare indience, 2 sunt sub ELO-ul junioarei noastre, iar a treia, desi are ELO mai mare, diferenta este de doar 64 puncte.
– In privinta titlurilor internationale (WFM), acestea nu au in totalitate relevanta, atata timp cat nu se combina cu ELO-ul ridicat si cat acordarea acestora se pot face si prin competitii
continentale needificatoare ( ex.: RANIA Nassr (ALG) – WFM 1698 – ca reprezentanta a Africii ).
– Singurele junioare cu un progres evident sunt : OBOLENTSEVA Alexandra (RUS)- WFM 2194 ; WANG Annie (SUA) – WIM 2082 si CHU Ruotong (CHN) – 2078 , beneficiarele
unui sistem organizatoric si unor antrenori de exceptie.
– Chiar si sistemele de propulsare a valorilor autentice, precum China, India, SUA si chiar Rusia, Ucraina, intampina greutati in mentinerea pe traiectorie ascendenta a propriilor
juniori, constatandu-se abandonarea activitatii sahiste pentru multi juniori valorosi , sau plafonarea acestora in timp.
Concluzia este ca “dracul nu este chiar atat de negru”, lucrurile nu trebuie interpretate chiar in tragic, iar accederea la medalii mondiale se poate face printr-o mai buna organizare si
decembrie 16, 2015 - 3:26 pmimplicare a celor ce conduc FRSah, si inevitabil printr-o sustinere financiara crescuta. Vrem rezultate mai bune, dar antrenorii copiilor, in marea lor majoritate raman acasa , sa-i
urmareasca pe internet, din motive financiare. Nu acordam nici o importanta necesitatii prezentei unui psiholog sportiv pentru lotul de juniori deplasat.Antrenorii loturilor se ocupa
in principal de proprii juniori, ceilalti “Dumnezeu cu mila” ( in cel mai bun caz ) . Nu prea mai exista incurajearea reala de apartenenta la o tara numita Romania. In mod cert s-a
diminuat acea vointa care sa produca “surprize”, acea vointa care “sa rastoarne muntii, fara de care este greu accederea la medalii.
Bună,
După acest scurt, dar stenic intermezzo provocat de interviul (scrieți fiecare ce adjectiv vreți) al lui Sergiu Grunberg, vă propun să ne întoarcem la antrenamentele noastre.
Eu văd oarecum diferit abordarea acestor antrenamente. NU am o programă unică, care să fie aplicată aidoma fiecărui jucător/oare. Având personalități diferite, temperamente diferite și, mai ales, talente diferite, alinierea jucătorilor la o programă de predare unică, cu același orar și aceleași exerciții de tactică mi s-a părut simplistă. Punându-i pe toți micii șahiști în aceiași oală, înseamnă să folosim un pat al lui Procust, să-i mai scurtăm pe unii și să-i mai lungim pe ceilalți.
Regula pregătirii uniforme se aplică eficient predării în grădinițe și scoli, la cursurile de antrenori sau la cantonamentele cu mulți sahiști (+ 10 ). Am predat uniform ani buni la AISB (American International School of Bucharest) pentru că era important ca puștii să învețe regulile de bază și rudimente de combinații. Atât!
Cu ceilalți mici șahiști, românii care doreau să facă performanță și mare performanță am aplicat programe diferențiate, în funcție de caracteristicile copilului. Lecțiile de început sunt identice, ordinea lecțiilor și ponderea temelor variind de la antrenor la antrenor. S-ar putea ca, în grabă să fi sărit vreo tematică, nu vă repeziți la beregata mea 🙂 :
– Valoarea figurilor si echivalențele materiale (pozițiile sunt aproximativ egale din p.d.v. al materialului, dar figurile nu sunt identice, de ex Dama+ pion contra două Turnuri)
– Principiile de deschidere si dezvoltarea rapidă si LOGICă a figurilor
– Ce este inițiativa și importanța obținerii și menținerii ei
-Matul, tipuri de mat, sacrificiul de figură
-Atacul de mat, premize, condiții, oportunitate
-Pionii, centru, structuri de pioni, câmpuri tari și câmpuri slabe
-Figurile, amplasarea lor, caracteristicile unice ale fiecăreia, mobilitate, restricții, pereche de nebuni
– Finalurile, caracteristici, principii, exemple, etc..
Aceasta etapă, odată parcursă, aduce primul set de întrebări pe care antrenorul trebuie să și le pună, de răspunsurile cărora depinde în întregime felul în care va fi pregăti juniorul/oara.
Despre aceste întrebări și adaptarea la caracteristicile și temperamentul șahistului, alegerea repertoriului de deschideri, ponderea diverselor teme strategice în mesajele următoare, în funcție de feedback și de întrebările dvs.
decembrie 16, 2015 - 3:34 pmAm reflectat indelung dupa comentariul # 64 si mi-am pus intrebarea daca are rost sa mai combat unele afirmatii ale autorului acestuia. In prima instanta am zis ca nu are sens. La fel cum oricat de sanatoase si gustoase ar fi produsele mele romanesti, tot cele straine, umflate cu pompa si fara gust sunt mai bine comercializate.Degeaba au avut romanii produse de calitate, ca “brandurile” straine i-au coplesit. Pui o eticheta cu un nume mult vanturat in reclame si toti prostii alearga cu limba scoasa dupa produsul respectiv. Poate este bun produsul si atunci te intrebi ce nevoie mai are de atata reclama ? Nu cumva reclama este sufletul comertului si tocmai de aceea se vinde mai bine ?
“BRENDUL!”, un termen cam ciudat, la care romanul neaos reactioneaza cu prudenta. Tocmai de aceea si eu analizez de 3 ori pana sa iau de buna reclama abuziva. Aceeasi mentalitate o am si atunci cand este vorba nu de produse comerciale sau firme, ci de oameni. Ce ar fi, daca am trece prin procesul gandirii toate informatiile pe care le primim, facand abstractie ca ele vin de la “branduri” sau un oarecare?
Ce ar fi daca am analiza ce se afirma si nu doar cine afirma ? Din nefericire, multi iau de buna orice informatie este livrata de un “brand”, fara a o mai analiza, a o compara cu altele sau chiar a o critica, din lene, din apartenenta la “casta”, sau dintr-o ideie preconceputa.
Acesta a fost motivul : ce rost are sa combat ideile unui “brand”, daca oricat de bine ar fi fost argumentate, marea majoritate vor refuza sa le analizeze cu propria minte, sau vor avea interesul sa spuna : Ei! Stie mai bine,ca doar este cine este!
Dece am ales totusi cealalta varianta? Pentru ca stiu ( ca este o manipulare informationala care face rau sahului romanesc), pentru ca pot
( sa o demonstrez extrem de usor) si pentru ca nu cred in “branduri” ( cred doar in bine si rau, in adevar si… manipulare) .Si lucrul esential,pentru ca daca voi reusi sa schimb macar o parere a celor iubitori de “branduri”, inseamna ca am mai facut un pas inainte si asta merita efortul.
Si acum sa analizam comentariul. Autorul spune : ” Eu văd oarecum diferit abordarea acestor antrenamente. NU am o programă unică, care să fie aplicată aidoma fiecărui jucător/oare. Având personalități diferite, temperamente diferite și, mai ales, talente diferite, alinierea jucătorilor la o programă de predare unică, cu același orar și aceleași exerciții de tactică mi s-a părut simplistă. Punându-i pe toți micii șahiști în aceiași oală, înseamnă să folosim un pat al lui Procust, să-i mai scurtăm pe unii și să-i mai lungim pe ceilalți.
Regula pregătirii uniforme se aplică eficient predării în grădinițe și scoli, la cursurile de antrenori sau la cantonamentele cu mulți sahiști (+ 10 ). Am predat uniform ani buni la AISB (American International School of Bucharest) pentru că era important ca puștii să învețe regulile de bază și rudimente de combinații. Atât!”
Si acum intrebari :
– Chiar ati parcurs punct cu punct acel exemplu de planificare al antrenamentelor ( programa) pe care l-am prezentat ? Daca ati parcurs-o
ma mir de ceea ce afirmati, daca nu ati citit-o din nou ma mir de cele afirmate, fiind in necunostiinta de cauza. Si voi detalia : Daca aveti
cunostiinta de temele planificate, este “tulburator” (ca sa ma exprim poetic) sa inteleg din ceea ce spuneti,ca toate acele teme le abordati cu elevii dvs. functie de temperament, de personalitate sau talent..Ce sa intelegem noi astia “naivii”, ca, cu elevul mai putin talentat in combinatii tactice nu abordati teme precum : 100. Atacul asupra regelui ramas in centru ; 101 Atacul cu rocade pe flancuri diferite ; 102.Atacul cu rocade pe acelasi flanc : puncte sensibile; falanga pionilor nu rezista ; 103.Atacul cu rocade pe acelasi flanc : deschiderea liniilor si diagonalelor ; 104. Atacul cu rocade pe acelasi flanc : atacuri de pioni ; 105 . Contraatacul combinativ , sau ca,…cu cel ce nu este
“talentat” pentru partea strategica, sa nu abordati o tema precum : 99.Strategia jocului de mijloc : Construirea atacului . Tempoul atacului ?
Daca imi permiteti stimate comentator al mesajului #64, este o informatie eronata sau complet distorsionata si va asigur cu slabele mele
cunostinte de sah ca acele teme din acea “programa” (poate incompleta, sunt de acord) sunt absolut obligatorii, indiferent de personalitatea
temperamentul sau talentul juniorului, fiind o baza solida de la care sa plece orice junior de perspectiva. Fara suparare, aceste cunostiinte
de baza nu pot fi predate aleatoriu, decat cu lipsurile sahiste de rigoare. De asemenea, va informez cu tot respectul ca abordarea reala a
tuturor celor 181 de teme ( cititi si restul comentariilor – 1 tema = 1 sau 2 sau…6 antrenamente – functie de talentul sau puterea de munca a juniorului) necesita intre 2 si 3 ani de pregatire, uneori 4, functie de copil si cat timp aloca sahului. Daca ati fi citit cu atentie “programa” sau
nu ati fi minimalizat cu buna stiinta, ati fi admis in mod corect (doar citind temele) ca acestea abordeaza pregatirea de la “0” la nivel de
performanta nationala. Haideti sa nu cadem in ridicol si sa ne demonetizam, lasand sa se inteleaga in mod manipulatoriu ca temele propuse a face parte din planul de antrenamente sunt pentru gradinita si cursuri pentru culturalizarea sahului.
Daca faceti referire la juniorii de elita , faceti specificatia clara, nu lasati sa se inteleaga altceva, deoarece abordam altfel lucrurile. In acest caz, la ce le sunt necesare temele pe care le-ati enumerat in continuare ? :
” – Valoarea figurilor si echivalențele materiale (pozițiile sunt aproximativ egale din p.d.v. al materialului, dar figurile nu sunt identice, de ex Dama+ pion contra două Turnuri)
– Principiile de deschidere si dezvoltarea rapidă si LOGICă a figurilor
– Ce este inițiativa și importanța obținerii și menținerii ei
-Matul, tipuri de mat, sacrificiul de figură
-Atacul de mat, premize, condiții, oportunitate
-Pionii, centru, structuri de pioni, câmpuri tari și câmpuri slabe
-Figurile, amplasarea lor, caracteristicile unice ale fiecăreia, mobilitate, restricții, pereche de nebuni
– Finalurile, caracteristici, principii, exemple, etc..”
Chiar ati citit temele specificate in planul meu de antrenament ? Daca ati facut-o, ma mir ca nu ati observat ca fiecare din ce ati spus ca lucrati dvs. se regaseste intr-una sau chiar in mult mai multe din temele propuse de mine, mai putin una, “– Ce este inițiativa și importanța obținerii și menținerii ei” ( pe care nu am tratat-o ca o tema de sine statatoare, ci in combinatie cu principiile in deschidere si in jocul de mijloc, sau in cadrul combinatiilor tactice, acele sacrificii pentru initiativa ). Si atunci se pune intrebarea fireasca : temele propuse sunt “pentru gradinita”, sau juniorii cu care lucrati sunt de nivel de gradinita, care nu au parcurs subiectele in cauza ?
Totul pare total confuz.
Lucrurile s-ar putea limpezi doar daca ati spune ca ati vrut sa va referiti la partea ce tine de repertoriul de deschideri, unde intradevar nu se poate aborda decat punctual, fiecare junior, dupa caracterul, personalitatea si talentul lui, ceea ce este cu totul si cu totul altceva. Numai ca in aceasta situatie, conexiunea cu acea “programa” si minimalizarea ei este total inafara logicii.
Practic lasati sa se inteleaga ca o antrenare a juniorilor (pana la lansarea lor in elita nationala) dupa o programa bine pusa la punct, este
decembrie 19, 2015 - 5:48 pmcel putin o naivitate, ceea ce consider ca este un rau facut sahului romanesc, deoarece acesta ar fi primul pas in obtinerea unei mase sporite de juniori de valoare, afirmatia venind de la un “brand” ca dvs.
Unde gasesc si eu materiale pe tema “Ce este inițiativa și importanța obținerii și menținerii ei”; dar materiale pe care sa le inteleaga usor si cei mai mici si mai putin experimentati?
De pilda pe tema “Campuri tari campuri slabe” am vazut aceiasi copii(~10ani, al doilea an de sah) nepricepand mare lucru din doua lectii bine pregatite de antrenori experimentati(si pe care ii apreciez) dar intelegand mult mai mult dupa exemplele simple de tot din worbooks-urile olandeze. Sunt tare curios si parerea specialistilor despre modul cum abordeaza aceasta tema workbooks-urile, despre ele in general si daca cunosc ceva materiale de nivel urmator(eu am gasit doar workbooks 1-5 care se opresc la un nivel destul de jos zic eu)
Si tema “Valoarea figurilor si echivalențele materiale” ma incita.
Daca se gaseste cineva care sa-mi recomande un material ceva care sa trateze complet structura carlsbad…
Pentru un material amplu despre structurile ce provin din indiane in care dispar pionii de pe coloana d sunt dispus si sa platesc consistent..Dau de baut si pentru recomandarea unui material existent(carte ceva).
decembrie 20, 2015 - 11:43 pmDomnule Anuta, am mari indoieli ca # 64 are vre-o legatura cu dumneavoastra sau cu planificarea dumneavoastra.Dar poate stiti dumneavoastra mai bine… Pana la urma pe mine m-ati convins sa ma bag(presimt ca or sa iasa scantei) dar si sa citesc despre programa dumneavoastra..si datorita numarului urias de teme ce le cuprinde…
Am intalnit strict in munca mea de cautare de talente , zeci de copii interesati de sah, dar n-am banuit la nici unul pana acum posibilitatea de a lucra “undeva intre 5 si 7 ani” desi cu unii lucrez de vre-o 2 ani…
De aceea, cand incep lucrul cu un copil, nici nu-mi trece prin cap cate teme voi aborda si in ce ritm, ci doar cum sa-l aduc in stare sa duca prima partida pana la capat fara sa dea mai mult de 3 piese, fara sa rateze mai mut de 3 ocazii sa ia piesele puse in priza de adversar si cum sa gaseasca si drumul extrem de greu pana la mat atunci cand are 3 piese in plus…
Mai mult, cu unii copii foarte pasionati si destul de talentati cele mai importante si mai complexe teme sunt pentru mine “cum sa-i conving sa vina mai mult de o ora pe saptamana la sah”si “cum sa-i conving sa vina la primul lor concurs de sah” iar in cazurile mai fericite “cum sa-i conving pe parinti sa-si incurajeze si sustina copilul la sah” O abordare atat de cuantificata m-ar descurja in primul rand pe mine si am mari indoieli ca m-ar ajuta sa rezolv temele prezentate inainte intr-un timp atat de scurt cat imi doresc.
Temele 2-5 eu le abordez intr-o singura lectie(prima neabordand-o decat muult mai tarziu) si la fel fac cu multe alte din teme(le comprim intr-o singura lectie) in timp ce unele teme necesita mai multe lectii si cred ca unele necesita abordari individualizate si complexe(remarc de pilda ca Milu Romeo sta de mult pe aceiasi tema pe sahpentrutoti.ro si nu cred ca greseste).
decembrie 21, 2015 - 12:40 amDomnule Jugaru,
aveti cunostinta de vreun mesaj, la acest subiect, sau chiar in decursul timpului, pe acest forum, in care sa se fi detaliat o eventuala “programa” sau “programare a antrenamentelor” ? As fi dornic sa o citesc, sa o studiez, asa ca faceti-mi trimitere la ea. Nu ca eu as fi inventat apa, dar pe acest forum eu nu am vazut. Cum singura vorbire despre asa ceva ( concret ), stiu ca nu am facut decat eu, pe acest forum, iau comentariul #64 ca atare.
Pe de alta parte, poate ma insel, dar sesizez o usoara confuzie intre elaborarea unor teme de lucru si materialele efective care alcatuiesc aceste teme. Poate ati inteles gresit.
Eu nu am un manual unic dupa care lucrez ( ma rog, am lucrat). Aceste teme pot fi pregatite din timp de antrenor, dupa diverse carti, manuale, articole de pe net, functie de complexitatea temei , sau chiar folosindu-se propriile cunostinte, fara ceva ajutator, la temele simple. Spre exemplu, Dl.Jianu a sesizat foarte bine ca multe din teme se regasesc in cele 3 volume ale lui V.E.Goleniscev : “Programa pregatirii tinerilor sahisti pentru categoria I”, pe care gratuit le-am pus la dispozitia amatorilor, in format pdf, chiar in articolul care cuprinde si “planificarea antrenamentelor”. Totusi, cele 3 volume mai sus mentionate sunt total insuficiente pentru abordarea temelor. Aveti suficient material pe site-ul Dlui.Stere Marian, de unde sa selectati cele mai potrivite informatii. Altele trebuie sa vi le procurati singur, din alte surse. Pana la urma, valoarea unui antrenor sta nu numai in cunostiintele acumulate la momentul “x” , in nivelul de munca, de implicare emotionala, de experienta, dar si in implicarea sa in selectarea materialelor si modul cum le prezinta juniorului.
“Programa” este strict doar pentru antrenor, pentru orientare, pentru a fi sigur ca in timp ati abordat toate temele absolut necesare. Daca ati citit ce am scris dupa prezentarea “planificarii”, ati fi remarcat ca am precizat ca : “Pentru unele teme sunt necesare un numar de antrenamente functie de aprecierea antrenorului ca elevii sai si-au insusit cunostintele. Este posibil ca antrenorul sa aprecieze ca mai multe teme sa faca obiectul unui singur antrenament ( mai putin probabil). In mod sigur insa, vor fi necesare alocarea unui numar considerabil de antrenamente pentru : …” De asemeni ordinea cronologica a prezentarii temelor este la latitudinea antrenorului. Am lucrat si cu cei de 4 ani si jumatate, si cu cei de 10-12 ani si cu cei de 16-18 ani, dar si cu cei 32-36 ani. Diferentele sunt imense. Spre exemplu, tema nr.14 (notatia sahista). Daca la cei peste 12 ani ( desi mai ai si surprize) tema poate fi prezentata si incheiata in 5-10 minute, la cei intre 6 si 10 poate fi epuizata in 30 minute si 1ora, cu tot cu verificarea ca au inteles totul si tot constati si dupa multe antrenamente ca uita sa precizeze care din turnuri sau cai muta pe acelasi camp ( ex. : scriu Td5 in loc de Tdd5 sau T5d5 ), dar asta se regleaza in timp,
dupa multe dadaceli, atentionari ale elevului si cretinizarea antrenorului; la cei sub 6 ani ( desi sunt si exceptii) antrenorul ar face bine sa se menajeze si sa renunte pentru moment la tema, deoarece risca sa devina pentru un timp invatatoare si nu are rost.
Referitor la incercarea de “rezolvare” a prezentului ( copilul sa nu lase piese in priza, sa vada sa captureze ,etc.) fara perspectiva viitorului, ce sa spun…asta tine de antrenor, de
modul in care percepe activitatea sa. Personal, consider ca ceea ce ati constatat la copii, se va regla automat pe masura ce vor capata experienta si vor avea mai multe cunostinte de sah. Este exact ca la educatia unui copil care abia invata sa vorbeasca. Nu il ajuta cu nimic sa-i vorbesti cu exprimari distorsionate, ci sa-i vorbesti normal, ca unui
adult, explicandu-i ceea ce nu cunoaste. Cred ca la fel este si la sah. Atentionati-l cand greseste, fara a face un caz din asta, dar continuati alimentarea cu informatii sahiste.
Acele greseli sunt inerente varstei si multe sunt din imposibilitatea de a se concentra prea mult timp. Am constatat ca pana in 6 ani, de regula, copiii nu-si pot concentra atentia decat vreo 15 minute, dupa care trebuie sa le acorzi o relaxare de 5-10 minute (cu o gluma, pe care ei au tendinta s-o lungeasca la infinit, eventual cu o fugareala prin zonele accesibile ) si iara o aducere cu picioarele pe pamant pentru alte 15 minute si tot asa. Ziceti ca lucrati ca antrenor de 2 ani. Va spun sincer ca am bajbait cu antrenamentele
vreo 3-4 ani pana sa imi clarific cum sa le abordez mai bine. Dupa accesarea site-urilor de sah insa si a ceva carti de la Conu Pessi, am aflat multe si mi-a fost mai usor dupa.
Spuneti ca :” O abordare atat de cuantificata m-ar descurja in primul rand pe mine si am mari indoieli ca m-ar ajuta sa rezolv temele prezentate inainte intr-un timp atat de scurt cat imi doresc.”. De aceea va intreb : Doriti sa va pregatiti juniorii cat mai bine, astfel incat sa aiba o baza de cunostiinte sahiste cat mai solide ? In acest caz, in cat timp credeti ca veti realiza acest lucru, cu fiecare dintre ei ? Cum primele intrebari sunt mai mult retorice, vine adevarata intrebare : Cum veti tine minte, cum veti avea siguranta ca ati lucrat cu elevii dvs. tot ce trebuia ? Sa nu-mi spuneti ca tineti minte dupa 3 ani ce ati lucrat la un antrenament, ca nu va cred. Sa nu-mi spuneti ca fara o programare a temelor, veti
aborda tot ce trebuie. Stiu ca este mai comod altfel, dar cred ca lucrul la “bunul simt” este neproductiv, chiar daca aveti rezultate la inceput.
PS.: Pentru ca am ajutat cand am putut, iar cei care ne rad in nas ca sunt atotcunoscatori nu au nevoie, va voi ajuta pe privat cu temele solicitate.
decembrie 21, 2015 - 2:52 pm@ Jugaru,
Scuze, nu ti-am raspuns acum la intrebari pentru ca am alte proiecte de terminat si, de fapt, eu ma despartisem deja pasnic de cititorii blogul ScC pe celalalt thread, cu un banc si urandu-va tuturor, Sarbatori Fericite. Dupa 1 ianuarie am sa revin si vom clarifica impreuna toate probleme interesante ridicate in cele 2 mesaje consecutive.
PS. Ai avut perfecta dreptare scriind: “Domnule Anuta, am mari indoieli ca # 64 are vreo legatura cu dumneavoastra sau cu planificarea dumneavoastra”
Intr-adevar NU exista nici cea mai mica legatura, NU citesc niciodata mesajele semnate astfel, nici NU le voi citi vreodata. Le scanez foarte rapid in diagonala cautand, la fel ca programele de interceptare americane a convorbirilot telefonice, cuvintele tipice. Constat ca nu exista si le ignor continutul, nedorind noi controverse jignitoare si/sau noi insulte pe ScC.
decembrie 23, 2015 - 12:51 pmUrez gazdelor ,domnului Iulian Ceausescu ( multumesc pt. urarile de pe FB ) un Craciun fericit cu pace in suflet , cu liniste si bucurie in inima ! Urez tuturor iubitorilor sahului -dincolo de orgolii,pareri,sfaturi,dispute,etc. -sa ii uneasca dragostea pentru sportul nobil si sa tinda spre armonia caracteristica mintilor luminate.Intelepciunea naste modestie si dragoste ! Sahul este totusi un sport elitist. Cei care acced pe forum ar trebui sa fie modele de conduita ,exprimare pentru toti ceilalti care ii urmaresc si vor sa invete de la seniori.Cu fiecare dintre noi lumea sahului poate fi mai frumoasa ! Craciun Fericit tuturor !
decembrie 23, 2015 - 6:59 pmNu sunt antrenor si nici jucator de sah, dar am jucat sah ca junior si am obtinut doua medalii la campionatele nationale (bronz – U12 si argint U14). Am reprezentat Romania la Campionatele Europene din 1991 (Mamaia), unde m-am clasat pe locul 12 (U14).
Nu am beneficiat de antrenamente cu jucatori sau antrenori iesiti din comun. Pana la obtinerea rezultatelor mentionate, lista antrenorilor i-a cuprins pe urmatorii: tata, Ewald Berger, George Balica, Dan Stanica si Viorel Trifan.
Am invatat sah fara o programa, haotic. Singurele lucruri sistematice studiate au fost Enciclopedia Combinatiilor si cartile de finaluri ale lui Yuri Averbach.
Nu am muncit aproape deloc singur, dar daca eram supravegheat sau prindeam un antrenor lucram si 14 ore (cu doua pauze scurte pentru masa). Singuratatea ma facea sa imi pierd imediat interesul pentru studiul sahului.
Dupa Campionatele Europene din 1991 am parasit studiul sahului. De ce? Pentru ca au inceput sa ma atraga alte lucruri pe care le-am considerat mai importante: matematica, fizica, filosofia, politica. Dar si pentru ca am inteles foarte clar ca fara un antrenor foarte bun, care sa stie sa imi prezinte sistematic si profund lucrurile, “nu mai merge”. Am simtit ca nu mai pot progresa intr-un ritm sustinut, ca munca mea era mai mult pierdere de timp. Cel care m-a convins de acest fapt a fost domnul Mihai Ghinda. Sigur nu a vrut si nici nu si-a dat seama. A fost suficient ca m-a primit alaturi de Andrei Istratescu la analiza catorva partide ale celui din urma. Eu ma jucam cu Andrei cand l-a chemat la analiza si Andrei nu a vrut sa ma lase “cu ochii in soare”. Dupa aceasta experienta mi-am dat seama ca nu am avut niciodata un antrenor de sah. Am avut doar oameni care stiau ceva sah si erau binevoitori sa imi transmita si mie cunostintele lor.
Toate cele povestite mai sus au dus la doua consecinte, care ar putea interesa in contextul acestei dezbateri:
A. Ideea realizarii unei scoli de sah online la care sa predea oameni foarte competenti. Eu am avut doar ideile care stau la baza acestui proiect, realizarea se datoreaza altora.
De ce nu l-am invitat pe domnul Mihai Ghinda sa predea? Pentru ca este un proiect finantat foarte slab si pentru ca am considerat ca este foarte ocupat. Ne-am inselat? 🙂 Putem repara acesta greseala! 🙂
Din cauza finantarii slabe proiectul nu arata asa cum ar trebui. El nu are coerenta necesara si nici cea mai buna prezentare. Noi am facut ce am putut si stim cum s-ar putea face mult mai bine, dar ne lipsesc fondurile necesare.
Am transmis ideea la nivelul conducerii FRSah prin intermediul domnului Lucian Jugaru. Federatia are fonduri suficiente pentru a realiza la alte standarde un proiect asemanator. Suntem dispusi si la un parteneriat. Momentan nu am primit niciun raspuns. Poate se gandeste, totusi, cineva de la FRSah sa promoveze proiectul pe site-ul institutiei.
Orice ajutor pentru realizarea proiectului este binevenit si apreciat.
B. M-am hotarat sa investesc gratuit timp in antrenarea unui junior. L-am luat de la un nivel foarte apropiat de zero. Stia sa mute piesele, nu cunostea mutarile speciale. Juca sah doar cu tatal sau.
De ce am luat acesta decizie? Pentru ca:
i) am vrut sa il ajut
ii) am vrut sa concep o metoda de a invata sahul de care mi-ar fi placut sa beneficiez cand eram junior
iii) Am vrut sa demonstrez ca un junior poate ajunge la elo > 1500 fara sa joace niciun concurs.
Ce am realizat?
i) L-am ajutat sa depaseasca 1500 puncte elo, dupa cateva cantonamente in care s-a lucrat foarte intens (minim 8 ore / zi). Intre cantonamente nu a muncit aproape deloc singur. Dupa aceasta l-am predat lui Marius Ceteras, In prezent a depasit 1900 elo.
ii) Am dezvoltat metoda. Ea se bazeaza pe lucrul sistematic al procedeelor tactice, pe invatarea graduala a principiilor strategice specifice fiecarei faze de joc a partidei, si pe partide jucate cu calculatorul. Ce aduce nou metoda? O sistematizare foarte riguroasa si invatarea prin intermediul intrebarilor la care trebuie sa raspunda jucatorul inainte de efectuarea mutarii. In timpul partidelor cu calculatorul jucatorul nu are voie sa mute pana nu urmeaza un algoritm clar de gandire care ii este impus de un set de intrebari la care trebuie sa raspunda.
De ce cred este important aspectul cu intrebarile? Pentru ca am constatat ca multi juniori stiu mai mult decat aplica in partida pentru ca nu au gandirea sistematizata, nu urmaresc algoritmi clari de gandire.
Iata, pe scurt, despre ce e vorba:
1 analiza tactica – verific toare procedeele tactice invatate; daca exista oportunitati ori amenintari decid in consecinta, daca nu exista trec la pasul 2
2. analiza strategica – in ce faza a partidei ma aflu?; care sunt principiile care se aplica?; care este principiul mai important in acest moment?; ce mutari concrete pot face pentru a aplica principiul?
3. analiza tactica a mutarilor descoperite la punctul 2
4. analiza strategica a pozitiilor rezultate din calculul de la punctul 3
Toate acestea se asimileaza treptat prin seturi de cate 10 intrebari pe care jucatorul si le pune inainte de a muta.
iii) Iustin Ciorgovean a intrat in lista elo direct cu elo > 1500. Nu a scazut ulterior sub acest nivel.
Astept opinii si comentarii. Nu voi intra in polemici. Sper ca ceea ce am scris nu v-a pricinuit regret pentru timpul alocat lecturii. Imi cer iertare pentru eventualele greseli de scriere.
Sarbatori cu bucurie!
decembrie 28, 2015 - 1:32 pm