Mihail Marin comenteaza despre turneul de la Reggio Emilia

Dupa cum ne-a promis in comentariile de pe blog, marele maestru Mihail Marin 2554 ne-a trimis comentata partida cu germanul Jan Gustaffson. Aceasta este o realizare foarte frumoasa a romanului la turneul dintre ani de la Reggio Emilia, care se pare ca ia redat din nou pofta de a juca, asa cum il stim noi in perioada sa de varf. L-am mai vazut asa de motivat pe Bob prin anii 1999-2000 ( cand scria la frumoasa revista de Sah – Chesspress), cand a castigat cateva turnee la rand, printre care si “memorialul Victor Ciocaltea“. Ii multumim pentru efortul facut de prietenul si colaboratorul blogului nostru, mai ales ca are mult de lucru la cartile sale despre sah si multe alte proiecte frumoase legate de sah in care el este implicat. Si asteptam cu nerabdare si restul de material selectat si comentat cu amprenta lui specifica, care ia adus si colaborarea in calitate de  comentator pe www.chessbase.com la multe dintre turneele puternice ale lumii. Asteptam cu nerabdare si o carte tradusa si in limba romana scrisa de unul dintre cei mai cunoscuti scriitori de carti cu subiect sahist la nivel mondial. Il asteptam de fiecare data cu sufletul la gura, pentru a vedea ce sta in spatele unor partide despre care nu stim mai nimic in afara cifrajului partidei. Le multumim pe aceasta cale celor care  ne ajuta la promovarea sahului in Romania, sa vedem partidele altfel decat se vad ele pe ecranul computerului, litere si cifre care uneori nu ne spun prea multe lucruri. Ca si in dosare X , adevarul este dincolo de aceste simple mutari, iar OAMENI reprezentativi din sahul romanesc si mondial ca: Mihail Marin, Vlad Jianu, Gergely Szabo si pe viitor Costica Lupulescu ne ajuta cu placere sa ne ajute  sa vedem si fata nevazuta a acestor partide prin retina jucatorului profesionist.

( Atentie! La terminarea articolului puteti vizualiza partida cu comentariile acestea, sau descarca fisierul.)

Mihail Marin face al doilea an la rand revelionul la Reggio Emilia

(1) Marin,Mi (2556) – Gustafsson,J (2634) [A07]

51st It Reggio Emilia ITA (8), 03.01.2009

[Marin]

Se poate spune cã tânãrul mare maestru din Germania a salvat cea de-a 51-a editie, psot-jubiliarã, a turneului de la Reggio Emilia. Cu numai o sãptãmânã înainte de start, marele maestru Gadir Guseinov din Azerbaidjan a anuntat cã trebuie sã anuleze participarea sa la turneu din cauza unei invitatii la o manifestare festivã la care urma sã fie prezent… presedintele tãrii sale. Surprinsi de aceastã loviturã sub centurã, organizatorii au lansat o serie de invitatii, rãmase, într-o primã fazã, fãrã succes. În preajma Anului Nou, marii maestrii disponibili nu sunt usor de gãsit… În ultimul moment, au sosit vesti bune din Germania: Jan Gustafson, detinãtor al unui coeficient Elo care permitea mentinerea mediei turneului în limitele categoriei a XIV-a, s-a declarat încântat sã participe la traditionalul turneu. Istoria sahului este plinã de cazuri în care un jucãtor invitat pe ultima sutã de metri la un turneu de prestigiu devine învingãtor autoritar. Explicatia tine probabil de domeniul psihologicului, dar în cazul de fatã a devenit clar destul de curând cã acest fenomen avea prea putine sanse de a se produce. Într-adevãr, dupã o victorie în prima rundã în fata mai putin experimentatului jucãtor italian Ronchetti, Gustafson s-a asternut pe o serie interminabilã de remize destul de sãrace în continut. Desi organizatorii italieni erau destul de preocupati de gradul general de combativitate al turneului, ei nu puteau uita cã îi datoreazã o oarecare dozã de recunostintã germanului cu nume si aspect de suedez (trebuie mentionat cã, în ciuda acestor aparente, familia sa este stabilitã în Germania de nu mai putin de 3 generatii). De aceea, în locul unor reprosuri fãtise, ei s-au limitat la usoare aluzii ironice. În timpul unei cine comune din perioada de mijloc a turneului, am surprins un rãspuns dat de Jan pe tonul bãrbatului care are constiinta împãcatã cã a fãcut tot ce îi stãtea în putintã: “De vinã este tragerea la sorti. Dati-mi niste albe câstigabile si atunci voi face mai multe puncte. Asa, sunt legat de mâini si de picioare: Almasi, Ni Hua, Dreev…”. Nu m-am putut abtine sã îl întreb, asa, într-o doarã: “Dar cea ai fi fãcut dacã ai fi avut negrele la toti acesti ilustri domni?” Dintr-o datã, mi s-a pãrut cã rãspunsul lui Jan a migrat spre zona infantilului: “Cu negrele nu am în general probleme sã tin remiza!” As fi avut câte ceva de obiectat, dar am amânat discutia pentru penultima zi, în care urma sã ne întâlnim în fata tablei de joc… 1.Nf3 (!?)Se poate ca aceasta sã fi fost cea mai inspiratã mutarea a mea de pe parcursul întregului turneu. Anterior, jucasem numai 1.c4. Din analiza partidelor se poate deduce usor cã pentru Reggio pregãtisem în mod special niste sisteme destul de pretentioase, în care albul lasã pionul c4 neapãrat, încercând sã preia initiativa în stil de gambit. Acesta a fost cursul partidelor cu Landa si Dreev, pline de peripetii si încheiate prima cu înfrângere, iar a doua cu victorie într-un final destul de instructiv. Simtind cã am consumat deja douã cartuse importante, am hotãrât sã imprim partidei cu Gustafson un caracter ceva mai ponderat, evitând un contact timpuriu al pionilor în centru. În ciuda aparentei nevinovãtii a variantei, aveam deja în colectie douã scalpuri de jucãtori mai bine cotati decât mine… 1…d5 2.g3 Bg4 3.Bg2 Nd7 4.c4 Acesta este un moment bun pentru a ataca centrul inamic. 4…e6 [Negrul trebuie sã se abtinã de la cedarea centrului cu 4…dxc4?! deoarece albul poate recâstiga pionul fãrã efort dupã 5.Na3 c6 6.Nxc4 pãstrând avantaj considerabil în centru. Din vremurile în care jucam aproape exclusiv 1.¤f3, îmi place sã revãd uneori urmãtoarea partidã: 6…Ngf6?! (Din nou neatent. 6…e6 ar fi fost ceva mai bine.) 7.b4! Profitând din plin de inexactitatea anterioarã a negrului. 7…e6 8.Qb3 Bxf3  9.Bxf3 Be7 10.Bb2 0-0 11.a3 Nd5 12.0-0 Rc8 13.Rac1 a6 14.e4 N5f6 15.d4±

Albul are avantaj urias de spatiu în centru. În ciuda unei rezistente îndârjite pe parcursul a mai bine de 50 de mutãri, negrul nu a putut evita înfrângerea în partida Marin-Korneev, Sitges 1996.] 5.cxd5 exd5 6.Nc3 c6 7.d3 Ngf6 8.0-0

O tabyia importantã a Deschiderii (sau, dacã doriti, “Închiderii”) Reti. Negrul are usor avantaj de spatiu si o dezvoltare comodã, dar pozitia albului rãmâne preferabilã datoritã posibilitãtii de a construi planuri pe termen lung pe ambele flancuri. 8…Bc5 9.Qb3!? O mutare interesantã, usor speculativã, jucatã în mod repetat de Goran Dizdar. [Cu mai bine de zece ani în urmã, am preferat 9.h3 Bh5 (De fapt, 9…Bxf3 10.Bxf3 0-0 este mult mai bine.

La Elista, Alexey Sirov se arãtase interesat de partida mea cu Krasenkov. De aceea nu m-am mirat când peste mai putin de un an am vãzut urmãtoarea partidã: 11.e4 dxe4 12.dxe4 Ne5 13.Be2 Re8 14.Kg2 Ng6 15.Qc2 Qe7 16.f3 Rad8 Negrul si-a încheiat cu succes dezvoltarea, în vreme ce pionii centrali ai albului nu pot fi pusi în miscare prea usor, Shirov-Short, Sarajevo 1999.) 10.a3 a5 11.e4 dxe4 12.dxe4 0-0 13.Bf4 Re8 14.Qc2 h6?! Acest plan ambitios din punct de vedere strategic este prematur din cauza dezvoltãrii insuficiente a negrului. 15.Rad1 g5?!

16.e5! cu initiativã puternicã pentru alb, Marin-Krasenkow, Elista ol 1998. Aceasta avea sã rãmânã singura mea victorie la cea de-a 34-a olimpiada…] 9…Bb6 [Negrul se hotãreste sã renunte la perechea de nebuni. 9…Nb6 ar fi indepãrtat calul de câmpul e5, permitând planul bazat pe 10.e4²] 10.Na4 0-0 11.Nxb6 axb6 12.Qc2² Albul elibereazã calea pionului b. 12…h6 13.b4! Qe7 14.Rb1 Rfe8 15.Re1 Bf5?! [Ar fi fost de preferat 15…b5 , chiar dacã avansarea pionului b ar fi dus la slãbirea câmpurilor negre.] 16.a4 Bh7 17.Bd2 Ra7

18.a5!

Bãnuiala mea este cã Gustafson a subestimat aceastã mutare, care constituie un element de bazã în planul general al albului. Uneori slãbiciunea pionilor dubli constã în faptul cã ei nu se pot apãra reciproc sau “înlocui” în caz de schimb. Avansarea pionului a îl scapã pe negru de pionii dubli, dar deschide coloana b si slãbeste o serie de câmpuri din lagãrul advers. 18…bxa5 [Nici 18…b5 nu ar fi fost o solutie satisfãcãtoare. Albul s-ar fi consolidat pe câmpuri negre, urmând sâ câstige spatiu în centru cu e4. În caz de simplificãri, slãbiciunea pionilor negri de pe flancul damei ar putea deveni un permanent motiv de îngrijorare.] 19.bxa5 c5 20.Rb5 Qd6 [La 20…c4 as fi rãspuns cu 21.Qb2!] 21.Qb3 [Din punct de vedere estetic, prefer mutarea 21.Qb2 . Decizia mea a fost dictatã de niste considerente tactice mentionate în comentariul urmãtor.] 21…Qc7 [Intentionam sã rãspund la 21…Qa6 cu 22.Bc3 (Amenintând ¥xf6) 22…d4 23.Nxd4! cxd4 24.Bxd4± Cu dama la b2, tura din e1 ar fi fost neapãratã, permitând mutarea intermediarã …¥xd3! Privind retrospectiv, cred cã am început sã caut lovitura decisivã putin prea devreme. Ironia face ca mai târziu, când acest gen de lovituri erau servite pe tavã, sã nu le observ…] 22.Bc3 [Gustafson se temea în primul rând de 22.Bh3± , dupã care negrul ar fi rãmas paralizat.] 22…Bf5!? 23.Rc1 Rc8 [23…Rxe2? 24.Bxf6 Nxf6 25.Nd4+-] 24.Qb2 Revenind în sfârsit la regruparea idealã. 24…Ne8 Trebuie sã recunosc cã, începând cu acest moment, Gustafson s-a apãrat cu deosebitã îndârjire si inventivitate. 25.Ne5 Nd6 26.Rb6! Nf6

Negrul a reusit sã se regrupeze si, în mod neasteptat, continuã… sã respire! 27.Nf3! [27.Bb4 Nc4! 28.Nxc4!? cxb4 29.Rxf6 gxf6 30.Bxd5²] 27…Nde8 28.Rb1 [În timpul partidei, mi s-a pãrut cã aceastã continuare este mai puternicã decât 28.Bb4 Qe7 29.Rxc5 Rxc5 30.d4± Nu eram prea sigur de consecintele mutãrii 30…Rc2 când dupã 31.Qxc2 Qxb4 32.Qxf5 Qxa5 negrul poate rezista. Ce nu am observat este cã dupã 31.¥xe7!± dama albã rãmâne apãratã…] 28…Nd7! 29.Rc1 O decizie practicã corectã. Albul propune o revenire la pozitia anterioarã, pentru a reverifica consecintele mutãrii ¥b4. [29.Rxb7? este imposibil din cauza 29…Rxb7 30.Qxb7 Rb8!] 29…Be6 Se pare cã Jan nu era prea încântat de varianta mentionatã anterior… 30.Ne5! Ndf6 31.Bb4 c4 32.Qd4+- În mod normal, partida ar fi trebuit sã se încheie curând. În crizã reciprocã de timp, am lãsat ca o parte din avantaz sã îmi scape printre degete… 32…Qb8 33.Rc3?! [Cel mai simplu ar fi fost 33.dxc4! dxc4 34.Nc6+-; Secondantul meu la acest turneu, tânãrul maestru international italian Daniele Vocaturo, a propus mutarea mai spectaculoasã 33.Ng6!+- ] 33…Ra6 34.h3 [34.dxc4 Rxb6 35.axb6 dxc4 36.Be7±] 34…Rxb6 35.axb6 cxd3 36.Nxd3 Rxc3 37.Bxc3 Qc8 38.Kh2 Nd6 39.Ba1 Nc4 40.Qf4 Am efectuat aceastã mutare cu mai putin de un minut rãmas pe ceas si m-am ridicat de la masã. Am revenit la timp pentru a observa cã steguletul electronic al adversarului meu “cãdea” în timp ce el efectua mutarea 40…Qd8 [40…Qd8 41.Qc7 Qxc7 42.bxc7 Ne8 43.Bxd5 Nxc7 44.Bxb7±

Dupã partidã, Jan s-a plâns cã a depãsit timpul de gândire exact în momentul în care obtinuse cea mai bunã pozitie din ultimele 25 de mutãri. În principiu, îi dau dreptate, dar nu cred cã din punct de vedere practic acesta poate fi numit “ghinion”. Perechea de nebuni si pionul în plus îi asigurã albului sanse bune de succes. La Reggio, am câstigat finaluri care promiteau, cel putin în aparentã, mai putin decât pozitia din diagramã.] 1-0

Aici puteti revedea partida cu comentarii

De aici puteti descarca partida in format pgn

De aici puteti descarca partida in format  Chessbase