Probleme de metodologie în formarea jucătorilor de şah (20)

Pentru a afla cum vă puteti procura METODOLOGIA ANTRENAMENTULUI SAHIST si a vedea tabla sa de materii, daţi click aici

Aici puteţi revedea capitolele anterioare din

Probleme de metodologie în formarea jucătorilor de şah de Volodia Vaisman, antrenor şi maestru internaţional

La cererea noastră, cunoscutul antrenor franco-român a acceptat să ne dezvăluie câteva din «secretele» formării jucătorilor de şah, desprinse din lucrarea sa fundamentală «Metodologia antrenamentului şahist», pe care am avut deja plăcerea s-o prezentăm pe site-ul nostru. Experienţa lui ca antrenor şi jucător ne-ar putea ajuta să inţelegem mult mai bine anumite concepte şi fenomene din lumea şahului, subiecte extrem de delicate şi de negăsit în vreo altă carte de specialitate.

Profunzimea analizelor făcute de el in domeniul antrenoratului, se regăseşte şi în aceste articole bine fundamentate, finisate cu minuţiozitate şi talent literar.

In ceea ce ne priveşte, suntem convinşi că impărtăşirea din experienţa şi ştiinţa de o viaţă a maestrului antrenor este un lucru îmbucurător şi sperăm că fiecare din voi va găsi o bună parte din răspunsuri la întrebările pe care vi le puneţi. Căci formarea şi perfecţionarea tinerilor generaţii de jucători şi jucătoare este o treabă lungă şi anevoioasă, care nu poate fi realizată decât de câtre animatori şi antrenori talentaţi şi bine pregătiţi, dotaţi de concepţii metodologice sănătoase şi temeinice. Serialul va continua câteva luni bune, cel puţin o dată pe săptămână . Cred că acest lucru trebuie să ne bucure, mai ales că mulţi dintre cititorii şahisti au pus intrebări şi probleme de această natură pe blog. Aşteptăm deci părerile voastre pentru a putea continua această inedită experienţă.

Trecerea din deschidere în jocul de mijloc

Înmagazinând practica avansată a tuturor generaţiilor de jucători, teoria deschiderilor ar trebui să ne procure cele mai bune mutări din fiecare linie de joc principală şi metodele de combatere a variantelor secundare. În realitate, toate acestea nu sunt deloc simple, indiscutabile şi constante căci, pe de o parte, modalităţile de abordare diferă mult iar, pe de altă parte, teoria avansează mereu şi, confruntată în bătăliile de pe tabla de şah, ea revine de fiecare dată mult mai precisă şi mai credibilă.

Abordarea deschiderilor se face în principiu pe trei direcţii:

• analitică, pentru a încerca să ştim concret ceea ce ar putea eventual să se întîmple.
• sintetică, pentru a comprima linile de joc concrete şi a înţelege în ce spirit şi cu ce idei au fost analizate.
• practică, unde se disecă partidele cele mai corecte şi instructive care au servit la emiterea acestor judecăţi.

Toate acestea trebuie să se înlănţuiască: pe de o parte, ideile şi analizele trebuie să ne servească la punerea lor în practică, la confruntarea şi perfecţionarea lor prin intermediul indispensabilelor experimentări la tablă iar, pe de altă parte, nu se poate efectua o analiză sau juca bine o variantă dacă nu cunoaştem spiritul în care a fost concepută. Mai rău ar fi să jucăm fără nici o concepţie sau perspectivă sau, şi mai rău, cu idei confuze sau incapabili de a alege proiectul cel mai adaptat poziţiei pe tablă.

În mod obişnuit, o partidă de şah este constituită de trei mari etape, unde suntem tentaţi să asociem deschiderea cu pregătirea, jocul de mijloc cu acţiunea şi finalul cu valorificarea avantajelor. Cu toate acestea, cunoaştem destule variante de deschidere care abundă în sacrificii şi în şarje intempestive în timp ce, altă dată, deşi ne-am încheiat deschiderea, nici o acţiune serioasă nu-i încă posibilă.

În ceea ce priveşte întinderea etapei de deschidere, putem adăuga următoarele comentarii:

1.– pe de o parte, limitele unei variante pot diferi de la o deschidere la alta, fiind situate – în funcţie de carte şi de autorul ei – în zona mutărilor   12-20.

2.– pe de altă parte, aceeaşi variantă de deschidere poate avea dimensiuni diferite pentru diverşi jucători, în funcţie de vârsta, cunoştinţele, forţa lor de joc şi de analiză. În principiu, deschiderea se termină acolo unde se încheie cunoştinţele lor teoretice, de exemplu:

• pentru copii: în jur de 8–10 mutări ale variantelor de bază.
• pentru juniori: 12–15 mutări în liniile de joc principale şi cîteva subvariante din Enciclopedie sau monografii?
• maeştrii pot în principiu depăşi analizele din cărti, să se intereseze de planurile din jocul de mijloc rezultate, să caute căi originale etc.
• marii maeştri merg întotdeauna mai departe datorită concepţiilor şi analizelor personale, unde dau dovadă de opţiuni şi de o înţelegere deosebite.

Marea majoritate dintre ei consideră că au intrat în jocul de mijloc în momentul în care au atins o poziţie pe care n-o cunosc. Acestora le putem spune că uneori poate exista şi o etapă de trecere deschidere – joc de mijloc, unde trebuie să recurgem la un fel de logistică poziţională care ne permite să replasăm, manevrăm şi să pregătim forţele noastre pentru ca ele să fie gata la momentul cuvenit, în număr suficient şi în sectorul necesar. Este extrem de important să înţelegem acest lucru pentru a putea evita cunoscutele blocaje de idei de după recitarea eventualelor analize teoretice sau adevăratele hara-kiri, atunci când vrem să distrugem imediat poziţia adversă în ciuda lipsei de pregătire  operaţională.

Scopul unor asemenea preparative la trecerea logistică deschidere – joc de mijloc este dublu şi conexat: de a organiza cât mai bine forţele sale în vederea acţiunii planificate şi minarea capacităţii de rezistenţă a dispozitivului advers. Aceasta poate lua forma unui micuţ plan preliminar, dar şi a unei serii de mutări vizând un scop precis: centralizarea unei figuri uşoare, controlul unui câmp important, supraprotejarea unui anumit spaţiu, creşterea puterii de acţiune a unei piese, consolidarea unei apărări şi, din partea adversă, blocarea unui pion trecut sau periculos, fixarea unei slăbiciuni, restrângerea mobilităţii unei piese, împiedicarea unei cooperări, zădărnicirea unui plan, frânarea unei acţiuni etc.  Asemenea preparative alternând de-a lungul întregii partide, acest tip de amenajări ar putea juca şi rolul de liant între dezvoltare şi atac, între plan strategic şi execuţia sa tactică.

Pentru a reuşi o bună trecere din deschidere în jocul de mijloc, jucătorul trebuie:

• să efectueze întâi o evaluare a deschiderii sale, atît din punct de vedere strategic cât şi tactic.
• să vadă în ce măsură au fost concretizate ideile strategice de bază ale deschiderii sale.
• să stabilească, pe această bază, obiectivele pentru continuarea partidei.
• să aleagă planul de joc cel mai potrivit, care ţine cont de obiectivele fixate şi de posibilităţile adverse de contracarat

Pentru a cunoaşte mai mult, veţi putea urmări în curând fascicolul«Elaborarea strategiilor de joc» şi vă recomand cartea mea în franceză «Intermediul logistic deschidere – jocul de mijloc».

Ca exemplu practic, să luăm poziţiile tip cu pion d izolat, unde ideile  de joc sunt de mult bine cunoscute:

• jucătorul care  posedă izolanul trebuie să caute avantajul de dezvoltare şi de spatiu, să-şi  sporească mereu initiativa şi să monteze atacul  asupra rocadei adverse, servindu-se eventual de forta de şoc a pionului său central.
• cel care combate izolanul advers trebuie să încerce să se dezvolte în mod  armonios, să blocheze  pionul central izolat, să fie atent la atacul advers şi la tot felul de sacrificii, să organizeze contratacul  sau  simplificarea pozitiei. Desigur, fiecare poziţie concretă are complexitatea ei care nuanţează strategia şi mijloacele de utilizat.

Astfel, această poziţie este bine cunoscută în marele capitol a izolanilor din diversele deschideri, unde albul îşi continuă deobicei dezvoltarea prin Ng5, De2, Tad1 etc.La un moment dat, cineva a avut ideea unui nou  dispozitiv de atac compus din mutările: a3, Nc2, Dd3 etc.

Desigur, orice  idee nouă trece prin mai multe etape:

• de surpriză, în timpul căreia unii sunt prinşi pe neasteptate.
• de analiză şi de consolidare când ea devine publică.
• de eclipsă când este anihilată  sau … uitată.

În faţa acestei baterii albe, negrul a încercat mai multe apărări:

• să împingă g7-g6, ceea ce antrenează  trei linii de joc albe:
  • · avansarea h2-h4 (1-2)
  • · dezvoltarea Nh1-h6 (3-4-5)
  • · combinarea  celor două idei (6-7)
• să evite g7-g6 pentru alte mutări:
  • dezvoltarea Tac8 (8-9)
  • · dezvoltarea Tfe8 (10-11)
  • · combinarea celor două mutări (12-13)
  • · scoaterea nebunui său prin: b6-Fa6 (14-15)
  • · ca urmare, albul a încercat o altă formă retrăgându-şi bateria prin: Nb1, Dc2 etc. (16-17)

Să vedem deci câteva partide care ilustrează foarte bine toate aceste  idei:

(1) R.Fuchs – D.Marovic (Zinnovitz 1966)

1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6 6.Cf3 Ne7 (se poate deasemenea transpune într-un gambit de damă acceptat 6…dxc4 sau într-o apărare Nimzovici 6…Nb4 etc.) 7.cxd5 Cxd5 (sau 7…exd5 8.Nb5+ urmat de 0-0) 8.Nd3 (alte alternative sunt 8.Nc4 şi 8.Nb5+) 8…0-0 9.0-0 Cc6 10.Te1 (se poate juca direct 10.a3 Cf6 11.Nc2 b6 12.Dd3 Nb7 13.Ng5 g6 etc. Reshevski-Fischer, Los Angeles 1961) 10…Cf6 11.a3 (pănă atunci se juca mai ales 11.Ng5 b6 12.De2 Nb7 13.Tad1 etc.) 11…b6 (sau 11…a6 12.Nc2 Dc7 13.Dd3 Td8 14.Ng5 g6 15.Tad1 etc. Fuchs-Hartmann, 1964) 12.Nc2 Nb7 13.Dd3 Te8 (la 13…Dd6 14.d5! de exemplu: 14…exd5 15.Nf4! Dd7 – dacă 15…Dxf4 16.Cxd5 – 16.Ng5 g6 17.Txe7! sau 14…Cd8 15.Ng5 g6 16.Dd4 Ce8 17.Ce4 Dc7 18.Nxe7 Dxe7 19.d6 Dd7 20.Ce5 Db5 21.d7 1-0 Seres-Acs, Ungaria 1996) 14.Ng5 g6 15.Tad1 Cd5 16.h4 Tc8?! (permite o încheiere neaşteptată) 17.Cxd5 exd5 (sau 17…Dxd5 18.Nb3 Dd6 19.d5! etc.) 18.Na4 Nxg5 19.hxg5 Txe1+ 20.Txe1 Ce7 21.Ce5 Nc6 (dacă 21…Cf5 22.Dd2! Cd6 23.Df4 urmat de Cg4) 22.Df3! f5 23.gxf6 Nxa4 24.Cf7! Df8 25.Txe7 Dxf7 26.Txf7 Rxf7 27.g4 Td8 28.g5 Nc2 29.De2! (1-0)

(2) A.Yusupov – E.Lobron (Nussloch 1996)

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 0-0 5.Nd3 d5 6.Cf3 c5 7.0-0 cxd4 8.exd4 dxc4 9.Nxc4 b6 10.Te1 Nb7 11.Nd3 Cc6 12.a3 Ne7 13.Nc2 Te8 14.Dd3 g6 15.h4!? (mai cunoscut este aici: 15.Nh6 Te8 16.Tad1 etc.) 15…Dd6?! (dacă 15…Tc8 16.Ng5 Cd5 17.Tad1 Nxg5 18.Cxg5 Cxc3 19.bxc3 Ca5 20.Dh3! Df6 etc. Georgadze-Makarytchev, URSS 1980-81: 21.Te3!?) 16.Ng5 Tad8 17.Tad1 Db8 (sau 17…Dc7 18.Nb3 etc.) 18.Nb3 a6?! (la 18…Ca5  – poate 18…Rg7!? – 19.Na2! Cd5 20.b4 şi aici: 20…Cxc3 21.Dxc3 Cc6 22.d5! exd5 23.Nxd5 Nxg5 24.Nxf7+! Rxf7 25.Cxg5+ Rg8 26.Dc4+ Rh8 27.Txd8 Txd8 28.Df7 +-  sau 20…Nxg5 21.Cxg5 Cxc3 22.Dxc3 Cc6 23.d5! – bine este şi 23.Cxe6! – 23…exd5 24.Txe8+ Txe8 25.Cxf7 Ce5 26.Ch6+ Rg7 27.Cg4 etc.) 19.d5! (străpungerea tip pentru acest gen de poziţii: 19…Cxd5 20.Nxd5! şi aici: 20…Nxg5 21.Cxg5 exd5 22.Txe8+ Txe8 23.Cxd5 De5 24.Df3! f5 25.Db3 etc. sau 20…exd5 21.Cxd5 Nxg5 22.Txe8+ Txe8 23.hxg5 Td8 24.Dc3! etc.) 19…Ca5?! 20.dxe6! (şi mai puternic decât 20.Na2 Cxd5 21.Cxd5 Nxd5 22.Nxd5 Txd5 23.Dxc6 etc.) 20…Cxb3 (la 20…Txd3 21.exf7+ Rg7 – sau 21…Rh8 22.Txd3 Cxb3 23.Txe7 –  22.fxe8C+ Dxe8 23.Txd3 Cxb3 24.Tde3 Rf7 25.Nxf6! Rxf6 26.Te6+ Rf7 27.Cg5+ Rf8 28.Cxh7+ Rf7 29.Cg5+ Rf8 30.Txe7 etc.) 21.exf7+ Rxf7 22.Dc4+ Rg7 23.Ce5 Cg8?! (sau 23…Tf8 24.Cd7! Txd7 25.Nxf6+ Nxf6 26.Txd7+ Rh8 27.Dxb3 +- dar trebuia încercat 23…Cd5!? 24.Nh6+! Rxh6 25.Cf7+ Rg7 26.Cxd8 şi aici, nu 26…Dxd8 27.Cd5 Ca5 28.Dc3+- sau 26…Txd8 27.Cd5 Nxd5 28.Txd5 Txd5 29.Dxd5+- dar  26…Ca5 27.Dd4+ Cf6 28.Dxb6 Nxd8 29.Nxe8 Nxb6 30.Txb8 Nc7 31.Txb7 Cxb7 etc.) 24.Txd8 Dxd8 (sau 24…Txd8 25.Df7+ Rh8 26.Cg6+ hxg7 27.Txe7+-) 25.Df7+ Rh8 26.Dxb3 Dd4 27.Te3 Tf8? (prolongea rezistenta 27…Nc5 28.Ce2 Dd5 29.Cf7+ Rg7 30.Dd5 Nxd5 31.Te8+ sau 27…Dc5 28.Nxe7 Txe7 29.Cf7+ Rg7 30.Cg5 Nc8 31.Txe7+ Dxe7 32.Dxb6 etc. +-) 28.Nxe7 (1-0)

(3) V.Smyslov – A.Karpov (Leningrad 1971)

1.c4 c5 2.Cf3 Cf6 3.Cc3 d5 4.cxd5 Cxd5 5.e3 e6 6.d4 cxd4 7.exd4 Ne7 8.Nd3   0-0 9.0-0 Cc6 10.Te1 Cf6 11.a3 b6 12.Nc2 Nb7 13.Dd3 Tc8?! (trebuia jucat imediat 13…g6) 14.Ng5 g6 15.Tad1 Cd5 16.Nh6 Te8 17.Na4! (schimbare de diagonală pentru a-şi destabiliza  adversarul: dacă 17…Cxc3 18.bxc3 Nxa3 19.c4 pregătind d4-d5) 17…a6 18.Cxd5 Dxd5 19.De3! Nf6 (mai rezistent ar fi fost 19…Dh5 sau 19…Ted8) 20.Nb3 Dh5 21.d5! (mai bine mai târziu decăt niciodată!) 21…Cd8 22.d6 Tc5 (dacă 22…Nxf3 23.d7!) 23.d7 Te7 24.Df4 Ng7 (la 24…Tf5 25.Db8!) 25.Db8 Dxh6 26.Dxd8+ Nf8 27.Te3 Nc6 28.Dxf8+ Dxf8 29.d8D (1-0)

(4) L.Owen – R.Mapes (corr.1981)

1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6 6.Cf3 Ne7 7.cxd5 Cxd5 8.Nd3 Cc6 9.0-0 0-0 10.Te1 Cf6 11.a3 b6 12.Nc2 Nb7 13.Dd3 g6 14.Nh6 Te8 15.Tad1 Dc7 (sunt deasemenea cunoscute: 15…Tc8 16.Nb3 Ca5 17.Na2 Cd5 18.Ce4 Tc7 19.Ce5 Nf8 20.Ng5! etc. Christiansen-Gheorgiu, Torremolinos 1977 sau 15…Nf8 16.Ng5 Ne7 şi aici: 17.Na4 Tc8 18.Ce5 Cd5 19.Nxe7 Txe7 20.Cxd5 Dxd5 21.Dg3 etc. Sigurjonsson-Böhn, Amsterdam 1976 si 17.Nb3 Cd5 18.Ce4! Nxg5 19.Cfxg5 h6 20.Df3! hxg5 21.Nxd5 f5 22.Nxe6+! Txe6 23.Db3 etc. Khassine-Smit, corr. 1978-80) 16.d5! Tad8 (urmează un sacrificiu  spectaculos  de damă:) 17.dxe6! Txd3 18.exf7+ Rxf7 19.Nb3+ Cd5 20.Txd3 Cd8 21.Cxd5 Nxd5 22.Nxd5+ Rf6 23.Cg5! (toate  piesele albe atacă regele advers: 23…Nd6 24.Tf3+ Nf4 25.Cxh7+ Rf5 26.g4+ Rxg4 27.Cf6+ etc.) 1-0

(5) H.Olafsson -Th.Thorhallsson (Reykjavik 1995)

1.Cf3 d5 2.d4 Cf6 3.c4 dxc4 4.e3 e6 5.Nxc4 c5 6.0-0 a6 7.Nd3 Cc6 8.Cc3 Ne7 9.a3 cxd4 10.exd4 0-0 11.Te1 b5 12.Nc2 Nb7 13.Dd3 g6 14.Nh6 Te8 15.Tad1 Dd6 16.b4!? (împiedică Ca5-c4 sau b5-b4)  16…Tac8 17.Nb3 a5?? (cu ideea 18.Dxb5?! Cxb4! sau 18.Cxb5?! Db8 dar mai prudent era 17…Nf8) 18.d5! (simplu şi decisiv căci deschide  liniile spre regele advers) 18…exd5 19.Cxd5 Cxd5 20.Nxd5 Cd8? (dacă 20…axb4? 21.Nxf7+! Rxf7 22.Db3+ dar trebuia încercat 20…Df6) 21.Dd4 Nf8 22.Txe8 Ce6 23.Txf8+ (1-0)

(6) J.Banas – L.Navarovszky (Trencianske Teplice 1974)

1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6 6.Cf3 Nb4 7.cxd5 Cxd5 8.Nd2 0-0 9.Nd3 Cc6 10.0-0 Cf6 11.Ng5 Ne7 12.Te1 b6 (dacă 12…Cb4 13.Nb1 b6 14.Ce5 etc.) 13.a3 Nb7 14.Nc2 Tc8 15.Dd3 g6 16.Nh6 Te8 17.Tad1 Cd5 18.h4! (cu ldeea: 18…Nxh4 19.Cxd5+- sau 18…Cxc3 19.bxc3 Nxh4? 20.d5! etc.) 18…a6?! 19.h5 Cxc3? (permite un atac cu sacrificii asupra rocadei adverse:) 20.hxg6! hxg6 (şi nu 20…Cxd1 21.gxf7+ Rxf7 22.Dxh7+) 21.Txe6!! Ce5 (ameninţă  22.Txg6+ Rh8 23.Tg8+) 22.Cxe5 Ne4 23.Txg6+! fxg6 (dacă 23…Rh7 24.Dh3 fxg6 25.Nxe4 Cxe4 26.Ng5+ Rg8 27.De6+ Rh8 28.Cf7+ Rg7 29.Cxd8 +-) 24.Nb3+ Rh7 25.Dh3 Nh4 (sau 25…Ce2+ 26.Rf1 Nh4 27.Cf7! Nf5 28.g4 Nxg4 29.Dxg4 Df6 30.Cg5+ Nxg5 31.Nxg5+-) 26.bxc3 Tc7 27.Cf7 Txf7 28.Nxf7 Nf5 29.Dh2 Te2 30.Ne3 Rg7 31.Ne4 Tc2 32.Df4 (1-0)

(7) G.Kamsky – N.Short (match, 5a Linares 1994)

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 c5 5.Nd3 Cc6 6.Cge2 cxd4 7.exd4 d5 8.cxd5 Cxd5 9.0-0 Nd6 (cu o idee de genul: 10.Nc2 0-0 13.Dd3 Dh4! 12.g3 Dh5 etc.) 10.Ce4 Ne7 11.a3 0-0 12.Nc2 Te8 13.Dd3 g6 14.Nh6 b6 15.Tad1 Nb7 16.Tfe1 Tc8 17.Nb3 (acoperă câmpul  c4 şi având în vedere: 17…Ca5 18.Na2 Cf6 19.Cxf6+ Nxf6 20.Cf4 Ng5? 21.Ce6 fxe6 22.Txe6 Txe6 23.Nxe6 Rh8 24.Nc8! etc.) 17…a6 (merita mai multă atenţie manevra Tc7-d7) 18.C2g3 Cb8?! (interesant era 18…Nh4 cu ideea Cce7-Cf5) 19.Df3! Tc7? (la 19…Cd7 20.Ch5! dar 19…Nh4 era deja indispensabil) 20.Ch5! (cu ameninţarea 21.Nxd5 Nxd5 22.Chf6+) 20…Cd7 21.h4! C7f6 (şi nu 21…Nxh4 22.Cd6 Te7 23.Te4!) 22.Chxf6+ Cxf6 23.d5! (Td1 se intercalează decisiv în joc: 23…Cxd5 24.Nxd5 Nxd5 25.Txd5 exd5 26.Cf6+ Rh8 27.Cxe8 Dxe8 28.Df6+ Nxf6 29.Txe8#) 23…Cxe4 24.dxe6 f5 25.Txd8 Txd8 26.Td1! (1-0)

(8) P.Lukacs – J.Flesch (Szolnok 1975)

1.d4 d5 2.c4 dxc4 3.Cf3 Cf6 4.e3 e6 5.Nxc4 c5 6.0-0 cxd4 7.exd4 Cc6 8.Cc3 Ne7 9.a3 0-0 10.Te1 a6 11.Nd3 b5 12.Nc2 Nb7 13.Dd3 Tc8? (într-una din rundele următoare, Flesch şi-a îmbunătăţit jocul contra lui Smyslov: 13…g6 14.Nh6 Te8 15.Tad1 Tc8 16.Nb1 b4 17.Ce4 Cxe4 18.Txe4 cu remiză) 14.d5! (o intervertire importantă căci, după 14.Ng5 g6, împingerea d4-d5 nu duce la nimic) 14…exd5 15.Ng5 Ce4 (nu merge: 15…g6? 16.Tce7! +-)  16.Cxe4 dxe4 17.Dxe4 g6 18.Tad1 (o variaţie faţă de direct 18.Dh4+-) Dc7 19.Dh4 Tce8? (mai rezistent era 19…f6 20.Nf4 Ce5 21.Nb3+ Rh8 22.Cd4 etc.) 20.Nb3 h5 21.Nxe7 Cxe7 (la 21…Txe7 22.Df6! +-) 22.Ce5! (cu ideea: 23…Cf5 23.Df6 Nc8 24.Cxf7! +-) Td8 23.Txd8 Dxd8 24.Cxf7! Txf7 25.Dxe7 (1-0)

(9) A.Rainfray – V.David (Paris 1997)

1.e4 c5 2.c3 e6 3.d4 d5 4.exd5 Dxd5 5.Cf3 Cf6 6.Nd3 Cc6 7.0-0 Ne7 8.a3 cxd4 9.exd4 0-0 10.Cc3 Dd8 11.Nc2 b6 12.Dd3 Nb7 13.Te1 Tc8? (aceeaşi greşeală într-o poziţie un pic diferită) 14.d5! exd5 15.Ng5 g6? 16.Txe7! Dxe7 17.Cxd5 Cxd5 (un contrasacrificiu forţat) 18.Nxe7 Ccxe7 19.Nb3 Rg7 (cu un turn+nebun pentru damă, negrul poate rezista încă mult timp) 20.h4?! h5 21.Td1 Cf6 22.De3 Cf5 23.Df4 Nxf3 24.Dxf3 Tfd8 25.Txd8 Txd8 (negrul a reuşit să simplifice  pozitia) 26.g3 Td2 27.Db7 Td7 28.Db8 Cd4 29.Na4 Te7 30.Rf1 Cg4 (piesele negre par să controleze situaţia…) 31.Dd8 Te4 32.Nd1 Ce6 33.Da8 Td4 34.Nxg4 hxg4 35.Dxa7 Td2 36.Dxb6 şi 1-0 în câteva mutări.

(10) T.V.Fomina – T.E.Kasoshvili (Kutaisi 1983)

1.e4 c6 2.c4 d5 3.exd5 cxd5 4.cxd5 Cf6 5.Cc3 Cxd5 6.Cf3 Cc6 7.d4 e6 8.Nd3 Ne7 9.0-0 0-0 10.Te1 Te8?! (mai urgent era de dezvoltat b6-Nb7) 11.a3 Cf6 12.Nc2 b6 13.Dd3 Nb7? (13…g6 era  imperativ) 14.d5! exd5 15.Ng5 Ce4 16.Cxe4 dxe4 17.Dxe4 g6 18.Dh4 Nxg5 (o apărare mai bună decăt  18…h5 19.Nb3 Dc7 20.De4 Rg7 21.Nxf7! Rxf7 22.Nh6 Dd6 23.Dc4+ Rf6 24.Cg5 1-0 Kuzmina-Safargalieva, corr.1986) 19.Cxg5 h5 20.Nb3 (20.Nxg6 fxg6 21.Dc4+ nu era prea clar) 20…Ce5 21.Df4 Nd5! (cu ideea 22.Tad1 Cd3!) 22.Nxd5 Dxd5 23.Ce4 Cd7 24.Tad1 (albul este sigur mai bine, de exemplu: 24…Dc6 25.h3 Rg7 26.Td6 etc.mărind presiunea, de aceea  adversarul simplifică) 24…Df5?! 25.Dxf5 gxf5 26.Cg3 Cf6 27.Cxf5 Txa1+ 28.Txe1 Td8 29.h3 Td2 30.b3 (pionul în plus ar trebui normal să câştige) 30…Tb2 31.Te3 Cd5 32.Tf3 f6 33.Cg3 (câştigă încă un pion căci dacă 33…h4 34.Cf5 etc.) 33…Rf7 34.Cxh5 b5 35.g4 Re6 36.h4 a5 37.g5 a4 38.bxa4 bxa4 39.Cxf6 Tb3 40.Rg2 Ce7 41.Ce4 (1-0)

(11) G.Dizdar – E.Dizdarevic (Sarajevo 1988)

1.d4 Cf6 2.Cf3 e6 3.e3 c5 4.Nd3 cxd4 5.exd4 Ne7 6.c4 0-0 7.0-0 d5 8.cxd5 Cxd5 9.Cc3 Cc6 10.Te1 Cf6 11.a3 b6 12.Nc2 Nb7 13.Dd3 Te8? (din nou, 13…g6 era imperativ) 14.d5! exd5 15.Ng5 Ce4 16.Cxe4 dxe4 17.Dxe4 g6 18.Dh4 Dc7 (nici aceasta nu rezolvă  problemele negrului) 19.Nb3! (cu ideea 19…Nf8 20.Nf4 urmat de Cg5 +-) 19…Nd6 20.Nf6 h5 21.Dg5 Rh7 22.Nc2 (1-0)

(12) T. Petrossian – Y.Balaşov (Moscova 1974)

1.c4 Cf6 2.Cc3 e6 3.d4 Nb4 4.e3 c5 5.Nd3 d5 6.Cf3 0-0 7.0-0 dxc4 8.Nxc4 Cc6 9.Nd3 cxd4 10.exd4 Ne7 11.Te1 b6 12.a3 Nb7 13.Nc2 Tc8 14.Dd3 Te8? (Balaşov a fost primul care a comis această  greşeală) 15.d5! exd5 (sau 15…Ca5 16.dxe6 Dxd3 17.exf7+ Rxf7 18.Ce5+ Rg8 19.Nxd3 +-) 16.Ng5 Ce4 17.Cxe4 dxe4 18.Dxe4 g6 19.Dh4! Dc7 20.Nb3! h5 21.De4 Rg7 22.Nxf7! (singura posibilitate de a  străpunge poziţia regelui negru) 22…Rxf7 23.Nh6! Dd6 (alte apărări: 23…Cd8 24.Cg5+ Nxg5 25.Dxe8+ Rf6 26.Dh8+ Rf5 27.Nxg5 Rxg5 28.Te5+ sau 23…Th8 24.De6+ Re8 25.Dxg6+ Rd7 26.Tad1+ Nd6 27.Df7+ Rd8 28.Ng5+ sau  23…Nd6 24.Cg5+ Rf6 25.Ch7+ 1-0 Garcia-Pomar, San Fellu de Guixols 1975) 24.Dc4+ Rf6 25.Tad1 (într-o partidă  Kuzmina-Safargalieva, corr. 1986, albul a preferat să  încheie prin 25.Cg5!) 25…Cd4 26.Dxd4+ Dxd4 27.Txd4 Tc5 28.h4! (1-0)

(13) M.Kaloskambis – N.Skalkotas (Grecia 1976)

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 c5 5.Nd3 0-0 6.Cf3 d5 7.0-0 Cc6 8.a3 cxd4 9.exd4 dxc4 10.Nxc4 Ne7 11.Te1 b6 12.Nd3 Nb7 13.Nc2 Tc8 14.Dd3 Te8? 15.d5! (diferenţa de informare între cei doi jucători greci este evidentă) 15…exd5 16.Ng5 Ce4 17.Cxe4 dxe4 18.Dxe4 g6 19.Dh4 h5 20.Nb3! (planul bun, în timp ce după  20.Tad1?! Dc7 21.Nxg6!? fxg6, într-o partidă  Portisch-Karpov, Milano 1995, trebuia găsit  22.Te6!? Tcd8 23.Tde1, de exemplu: 23…Td6 24.De4 Txe6 25.Dxe6+ Rg7 26.Ch4! +- sau 23…Nxg5 24.Txg6+ Rf8 25.Dxg5 Txe1+ 26.Cxe1 Ce7 27.Df6+ Re8 28.De6 Rf8 29.Tf6+ Re8 30.Th6 Rf8 31.Th8+ Rg7 32.Dh6+ Rf7 33.Th7+ Re8 34.De6+-) 20…Tc7 (se cunoaşte deja: 20…Dc7 21.De4! Rg7 22.Nxf7! sau 20…Nxg5 21.Cxg5 Tc7 22.Df4! etc.) 21.Tad1 Td7 22.De4 (negrul nu mai poate para ameninţările) 22…Td6 23.Df4! Txd1 24.Dxf7+ Rh8 25.Txd1 Dc8 26.Nxg6 (1-0)

(14) Z.Sturua – R.Kutirov (Erevan 1996)

1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6 6.Cf3 Ne7 7.cxd5 Cxd5 8.Nd3 Cc6 9.0-0 0-0 10.Te1 Cf6 11.a3 b6 12.Nc2 Na6 (încearcă  să  dejoace planul albului bazat pe Dd1-d3) 13.Ng5 (o altă  idee est aici: 13.b4 Tc8 14.Nb2 si nu merge 14…Cd5 15.b5 Cxc3 16.Dd3 g6 17.Nxc3 Dc7 18.bxa6 Ca5 14.Nxa5 1-0 Anand-Adams, Londres 1987) 13…Tc8 14.Dd2 Nc4!? (merita atentie 14…Ca5 dar nebunul negru vrea să  controleze totul) 15.Df4!? Nd5 16.Dh4 g6 17.Cxd5 Cxd5 18.Tad1 Dd6 (nu mergea 18…Cxd4 14.Txd4 Txc2 20.Txd5+-) 19.Nb3 (după  cum se vede, ieşirea Nc8-a6  n-a împiedicat dama albă să  ajungă  pe flancul regelui: 19…Tfe8 20.Nxe7 Ccxe7 21.Cg5 h6 22.g4 Rg7 23.gxh5 Th8 24.h6+! Txh6 25.Dxh6+ etc.) 19…f6 20.Dg4! Rf7 (la 20…fxg5 21.Txe6 Dc8 22.Ce5 etc.) 21.Nh6 Tfe8? 22.Txe6!! Dxe6 23.Te1! Dd6 (dacă  23…Dxg4 24.Nxd5+ sau 23…f5 24.Txe6 fxg4 25.Nxd5 Ted8 26.Txc6+ Txd5 27.Txc8 gxf3 28.Te3 etc.) 24.Nf4!! (totul se joacă pe legarea Cd5: 24…f5 25.Dh3! Dxf4 26.Dxh7+ Rf6 27.Nxd5 Cd8 28.Ce5! +-) 24…Dd8?! (singura modalitate de a ţine încă era 24…h5 25.Dxc8 Txc8 26.Nxd6 Nxd6 27.Nxd5+ Rg7 etc.) 25.De6+ Rg7 26.Nxd5 g5 27.Df7+ (1-0)

15) M.Tal – Y.Cikovani (Gory 1968)                                                                                      

1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6 6.Cf3 Ne7 7.cxd5 Cxd5 8.Nd3 Cc6 (după  8.0-0 0-0 nu merge 9…b6? 10.Cxd5! de exemplu: 10…Dxd5 11.Dc2 f5 12.Te1 etc. sau 10…exd5 11.Ce5 g6?! 12.Nh6 Te8 13.Nb5! Cd7 14.Nc6 Tb8 15.Cxf7! +-  Stoica-Oztürk, Porec 1974) 9.0-0 0-0 10.Te1 Cf6 11.a3 b6 12.Nc2 Na6 13.Ng5 Tc8 14.Dd2 Dd6!? (continuându-şi dezvoltarea…) 15.Tad1 Tfd8 16.Nb1 (albul îşi retrage bateria gândindu-se să-şi recicleze nebunul pe diagonala italiană) 16…Db8 17.Dc2 g6 18.Na2! h6 (o mică  cursă: 19.Nxh6 Cxd4 20.Cxd4 Cg4 etc. dar care se întoarce contra negrului) 19.Nxe6! hxg5 20.Dxg6+ Rh8 21.Dh6+ Rg8 (la 21…Ch7 22.Nf5+-) 22.Cxg5 Tf8 23.Te4! (1-0)

(16) S.Gligoric – A.S.Pomar (Nice 1974)

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 0-0 5.Nd3 d5 6.Cf3 c5 7.0-0 dxc4 8.Nxc4 Cc6 9.Nd3 Nd7 10.a3 cxd4 11.cxd4 Ne7 12.Te1 Tc8 13.Nb1!? (anticipează replasarea nebunului său în a2) 13…Te8 14.Dd3 g6 15.Na2 a6 16.Nh6 Da5 17.d5! (împiedică Da5-h5 şi deschide jocul în centru) 17…exd5 18.Cxd5 Nf5? (speră să căştige  un tempo pentru apărare…) 19.Txe7!? (cu ideea: 19…Nxd3 20.Cxf6+ Rh8 21.Txf7+-) 19…Txe7 20.Cxf6+ Rh8 21.Dd2 Ne6 22.Cd5 Dxd2 23.Nxd2 Nxd5 24.Nc3+ Rg8 25.Nxd5 Td7 26.Nxc6 bxc6 27.Ce5 (finalul albului este uşor câştigat) 27…Tdd8 28.Rf1 h5 29.Te1 Td5? 30.Cxc6 (1-0)

(17) L.Kavalek – C.W.Pritchett (Haifa 1976)                                                                     

1.Cf3 c5 2.c4 Cf6 3.Cc3 e6 4.e3 Cc6 5.d4 d5 6.cxd5 Cxd5 7.Nd3 cxd4 8.exd4 Ne7 9.0-0 0-0 10.Te1 Ccb4 (încearcă  să  se  opună   planului albului) 11.Nb1 Cf6 12.a3 (merită deasemenea atenţie 12.Ng5 b6 13.Ce5 Nb7 14.Te3!? etc.) 12…Cbd5 13.Ce5 (mai direct este 13.Dd3! de exemplu: 13…g6 14.Nh6 Te8 15.Ce5 Nb7 16.h4 Cxc3 17.bxc3 Tc8 18.Te3 Cd5 19.Tg3 etc. sau 13…b6 14.Cxd5!? Dxd5 15.Ng5 g6 16.Na2 Dd6 17.d5! etc. Yagupov-Bombin, Ubeda 1996) 13…Nd7 14.Dd3 Nc6 15.Dh3! Dd6 (nu schimbă mare lucru 15…Te8 16.Ng5 g6 17.Na2 Ch5 18.Nh6 etc. Polugaevsky-Sahovic, Belgrade 1969) 16.Ng5 g6 17.Na2 Tfd8 18.Tad1 Ne8 19.Td3 (era deja posibil 19.Nxd5! Cxd5 20.Ce4 Dc7 21.Tc1 Nc6 22.Cxf7! etc. dar albul  preferă să  mărească  presiunea) 19…Cxc3 20.bxc3 Cd5 21.Nxd5 Nxg5 22.Nxb7 Tab8 23.Df3 24.Nc6 f6?! (forţează  evenimentele, desi mai logic ar fi fost  24…Tb3 etc.) 25.Nxe8 fxe5 26.Dg4! Dc4 27.Nxg6 hxg6 28.Tg3 Nf4 29.Dxg6+ (1-0)