Matul zilei – partea a II-a

Astăzi continuăm seria diagramelor provenite din partidele jucate de către Paul Morphy.

Acoperit de laurii succesului, Morphy trece in 1858 oceanul, cu intentia de a cuceri gloria si pe batranul continent. El spera sa-l intalneasca pe jucatorul nr. 1 al Europei, britanicul Howard Staunton (scop in care ramane in Anglia timp de 3 luni), dar acesta recurge la subterfugii din cele mai stravezii spre a evita confruntarea (de exemplu, pretextand ca lucreaza la editia operelor complete shakespeariene, dar jucand in paralel la un turneu de sah!). In aceste conditii, el merge la Paris unde sustine doua meciuri cu Lowenthal si Harrwitz, ambele castigate net. La finalul lor recurge la gesturi senioriale, cumparandu-i, din premiul primit, mobila foarte-stramtoratului Lowenthal si intentionand, de asemenea, sa-i doneze intreg premiul lui Harrwitz. Cum regulamentul interzicea acest lucru, Morphy foloseste suma pentru a plati calatoria in Orasul Luminilor a germanului Adolf Anderssen, campion mondial neoficial din 1851 spre a-si disputa titlul neincoronat de cel mai bun sahist al lumii. In ciuda gripei rebele, contra careia trebuia sa i se ia in repetate randuri sange cu lipitori Morphy il invinge pe Anderssen, in meciul de la Paris, cu 8-3!
In continuare, Paul Morphy se va deda unei serii de exhibitii, precum cea de la Opera Italiana din Paris, unde-i face mat in 17 mutari pe ducele Karl si Contele Isouard (care jucau consultandu-se) si, mai ales, o serie de simultane la 8 mese, sustinute a l’aveugle (adica in orb, fara a privi tabla de joc). De aici provine butada celebra legata de superioritatea lui Morphy fata de Cezar: El a venit, n-a vazut, a invins !
Pe data de 28 aprilie 1859, Morphy se intoarce la New York, unde se bucura de o primire triumfala, fiind intampinat, in acordurile imnului national, de peste 2.000 de oameni. In sala de sah a Universitatii din oras si se inmaneaza o splendida garnitura de sah, marcata cu monograma sa, cu figuri din aur si argint. In alocutiunea lui, colonelul Mead atinge in treacat problema profesionismului in sah, ceea ce-l irita pe Morphy, dat fiind ca ranile acuzelor de mercantilism provenite din partea lui Staunton inca nu se inchisesera. Ceremonia degenereaza intr-un scandal, care, in cele din urma, se repercuteaza serios asupra psihicului labil al jucatorului american. El paraseste activitatea sahista de performanta pe fundalul neprielnic al Razboiului Civil din S.U.A. (viziunea sa pacifista nu era agreata de cei din Sudul natal) si pleaca in Cuba, apoi in Franta.
Dupa instaurarea pacii, Morphy revine in tara natala, dar nu si la pasiunea mistuitoare a vietii sale, care a fost sahul. Mai mult chiar, il va privi cu reticenta, asa incat in 1882, la o ancheta facuta pentru stabilirea celor mai importanti fii ai orasului Louisiana, el isi reneaga total activitatea dusa pe cele 64 patrate. Doi ani mai tarziu inceteaza din viata , la numai 47 de ani, in urma unei congestii cerebrale suferite in cada de baie.
In urma sa raman o serie intreaga de enigme personale, demne de interesul psihanalistilor (de pilda, s-a comentat indelung pe marginea castitatii lui Morphy), dar esentiala este mostenirea sa sahista, iar aceasta este de o valoare incontestabila. Chiar legendarul Bobby Fischer l-a recunoscut ca pe un mare precursor, ba chiar, poate, si l-a asumat ca pe un model de taina!

Diagrama 1 – albul mută şi dă mat în 3 mutări

Diagrama 2 – albul mută şi dă mat în 3 mutări

Diagrama 3 – albul mută şi dă mat în 4 mutări

Diagrama 4 – albul mută şi dă mat în 6 mutări

Diagrama 5 – albul mută şi dă mat în 6 mutări