Marele avantaj a unei deschideri precum Indiana Regelui pentru Alb este acela al plasarii pieselor decat anumite linii specifice din “carte”. Fiecare piesa este plasata pe campul cel mai bun, cu exceptia Nebunului de campuri negre. Asa cum FM Steve Stoyko a aratat in comenatriile partidelor urmatoare, dezvoltarea nebunului damei de obicei anunta sfarsitul. “Odata ce sti unde s eva duce acel nebun, partida este terminata”. Este de remarcat cum acesta idee este pusa in practica in exemplele urmatoare.
(1) Stoyko,Steve (2341) – Jarecki,John (2239)
New Jersey New Jersey, 1983
1.e4 c5 2.Nf3 e6 3.d3 d6 4.g3 g6 5.Bg2 Bg7 6.0–0 Nc6 7.Nbd2 Nge7 8.a4 0–0 9.Re1 Rb8?! [9…e5! 10.Nc4] 10.h4 f5?!
[In notitele sale, John Nerney a scris 10…e5 este “mutare unica.”] 11.exf5! gxf5 12.Nc4 b5? [12…d5?! 13.Nce5 Nxe5 14.Nxe5 Nc6 15.Bf4²; 12…b6 13.c3 a6] 13.axb5 Rxb5 14.c3 Qc7?!
[14…e5!?] 15.Ng5!
Rf6 [15…d5 16.Na3 Rb6 17.Nxe6±; 15…e5 16.Ne3 h6 17.Qa4! a6 18.Qc4+ Kh8 19.Ne6 Bxe6 20.Qxe6 Rf6 21.Nd5 Nxd5 22.Qxd5²] 16.Qh5 h6 [16…Rh6? 17.Qe8+ Bf8 18.Qf7+ Kh8 19.Qxf8+] 17.Bxc6! Qxc6 [17…Nxc6 18.Nxe6! (18.Rxe6!?) 18…Bxe6 19.Qe8+ Kh7 20.Rxe6±] 18.Rxa7² Bb7 19.Rxb7!
Rxb7 [19…Qxb7? 20.Nxd6+-] 20.Na5 Qc7 21.Nxb7 hxg5 22.Bxg5!
Decisiv. [22.hxg5? Rg6!³] 22…Rf7 [22…Qxb7 23.Qe8+!+-] 23.Rxe6 Qxb7 24.Rxd6 Rf8 25.Qe2 Nc8 [25…Ra8!? 26.Kh2 Ra1 27.f3+-] 26.Rg6 [26.Qe6+ Qf7 27.Qxf7+ Kxf7 28.Rc6+-] 26…Qf7 27.Re6 Qd7 28.h5 Kf7 29.Ra6!
Nd6 30.Qf3+- 1–0
(2) Stoyko,Steve (2340) – Fitzko (1950) [A04]
New York New York, NY, 03.03.1984
1.e4 c5 2.Nf3 d6 3.g3 Nc6 4.Bg2 g6 5.0–0 Bg7 6.d3 Nf6 7.Nbd2 0–0 8.a4 Rb8 9.Nc4 e6?! 10.e5! dxe5 11.Nfxe5 Nxe5 12.Nxe5 Nd5 13.Re1 Qc7 14.Nc4 b6 15.h4!?
[15.Bxd5!? exd5 16.Bf4 va parea o intrare mai decisiva a nebunului de campuri negre, dar lasa negrul cu un control complet asupra campurilor albe si cu atac pe diagonala lunga. 16…Qc6 17.Bxb8 dxc4 18.Be5 Bb7÷] 15…Bb7 16.h5 Rbd8 17.Bg5!
Nebunul intra in actiune cu amenintare si poate sa realize slabirea decisiva a flancului regelui 17…f6?! 18.Bd2± Rfe8 19.hxg6 hxg6 20.c3
Albul prefera sa atace pe ambele flancuri decat sa suprasolicite flancul regelui prin [20.Qg4 Qf7 21.Re2÷] 20…e5 21.Qb3 Kf8?! 22.a5 Bc8 23.axb6 [23.d4±] 23…Nxb6 [23…axb6 24.Bxd5 Rxd5 25.Qxb6 Qxb6 26.Nxb6 Rxd3 27.Be3±] 24.Be3 Nd5 25.Bxd5 Rxd5 26.Nb6!
Rxd3 27.Nxc8 [Fritz gaseste o rezolvare deosebita 27.Rxa7! Qxa7 28.Bxc5+ Re7 29.Qc4 Ba6 (29…Rd8 30.Nxc8) 30.Bxe7+ Kxe7 (30…Qxe7 31.Qxa6±) 31.Qxd3! Qxb6! (31…Bxd3 32.Nc8++-) 32.Qxg6 Kf8 33.Rxe5!‚] 27…Rxc8 28.Qc4 Rd7 29.Ra6! Ke7?
Nu exista o cale de aparare usoara pentru negru impotriva amenintarii R1a1, Rxa7 and Bxc5+, dar lasand Dama alba sa intre pe flancul regelui sau e6+ nu este de folos 30.Rea1 [30.Qe6+ Kf8 (30…Kd8 31.Qg8+) 31.Bxc5+ Qxc5 32.Qxd7+-] 30…Ke8 31.Qg8+ Bf8 32.Bh6 Ke7 33.Re6+ Kd8 34.Qxf8#
1–0
(3) Stoyko,Steve – Truong,Paul
N.J. Open New Jersey (6), 05.09.1983
1.e4 c5 2.Nf3 e6 3.d3 Nc6 4.g3 d6 5.Bg2 Nf6 6.0–0 Be7 7.Nbd2 0–0 8.a4 Re8 9.Re1 Bf8 10.e5 dxe5 11.Nxe5 Nxe5 12.Rxe5 Bd6 13.Re1 e5?! 14.Nc4 Rb8 15.b3 Bg4 16.Qd2 Qc7 17.Bb2±
Albul are deja un avantaj substantial, amplasarea nebunului pe diagonala lunga ajuta la solidificarea pozitiei,prin crearea presiunii pe pionul “e” al negrului.
17…Bh5? [17…Nd7 18.Qg5 Be6 19.Nxd6 Qxd6 20.Bxe5 Nxe5 21.Qxe5] 18.Nxd6 Qxd6 19.Qg5 Re6 [19…h6 20.Bxe5! hxg5 21.Bxd6+-] 20.Bxe5 Rbe8 21.Bxd6 Rxe1+
22.Rxe1 Rxe1+ 23.Bf1 Bg4 [23…Be2 24.Qd2] 24.Qd2 Rb1 25.Kg2 1–0
3 Comentarii
Revin cu o parere postata acum cateva luni: nu cred ajutam cu o informatie departe de a fi credibila pe cei care prefera Indiana regelui la alb. Asistam la un set de partide ale unui jucator de o oarecare valoare care indiferent de riposta negrului foloseste aceasi schema de asezare a figurilor. Chiar pentru un neinitiat in acest sistem este evident ca nu ne aflam in fata unei solutii “beton” in deschidere. avand in vedere ca in toate partidele negrul a “reusit” sa-si ruineze pozitia pana la mutarea 15, cred ca exemplele acestea isi gasesc rostul la rubrica “asa NU”. Nu de altceva, dar ar crede cititorii ca a pune calul in c4 si a juca h4 este suficient pentru avantaj.
iulie 22, 2009 - 11:14 pmIulian, jocul negrului a fost presarat cu serii de greseli care fac nerelevante aceste partide din punct de vedere al prezentarii unui sistem de joc, de altfel interesant.
Propun alegerea mai atenta a partidelor, cu accent pe calitatea jocului.
Niki: Si eu am mai spus de cateva ori ca nu ne consideram un blog elitist ci incercam sa abordam si partide jucate la cel mai inalt nivel, precum si altele la nivel mediu sau scazut. Chiar daca partidele nu se ridica la un nivel foarte inalt, are si parti bune aceasta expunere, mai ales ca este interesanta trecerea in Indiana regelui dupa 1. e4 c5 . Fiecare partida are destule bune si rele si mai ales ca nu putem sa aducem numai partide foarte bune in fata cititorilor, ci si din toate nivelele. Articolul a aparut pe un site recunoscut de teorie sahista. Ideea albului a tinut pana la urma si in 3 partide a castigat. Poate asta a fost si motivul pentru care pastrezi aceeasi asezare a pieselor, atat timp cat castigi. Oricum observatia ta este pertinenta cu ceea ce spui aici, cu mici adaugiri. Pacat ca planul albului nu a fost combatut mai energic, dar o sa incercam sa vedem si noi aparitii la un nivel mai mare de 2350-2400 la care s-a jucat. Stiu ca de obicei inovatiile celor mari vin din prelucrarea ideilor celor mici. Noi incercam pana la urma sa fim si cu cei mici si cu cei mari si vom continua sa prezentam si bune si rele. Adevarat este ca jocul negrului nu a fost cel mai inspirat, dar vom incerca pe viitor sa urmarim combaterea ideii negrului si reactia albului, precum si evolutia variantei.
iulie 23, 2009 - 7:20 pmInteleg motivele pentru care alegeti prezentarea unora dintre sistemele de joc. Cu putin noroc vom avea si partide de un nivel mai ridicat. Multumesc pentru raspuns.
iulie 23, 2009 - 8:20 pm