Teoria deschiderilor – raspunsuri la intrebarile dumneavoastra

update 05.02.2009: s-au adaugat partidele pentru a putea fi vizionate

Saptamana asta incerc sa-i raspund lui rodantero, care a scris pe blogul nostru, printre altele “De asemenea, desi joc destul de des siciliana, nu am gasit si o varianta in care negrul sa conduca atacul (daca o stiti m-ar interesa s-o aflu si eu)”.

M-a cam pus pe ganduri intrebarea lui, e dificil de raspuns la ea. Sa incercam, totusi. Macar pt faptul ca siciliana deschisa este, pentru mine, cea mai frumoasa deschidere in sah; cred ca nu exista sahist sa nu fi incercat vreodata siciliana.

A fost o data ca niciodata… Pana in era Kasparov nici nu exista acest concept, ca negrul sa incerce sa preia initiativa inca din deschidere. In toate deshiderile negrul era multumit sa egaleze pozitia, nimic mai mult. Kasparov a revolutionat teoria deschiderilor si a inceput sa caute in toate deschiderile cai prin care negrul sa lupte pt initiativa. Daca va amintiti, inca din timpul primului meci contra lui Karpov, meciul fara final inceput in 1983, Kasparov a incercat sa revolutioneze siciliana jucand d5 prematur (cu sacrificiu de pion) in Paulsen. Si daca pana la urma analizele au ‘ingropat’ ideea de atunci a lui Kasparov, el a avut succes imediat in momentul in meciului. Pana in momentul retragerii Kasparov a continuat a lupte pt negrul in Siciliana, avand multe reusite la activ, in special in Najdorf.

Una peste alta, as zice ca siciliana este mai degraba o deschidere de contraatac ci nu de atac; negrul are totusi sansa lui, si daca prinde o zi buna, obtine si initiativa, precum in exemplul ce urmeaza:

Shirov,Alexei (2755) – Anand,Vishvanatan (2799) [B96]

XXV SuperGM Morelia/Linares MEX/ESP (1), 15.02.2008

1.e4 c5 2.Nf3 d6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 Nf6 5.Nc3 a6 6.Bg5 e6 Varianta Najdorf, o jungla a sahului modern, ofera oportunitati de joc la castig pentru ambele parti. 7.f4 Nbd7 8.Qf3 Qc7 9.0–0–0 b5 10.Bd3 Albul alege un setup agresiv; nici nu se putea altfel cand la alb e Shirov. 10…Bb7 11.Rhe1 Qb6 12.Nb3

Rc8 [12…b4 13.Nb1 Qc7 14.N1d2 Be7 15.Qh3 = Shirov-Karjakin, WC 2008] 13.Qh3 Dama pleaca de pe legatura pt a se putea impinge e5 la momentul oportun [13.Kb1 b4 14.Ne2 Be7 15.Ng3 h6 16.Bh4 a5 17.Nh5 Nxh5 18.Bxe7 Kxe7 (18…Nxf4 19.Bxd6!) 19.Qxh5 a4 20.Nd2 Qc5 21.e5!‚ , Rodin-Rashkovsky, Moscow 1996.] 13…Rxc3!? Sacrificiu tematic al calitatii. Nu ca nu l-ar cunoaste si rodantero, l-am vazut aplicandu-l la blitz la un Colosseum! 14.bxc3 Qc7 15.Kb1?! Nu a fost cea mai buna mutare; din moment ce Shirov avea de gand sa impinga e5, trebuia sa aiba in vedere Nf6-d5, moment in care Anand ameninta sa ia cu sah la c3 cu regele pe b1 [Era interesant 15.f5!? e5™ 16.Bd2 Be7 17.g4 d5™ 18.exd5 Nxd5 19.Be4 N7b6„] 15…Be7 Negrul nu se grabeste, incheindu-si calm dezvoltarea [15…Qxc3? 16.e5 dxe5 17.Bxf6 gxf6 18.Bxb5+-]

16.e5!? In stilul care l-a consacrat, Shirov cauta complicatiile. 16…dxe5 [Era mult mai slaba 16…Nd5 17.Bxe7 Nxc3+ 18.Kb2 Nxd1+ 19.Rxd1 Kxe7 20.Bxb5!] 17.f5 O decizie controversata. In mod sigur Shirov a calculat si variantele cu 17.fxe5, dar probabil a fost ceva ce nu i-a placut. [17.fxe5 Nd5 (17…Nxe5 18.Qg3 Bd6 19.Bxf6 gxf6 20.Qg7±) 18.Bxe7 Nxc3+ 19.Ka1 Kxe7 (19…Nxd1 20.Bb4!) 20.Qh4+ Ke8 (20…f6!?) 21.Rd2 Bd5© – Negrul are compensatie pt calitate, dar turnul din h8 inca nu e in joc.(21…Nxe5 22.Qh5) ] 17…Nd5 18.Bxe7 Kxe7 Anand nu se grabeste sa ia la c3; uneori amenintarea e mai puternica decat ducerea ei la indeplinire. 19.fxe6 fxe6 20.Qg3 Shirov tot cauta o bresa. 20…g6 21.Rd2! mutare cu scop dublu, pleaca din sahul de cal, cu ideea Rf2. 21…Rc8

22.Qg5+? [22.Rf2! e4 (22…N7f6 23.Qh4) 23.Qh4+ N7f6 24.Bxe4 Nxc3+ (24…g5 25.Qxg5 Rg8 26.Bxd5!! Rxg5 27.Rxe6+ Kd8 28.Rfxf6±) 25.Kc1 Qe5 (25…Ncxe4? 26.Rxe4+-) 26.Rxf6 Nxa2+ 27.Kb1 Nc3+ 28.Kc1=] 22…Ke8 23.Qg4 [23.Bxg6+ hxg6 24.Qxg6+ Ke7 25.Qg7+ Kd6µ – Regele negru e in siguranta; 23.Qh4 N7f6! a) 23…e4 24.Qxh7! (24.Bxe4 Nxc3+µ) 24…Nf8 25.Qxc7 Rxc7 26.Bf1÷; b) 23…Nxc3+ 24.Ka1 Na4 25.c4! bxc4 26.Rc1÷; 24.Rf2 Nh5! – mutarea posibila cand regele e pe e8, de aceea sahul de dama nu a fost inspirat; (24…Nxc3+ 25.Ka1 Ncd5 26.Kb1=) 25.Ref1 Nhf4µ] 23…Nxc3+ 24.Ka1 Bd5µ Acum pozitia negrului e super-solida. In mod normal negrul castiga aici 25.Re3 [25.Qh4 Qd6] 25…Nf6! [25…Qd6? 26.Qh3!] 26.Qh4 [26.Qb4 e4 27.Bf1 Bxb3 28.Qxb3 (28.axb3 Ncd5–+) 28…Qe5–+] 26…Qe7 [26…Qg7!?] 27.Bf1? Pierde imediat. [Albul ar fi putut incerca 27.Qg3!? Nfe4 (27…Qa3? 28.Bxg6+!±) 28.Bxe4 Nxe4 29.Rxe4 Bxe4 30.Qxe5 Bxc2 31.Nd4 Bf5µ; 27.Qh3 Qb4]

27…Bxb3! Anand incheie repede [27…Qa3?! 28.Rxc3 Rxc3 29.Qxf6 Rxb3 30.Qh8+=] 28.cxb3 Nce4! 29.Rb2 [29.Rxe4 Qa3! 30.Bd3 Nxe4 31.Qxe4 Qc1+ 32.Bb1 Qxd2–+; 29.Rd1 Qa3 30.Qe1 Rc2–+] 29…Rc1+ 30.Rb1 Qc5 0–1

aici puteti revedea aprtida

Exemplul de mai sus a nu e neaparat o solutie, cat o incurajare pt rodantero.. Altfel, intrucat a intrebat despre Atacul Keres ( o sa incerc sa vb si despre Atacul Keres in viitor), am dedus ca rodantero joaca de obicei Scheveningen la negru. Am totusi o propunere pt el .Ca de obicei, o voi lua pe poteci mai laturalnice ale teoriei…

APARAREA SICILIANA: VARIANTE cu…Db6

O idee mai putin cunoscuta, sau cel putin nu superanalizata, este ideea dezvoltarii damei la b6 inca de la primele mutari, cu alte cuvinte inainte de terminarea dezvoltarii celorlalte piese.

Cei interesati in mutarea …Db6 in diferite linii din Siciliana ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele:

-1.e4 c5 2.Cf3 Cc6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 Db6;

– Varianta Anti-Sozin 6…Db6;

– Varianta Pionului Otravit din Najdorf;

– Varianta Kengis 1.e4 c5 2.Nf3 e6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 Db6;

Si ar mai fi una…cea pe care vreau sa i-o propun atentiei lui rodantero, sau oricui e interesat.

APARAREA SICILIANA: VARIANTA GODIVA (B32)

Incepe asa: 1.e4 c5 2.Cf3 Cc6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Db6

Godiva este siciliana pe care o jucam in adolescenta. De fapt habar nu aveam ca se numeste asa, am prins de undeva ideea din zbor si am inceput si eu sa o joc, ‘dupa ureche’, satul sa fiu executat pe pregatirea de acasa in Paulsen sau Atacul Keres din Scheveningen.

Mi-a placut imediat, avand caracteristicile care imi plac mie la o deschidere: e mai putin cunoscuta, si in plus sunt unele mici capcane in care poate cadea un jucator neavizat. Ex: 1.e4 c5 2.Cf3 Cc6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Db6 5.Cb3 Cf6 6.Ne3? [albul s-a aparat pe b2 si acum i se pare ca poate sa se dezvolte cu tempo] 6…Db4+ [dar acum pierde un pion in toate variantele: 1)7.Cc3 Cxe4 8.a3 Cxc3 9.axb4 Cxd1 sau 2) 7.C1d2 Cxe4 8.c3 (sau 8.a3) 8…Da4].

E adevarat ca la b6 dama nu este plasata optim, mai ales ca blocheaza pionul b. Mai mult, se pierde si un tempo, cateva mutari mai tarziu dama trebuind repozitionata pe c7, campul ei obisnuit intr-o siciliana. Totusi, dupa cum se va vedea, se pune presiune pe calul alb din d4, iar albul se vede nevoit sa-l mute, recuperandu-se astfel tempoul de mai sus. Altfel pozitia damei pe b6 il incurca un pic pe alb, el avand la indemana un numar restrans de variante si planuri. Albul trebuie sa tina cont de asemenea de pionul din b2, (pionul trebuie aparat inainte de dezvoltarea nebunului din c1); de asemenea nu mai este atat de la indemana albului impingerea f2-f4, si in plus el trebui sa tina cont de unele amenintari ce pot aparea pe diagonala b6-g1.

Dupa ce am jucat-o ani de zile am inceput sa o joc rezonabil, dar in lipsa unor materiale teoretice in aceasta varianta mi-am format unele automatisme gresite, si in plus dupa ani de zile nu mai beneficiam nici de elementul surpriza, incepusem sa joc sisteme mai pozitionale, mai solide…si am trecut pana la urma la altceva.

Ca sa aduc argumente mai concrete…Am descoperit o statistica f. interesanta referitoare la aceasta Godiva: din totalul partidelor in care s-a jucat raportul de forte este dupa cum urmeaza: 35,17% alb 26,03% remize 38,8% negrul. Asadar negrul a obtinut un excelent procent de 51,81%, semnificativ peste media pe care o scoate in toate variantele (46%). Mai mult, in varianta principala din Godiva, cea cu 5.Nb3, negrul obtine un consistent 50,93%. Statisticile pot induce uneori in eroare, dar in cazul aceasta arata ca deschiderea merita macar incercata.

De asemenea este incurajator faptul ca multi mari maestrii au jucat frecvent aceasta varianta: Morozevich, Akopian, Polgar Judith, Anastasian, Movsesian, Milov, Smirin, Kurajika, Grivas, Barlov, Yermolinsky, Gulko, Kavalek, Gufeld, Chiburdanidze samd

GM grec Efstratios Grivas are 60% cu negrul in aceasta varianta.

Avantaje si dezavantaje in Godiva

Dupa cum si mai sus, e f putina teorie prin comparatie cu alte sisteme, astfel incat cunoasterea unor idei de baza in pozitiile tipice da un avantaj substantial in fata adversarilor.

Iarasi, Godiva e un sistem pe care albul nu-l studiaza de obicei, preocupat cu studiul unor sisteme precum Dragonul, Najdorf samd. Nu exista secvente de mutari fortate sau pozitii complexe analizate de Rybka. Nu inca. Aceastea sunt avantaje in favoarea jucatorului la negru.

Mai sunt si mici dezavantaje, de ce sa nu recunosc? Atunci cand limitam optiunile albului, le limitam si pe ale noastre, indirect. Calul e deja pe c6, si pot surveni cazuri in care ne-am dori sa-l fi dezvoltat pe d7. De asemenea si ale figuri sunt parca ‘setate’ sa ocupe cam aceleasi campuri. Nebunul de negru se dezvolta pe e7 (uneori pe b4), dama se retrage rapid pe c7 pt a se impinge pionul b si a juca Nb7, celalalt cal intotdeauna ocupa campul f6, iar rocada se amana un pic pt a nu da albului ocazia unui atac cand negrul nu e pregatit sa-l infrunte.

Desi relativa lipsa de optiuni a negrului e desigur un dezavantaj…exista si un mic avantaj aici, in senul ca pt negru e mai convenabil sa invete acest sistem.

Sa reamintim din nou ca in practica nu i-a fost prea usor albului sa infrunte Godiva.

. Asadar pt azi va voi prezenta doua exemple, ca sa intrati un pic in atmosfera deshiderii.

Mulyar,Michael A (2427) – Yermolinsky,Alex (2574) [B33]

USA-ch Seattle (2), 06.01.2002

1.e4 c5 2.Nf3 Nc6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 Qb6 5.Nb3 Nf6 6.Nc3 e6 7.Qe2 Bb4 8.Bd2 0–0 9.a3 Be7 Foarte interesanta ordinea de mutari. Aparent negrul pierde un tempo, dar datorita mutarii a3 negrul va ataca cu tempo cand va da drumul la pioni : 16, b5 si b4. Si oricum a3 e o slabire la rocada. In plus campul d2 nu este un camp optim pentru nebun, iar Yermolinski poate profita de aceasta pt a impinge d5 in conditii bune.

10.0–0–0 d5 Jucata pentru prima data in partida Movsesian,S-Grivas,E/Panormo 2001, aceasta mutare a fost recomandata de V. Golod inca din 1998. In acest joc, albul se decide sa atace pe flancul regelui, planul cel mai ambitios. [10…d6 11.g4 a6 12.g5 Nd7 13.h4 Qc7 14.f4 b5 15.Kb1 b4 16.axb4 Nxb4 17.f5‚ 1–0 Anand,V-Kramnik,V/Mainz 2001 (28)] 11.e5 [11.Be3 Qc7 12.exd5 Nxd5 13.Nxd5 exd5 14.g4!? Albul sta un pic mai bine, dar negrul se descurca totusi precum in exemplul urmator: 14…Rd8 15.Bg2 Be6 16.Kb1 Rac8 17.f4 d4 18.Bc1 d3 19.Rxd3 Rxd3 20.Qxd3 Bxg4 21.Be4 g6 22.f5 Qd6 si negrul a inceput sa stea mai bine in Movsesian,S-Grivas,E/Panormo 2001] 11…Nd7 12.f4 a6 13.Qh5 [13.Be3 Qc7 14.Qh5 merita atentie] 13…f5 Cand negrul reuseste sa impinga d5 in aceasta structura de pioni cu centrul blocat, am invatat din propria experienta ca f7-f5 e metoda f buna de aparare. E f greu pt alb sa mai faca progrese in atac pe flancul regelui; oricum, negrul vine mai repede pe flancul damei. Daca albul incearca sa ia en passant, jocul se deschide in favoarea negrului, care obtine un bun joc de figuri.

14.Bd3 [14.g4!? d4 15.Na2÷] 14…Nd4 Negrul schimba calul din b3 pt a putea juca Nd7-c5 15.Nxd4 Qxd4 16.Rhe1 [16.g4 Nc5 17.Be2 Ne4!? 18.Nxe4 fxe4÷; 16.Qh3!? Qb6 (16…Nc5? 17.Be3+-) 17.Be3 (17.Nxd5? exd5 18.Bxf5 Rxf5 19.Qxf5 Nc5 20.Qh5 Be6 …21.f5? (21.Bb4 Na4!?‚) 21…Na4–+) 17…Bc5 18.Bxc5 Nxc5 19.Kb1 Bd7 20.g4!‚] 16…Qb6 17.Re3 [17.g4 Nc5÷ …18.Bxf5? exf5 19.Nxd5 Nd3+! (19…Qe6 20.Bb4ƒ) 20.cxd3 Qc6+ 21.Nc3 fxg4µ] 17…g6 18.Qh6 Nc5 19.Rh3 [19.g4? d4 20.Rh3 Nxd3+ 21.cxd3 Rf7] 19…Nxd3+ 20.Rxd3 Rf7÷

Pozitia este preferabila pentru negru, dupa parerea mea, datorita prospectelor de atac interesante de pa flancul damei si a perechii de nebuni. ½–½

Aici pueteti revedea partida

Brodsky,Michail – Akopian,Vladimir [B33]

USSR, 1987

1.e4 c5 2.Nf3 Nc6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 Qb6 5.Nb3 Nf6 6.Nc3 e6 7.Bd3 Be7 8.0–0 a6 9.a4 d6 10.Be3 Qc7 S-a ajuns prin intervertire in ceva ce arata a Scheveningen. Aici eu jucam altfel, fara b6 sau b5;faceam 0–0 jucam Rd8 sau Re8 si jucam d5 sau e5 (mai des cu d5). In fine, v-am spus ca eu jucam “dupa ureche”, sa dam credit unui GM precum Akopian!

11.f4 b6 12.Qf3 0–0 13.Rae1 [13.e5? dxe5 14.fxe5 Nxe5! 15.Qxa8 Bb7 16.Qa7 Neg4! 17.Bf4 Qc6–+] 13…Bb7 14.Qh3 Nb4

15.e5?! dxe5 16.fxe5 Qxe5 17.Bxb6 [17.Rxf6 Nxd3] 17…Qh5

18.Qxh5 Nxh5 19.Bc5 Nxd3 20.cxd3 [20.Bxe7 Nxe1 21.Bxf8 Nxg2] 20…Rfe8! 21.Bxe7 Rxe7 22.Nc5 a5!³

… (65 mutari)[22…Bc6 23.b4] 0–1

Aici pueti revedea aprtida

Ganor,Dotan (2338) – Golod,Vitali (2586) [B85]

ISR-chT Israel (6), 01.04.2005

1.e4 c5 2.Nf3 Nc6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 Qb6 5.Nb3 Nf6 6.Nc3 e6 7.Be3 Qc7 8.a3 Impiedica Bb4. [8.Bd3!? o mutare des jucata aici 8.Bd3 a6 9. f4 d6 10. Qf3 b5 11. g4 Bb7 12. g5 Nd7 13. O-O-O Nc5 14. Kb1 Nb4 15.Rhe1 Nbxd3 16. cxd3 b4 17. Ne2 Nxb3 18. axb3 a5 19. f5 e5 20. Bd2 a4 21. Bxb4 axb3 22. Nc3 d5 23. Bxf8 Kxf8 0–1 Shytaj,L-Golod,V/Lido degli Estenci,2003] 8…a6 La randul lui negrul previne Nb5. 9.Be2 9. f4 d6 10. Bd3 b5 11. O-O Be7 12. Qf3 Rb8 13. Kh1 O-O 14. Qg3 Kh8 15. Nd4 Bd7 16. Nf3 b4 17. axb4 Nxb4 18. Bd4 Qb7 19. e5 dxe5 20. Bxe5 Rbd8 21. Bxh7 Kxh7 22. Ng5+ Kg8 23. Qh3 Bc6 24. Rf3 Bxf3 25. gxf3 Nh5 26. Bxg7 f6 27. Qxh5 fxg5 28. Bxf8 Kxf8 29. Ne4 Qd5 30. fxg5 Qf5 31. Rg1 Nd5 0–1 Blodstein,A(2290)-Golod,V(2555), ISR ch rapid, 2003 9…Be7 10.0–0 b5!? Se poate juca si 10…0–0 in pozitia asta; am mai zis si in alta parte ca eu amanam dezvlotarea pe flancul damei si preferam sa joc cu 0–0 si sa imping cat mai devreme d5 sau e5 in functie de pozitie; uneori nu mai era oportuna dezvoltarea nebunului pe flancul damei, si renuntam la b5 pana la urma. Dar dupa cum vedeti marii maestri au mai mult ca sigur planuri mai bune decat cele pe care le incropea un junior oarecare.

11.f4 0–0 12.Bf3 Se poate ajunge aici si invers: 10…0–0 11.f4 b5 12.Bf3 12…d6 13.Qe2 Nd7!? Negrul anticipeaza g4-g5, care acum nu-i mai intra albului cu tempo; in plus calul a ‘ochit’ campul slab c4. E genul de mutare flexibila pe care trebuie sa le caute un jucator de siciliana, o mutare in acelasi timp profilactica (indreptata impotriva intentiilor adversarului), dar in acelasi timp integrata in ansamblul de microplanuri pe care ni le facem la tabla. [S-a mai jucat aici: 13…Bb7!? 14.Qf2 Rac8 15.Bb6 Qb8 16.Rad1 Rfe8 17.g4 Nd7 18.Be3 Nc5!ƒ Desbouefs,M-Golod,V/Zuerich,2004(0–1)(28); S-a mai jucat de destule ori si 13…Rb8 ] 14.Kh1 Rb8 Negrul pleaca de pe diagonala a8-h1 pt a putea pregati ,manevra Nb6-c4. Ar fi fost mai neplacut pt el daca incerca direct: [14…Nb6 15.Bxb6 Qxb6 16.Nd5 exd5 17.exd5 Bf6 18.dxc6 Bxb2÷] 15.Rfe1 Mutare profilactica, previne ideea negrului Nb6-c4: 15…Re8!? [15…Nb6?! 16.Bxb6 Rxb6 17.Nd5 exd5 18.exd5 Bf6 19.dxc6 Bxb2÷] 16.Rad1 Nb6 Negrul a reeusit pana la urma

17.Nd4 [17.Nd2 Na5 /\Nac4] 17…Nxd4 18.Rxd4? d4 nu e un camp prea bun pt turn [18.Bxd4!? …Nc4 19.e5„] 18…Nc4³ 19.Bc1 Nxa3! 20.Nd5 exd5 21.bxa3 Bh4!

Mutarea care il provoaca pe alb la slabirea g2-g3, negrul urmand sa exploateze diagonala a8-h1 [21…dxe4?! 22.Rxe4 Kf8 23.Bb2 Bb7 24.Bxg7+ Kxg7 25.Rxe7 Rxe7 26.Qxe7 Qxe7 27.Rxe7 Bxf3 28.gxf3 Rc8 29.Ra7³] 22.g3 Bf6 [22…dxe4? 23.Rxe4 Rxe4 24.Qxe4 si negrul pierde o piesa] 23.Rxd5 Bb7! [‹23…Be6 24.Rdd1 Rbc8³] 24.Rd3 Rbc8 25.Qg2?! [25.Bd2!? Qxc2 26.Rxd6 Rc4 27.e5 Be7ƒ =/+/-/+] 25…Qxc2 26.Rxd6?? Greseala grava, albul pierde imediat acum [26.Qxc2!? Rxc2 27.Rxd6 h5! (27…Bc3!? 28.Red1 f5µ) 28.Bd2 (28.Kg1? Bc3 29.Red1 Bxe4 30.Bxe4 Rxe4–+) 28…Bc3µ] 26…Qxc1! [26…Bxe4? …27.Bxe4 Qxc1 28.Bxh7+! Kf8 (28…Kh8?! 29.Rf1 Qxa3 30.Rd3) 29.Rxc1 Rxc1+ 30.Qg1 Rxg1+ 31.Kxg1³] 27.Rxc1 Rxc1+ 28.Rd1™ Rxd1+ 29.Bxd1 Rxe4!–+ [29…Bxe4?? 30.Bf3 Bxf3 31.Qxf3=]

0–1

Aici puteti revedea partida

Vitali Golod

Dar iata in continuare schitate cateva linii prinicpale din Godiva:

1.)5.Cb3 Cf6 6.Cc3 (6.Nd3 d5! si deja negrul preia initiativa – 7.exd5 Cxd5 7.Nxh7? Ne6 !? urmat de 8…0-0-0 cu compensatie suficienta) 6…e6

a)7.a3 d6 8.Nf4

b)7.Ne3 Dc7 8.a3

7.Nd3

5.Cb5 a6 si acum:

a1) 6.Ne3 Dd8 7.C5c3 e6

a2) 6.Ne3 Dd8 7.Cd4 Cf6 8.Cc3

b1) 6.Ne3 Da5+ 7.C5c3 e6

b2) 6.Ne3 Da5+ 7.C5c3 Cf6 8.Cd2

Acuma desigur ar fi de ‘lucru’ la fiecare din variantele de mai sus, dar mi-am propus sa scriu doar un articol despre asta deocamdata asa ca…Daca cineva doreste in mod special, as putea incerca sa detaleiz ramurile de mai sus.

In practica s-au mai intalnit si alte continuari care sunt destul de slabe pt alb, cum ar fi 5.Cxc6 (5…bxc6 c.m.bun raspuns) sau 5.c3 care iar nu poate fi buna caci negrul reuseste sa impinga d5 in conditii bune.

Mda, tocmai am realizat ca acest articol despre Godiva va avea doua parti. Partea a II-a va fi mai stufoasa, n-o sa mai fie nevoie de ocolisuri si introduceri, voi intra abrupt si voi arata ordinea de mutari concreta, variantele principale, idei si planuri mai amanuntite.

Si in plus, voi prezenta cu analize amanuntite 37 de partide de ale mele! Glumesc, evident (nu ca nu as avea acele partide!). Voi incerca alt subiect data viitoare. De fapt, e f greu de scris despre o varianta intr-un spatiu atat de scurt, avand si timp limitat la dispozitie. Tot ce pot sa fac e sa schitez cateva idei principale ca sa va incit un pic. Daca doreste cineva sa se apuce vreuna din variantele prezentate pana acum, il pot ajuta cu materiale auxiliare.

Deja am devenit nostalgic scriind acest articol. Mi-am dat seama ca acuma pot sa joc Godiva mult mai bine decat o faceam odinioara, asa ca o sa ma apuc sa o joc din nou. Dvs ce credeti? Faceti o inercare?