Doua atacuri la rege marca Leonid Stein

Leonid Stein e jucatorul meu preferat, in aceeasi galerie de maestri ai atacului ca Tal,  Fischer, Alehin, Bronstein (nu-mi place Kasparov, promotorul analizei cu calculatorul!). Studiindu-i partidele, Stein mi-a aratat o tehnica superba, in special a atacului la rege si a valorificarii avantajului. Singura mea ciuda e, parafrazandu-l pe Speelman(pastrand proportiile, desigur) e ca vad combinatiile lui Stein (mai mult sau mai putin) dar nu reusesc sa ajung in pozitii care sa permita astfel de combinatii!! 🙂

Prima partida este una importanta deoarece prin victoria la eventualul castigator al turneului (Campionatul nr.28 al URSS, Moscova 1961), Stein isi asigura locul 3, medalia de bronz dar mai important, un loc in Turneul Interzonal! Ce o fi fost in sufletul lui Leonid Stein – dupa o lunga perioada in care a fost un simplu maestru, sa joace asa de bine in finala tarii si mai mult, sa se califice la treapta urmatoare a calificarilor pentru titlul mondial.

Spassky, Bronstein si Geller printre altii, au pierdut la Stein in acest turneu, doar ca sa va faceti o idee a ceea ce inseamna locul 3 intr-o asemenea competitie,  iar Petrosian a jucat foarte rar asa cum a jucat in partida prezentata mai jos, cu analiza lui MMI Eduard Gufeld si MF Efim Lazarev (Leonid Stein Master of Risk Strategy, Thinkers’ Press 2001):

Stein – Petrosian

Apararea Franceza(C18), Moscova, 1961

1.e4 e6 2.d4 d5 3.Nc3 Bb4 4.e5 Ne7 5. a3 Bxc3+ 6.bxc3 c5 7.Qg4 Nf5

Cei care nu se feresc de complicatii in mod normal sacrifica pionii g si h prin 7…cxd4 8.Qxg7 Rg8 9.Qxh7 Qc7 cu joc foarte taios. Petrosian, conform stilului sau, adopta o continuare mai putin riscanta si mai putin activa.

8.Bd3 h5 9. Qf4 Nc6

Un moment important. De ce n-a jucat Petrosian 9…Qh4, considerata la momentul respectiv cea mai buna? Trebuie tinut cont de faptul ca Petrosian inaintea partidei era in plutonul fruntas, cu 3.5 puncte, iar Stein doar doua puncte din patru si o partida intrerupta in pozitie pierduta! Normal, Petrosian juca la victorie. Dupa 9…Qh4 10.Nf3 Qxf4 11.Bxf4 negrul trebuia sa “sufere” intr-un final inferior, iar daca tinea damele pe masa totusi avea compensatie pentru initiativa serioasa a albului. Marele maestru spera aici ca tanarul si neexperimentatul sau adversar, deja cunoscut pentru nerabdarea sa si ritmul rapid de joc sa se arunce in atac dupa un miraj, supraevaluandu-si sansele.

10. Ne2 Nce7 11.Ng3 Ng6 ?

Deja negrul intrece limita riscului permis. Cinci tempo-uri pierdute pe mutarile acestui cal, el a ramas in urma cu dezvoltarea. Da, dama alba nu prea are unde sa se retraga, dar e o compensatie prea mica. Dupa Stein, negrul ar fi trebuit sa pregateasca rocada mare prin 11…Bd7 sau 11…c4 . Acum deja nu mai e timp pentru aceasta operatiune.

12. Dd2 Bd7 13. Tb1!

Asta e! Vassily Panov, comentand partida in buletinul oficial al turneului, a descris  dificultatile  negrului: “Regele negru trebuie sa stea in centru din doua motive: rocada mica e posibila dar nu e recomandata, rocada mare ar fi buna daca n-ar fi imposibila!” De exemplu, 13…Qc7 14.Qg5! Aceasta varianta ilustreaza clar problemele aduse de mutarea Ne7-g6.

13… Rb8 14. 0-0 c4 15. Be2 Nxg3

Dupa 15…h4 16.Nxf5 exf5 17. Bf3 Be6 18.a4! avantajul albului este foarte evident.

16.fxg3! Deschide coloana pentru turnuri si creeaza o amenintare concreta: 17.h4! si 18 Qd1 cu castigul unui pion. Negrul este fortat sa joace…

16…h4 17.Bg4!

Titlul filmului “Solo pentru Elefant si Orchestra” pare foarte adecvat in acest moment(nn. Jocul de cuvinte are sens daca tinem cont de faptul ca nebunul in rusa este “slon”, adica… elefant). In general, Stein avea un dar de a face astfel de mutari aparent fara pretentii, dar care creeaza o ofensiva formidabila pe o portiune mica a tablei. Mai tarziu in partida, nebunul a fost decisiv pentru victoria albului.

17…hxg3 18.hxg3 Qe7 19. a4! Bxa4

Practic, poate cea mai buna modalitate de a opune rezistenta. Nebunul se retrage dintr-o pozitie mai activa, in schimb negrul are ocazia sa aduca turnul in apararea liniei a 7-a.

20.Ra1 b5 21.Ba3 Qd7 22.Rf2 Rb7 23.Raf1 Qd8 Aparent negrul apara tot dar…

24. Qd1! o mutare ce ascunde o amenintare foarte puternica: 25.Bxe6! exf6 26.Qg4.

24…Rh6 25.Bc1 Rh7

26. Bxe6! 1-0

“Solistul” si-a “jucat” partitura pana la sfarsit: dupa 26…exf6 27.Qg4! toata formatia apare pe scena ca sa participe la finalul victorios.

A doua partida de azi a avut loc la Turneul Interzonal de la Stockholm, 1962. Dupa un inceput slab, cu 5 puncte din 10, Stein joaca cu unul din cei care conduceau clasamentul. Tanarul maestru a reusit sa creeze o capodopera sahista; partida a primit primul premiu de frumusete al turneului si a fost publicata in intreaga lume.

Stein – Portisch

Apararea Siciliana(B42), Stockholm, 1962

1.e4 c5 2.Nf3 e6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 a6 5.Bd3 Nf6 6.0-0 Qc7 7.Nd2

Cu siguranta dezvoltarea calului la d2 nu e cu nimic mai buna decat la c3. In acelasi timp, planul implementat de alb era relativ nou, si experimentatul Lajos Portisch nu a reusit sa descurce toate itele tesute de alb in deschidere.

7…Nc6 8.Nxc6 bxc6

Alte posibilitati sunt mai putin bune: 8…Qxc6 9.e5 sau 8…dxc6 9.f4 Bc5+ 10.Kh1 0-0 11.e5 Nd5 12.Ne4 si in ambele cazuri, pionul e5 deranjeaza puternic libertatea de miscare a negrului.

9.f4 Bc5+

Sursa necazurilor pentru negru a inceput, culmea, cu acest sah “natural”. Stein a numit aceasta mutare “un castig imaginar de tempo”. El a gandit corect cand si-a imaginat nebunul ca fiind mai bun in apararea regelui, pe campul e7. Mai mult, in anumite variante, dupa ce albul joaca e4-e5, calul vine pe c5 via d7.

10.Kh1 d6

Acum, 10…d5 nu e bun tinand cont de 11.e5 Nd7 12.Qg4!

11.Nf3 e5

Reactia in lant cauzata de o mutare inexacta continua: negrul era obligat sa joace astfel din cauza 11…0-0 12. e5! dxe5 13.fxe5 Nd5 cu un finish clasic 14.Bhx7+! Kxh7 15.Ng5+ fara speranta pentru negru deoarece turnul din f1 sprijina atacul.

12.fxe5 dxe5

Leonid Stein: “Prima parte a partidei s-a incheiat in favoarea albului – el are o structura de pioni mai buna si perspective bune pentru atac.”

13.Nh4 0-0 14.Nf5 Be6

Negrul nu scapa de dificultati incercand sa schimbe calul de pe f5: 14…Bxf5 15.Rxf5 (14.exf5 e4!)…Ne8 16.Qg4 f6 17.Bc4+ Kh8 18.Rh5 amenintand mat in doua. Sau 16…Qe7 17.Bc4 Nd6 18.Bh6! Nxf5 19.exf5 Qf6 20.Bg5 Qd6 21. Rd1 Bd4 22. c3 si albul castiga.

15.Qe2 a5 16.Bc4!

Pentru a-si consolida pozitia, negrul trebuie sa mute calul pentru a juca f7-f6. Stein descifreaza intentia adversarului si joaca impotriva acestui plan.

16…Kh8 17.Bg5 Nd7?

Stein considera ca aici negrul a gresit decisiv – calul renunta la rolul sau din defensiva. Tot Stein da ca singura mutare care tine pozitia 17…Ng8, desi negrul e foarte pasiv.

18.Rad1

Stein era in elementul sau – toate piesele erau activate la potential maxim.  In cautarea contrajocului, Portisch intra in bataia focului.

18…Nb6

19.Nxg7!! Bxc4

Nu se poate lua calul din cauza matului: 19…Kxg7 20.Bf6+ Kg8 21.Qd2! si mat in cateva mutari.

20.Bf6!! Be7

Negrul apara un mat in doua mutari: 21.Nf5+ Kg8 22.Nh6#! Mutarea 20…Nd7 este oprita brutal de 21.Rxd7!

21.Qf3 1-0