Soluția studiului lui Plaskett

Cum spuneam, revin cu soluția “oficială” și cele mai interesante comentarii pe marginea acestui frumos studiu. De asemeni, pentru cei care vor sa vadă și originalul pun link-ul către acesta:

http://www.chessbase.com/puzzle/puzz16a.htm.

In  “Studiul nostru cu nr  16” v-am spus povestea turneului GM de la Bruxelles din 1987, unde MM englez Jim Plaskett ne-a arătat o problemă remarcabilă, pe care nimeni nu a putut s-o rezolve, cu excepția lui Mikhail Tal, care s-a uitat la ea vreo zece minute, și apoi s-a dus la o plimbare prin parc de unde s-a întors cu soluția.

Să ne uitam întâi la problemă. Pentru a face mai grea găsirea poziției în bazele de date cu studii am pus poziția în oglindă . Iată poziția așa cum ne-a fost arătată de Plaskett. La momentul respectiv nimeni nu știa nimic despre autor (care nu era Jim Plaskett).

1
Albul joaca si câștiga

Am menționat câteva lucruri evidente despre această poziție. Albul nu poate promova pionul din cauza “furculiței” de la f7. Mutarea regelui permite negrului să apere câmpul de transformare e8 și să-și folosească forțele superioare ca să tranșeze partida în favoarea sa.

Așa că albul trebuie să ia masuri drastice: 1.Cf6+ Rg7! 1…Rh8 2.d8D+  e mat în trei mutări; și 1…Rg6 2.Nh5+ Rf5 3.d8D  câștigă,  deoarece câmpul pe care se putea realiza “furculița”, f7 e apărat de nebun. 2.Ch5+ Rg6. 2…Rf7 ar bloca câmpul f7 si ar permite 3.d8D. 3.Nc2+! Forțarea negrului să captureze calul este o mutare foarte greu de găsit de către calculatoare. 3…Rxh5 4.d8D!! (permițând “furculița”) Cf7+ 5.Re6 Cxd8+ 6.Rf5.

22

Aha, a fost întinsă o plasă de mat! Albul amenință 7.Nd1+ e2 8.Nxe2 mat. 6…e2 7.Ne4. Amenințând 8.Nf3#. Negrul are doar o apărare logică– promovarea pionului în cal! 7…e1C 8.Nd5!! c2 9.Nc4 (amenințând 10.Nc2 cu mat în doua mutări) 9…c1C 10.Nb5 (amenințând 11.Be8 cu mat în două mutări) 10…Cc7 11.Na4.

31

Priviți la poziție. Negrul are patru cai (și un nebun), dar nu poate opri nebunul alb să dea mat în trei mutări, de ex.: 11…Ce2 12.Nd1 Cf3 13.Nxe2 și 14.Nxf3 mat.

O frumoasă, fascinantă problemă, admirată de mulți cititori (vedeți reacțiile de mai jos). Am descoperit însă o problemă serioasă în acest studiu. De fapt a fost chiar același Jim Plaskett care ne-a atras atenția asupra faptului că între timp analiștii au descoperit că negrul poate remiza jucând 4…Rg4 (în loc să încerce să câștige dama cu 4…Cf7+). Analiza pe calculator a confirmat: asta părea să distrugă studiul prin faptul că albul nu mai putea câștiga.

Așa că  am început să căutăm acest studiu, folosind monumentalul Endgame Study Database 2000 al lui Harold van den Heijden,  care conține peste 58,000 de studii. Acolo am găsit trei versiuni ale acestei probleme. Se pare că autorul a găsit eroarea din versiunea de mai sus, și a încercat să o corecteze. In unul din cazuri autorul a mutat calul alb de la g4 la g8, ceea ce nu rezolva problema. In celălalt caz a mutat calul negru de la g5 la e5. Aceasta nu permite 4…Rg4, deoarece după asta urmează mat în 9 mutări (cum Fritz anunță pe loc: 5.Dh4+ Rf3 6.Rxe5 e2 7.Df4+ Rg2 8.Ne4+ Rg1 9.De3+ Rf1 10.Df3+ Re1 11.Nd3 Rd1 12.Dxe2+ Rc1 13.Dc2#. Aceasta e versiunea pe care o dăm în soluția repetată mai jos.

Cine a compus-o?

Sa găsim o versiune aparent corectă a acestei splendide probleme a fost minunat, dar asta ne-a produs o a doua dificultate majoră. In baza de date autorul problemei e creditat ca G. van Breukelen, iar ca loc de publicare e dată revista olandeză Schakend Nederland. Cea mai surprinzătoare a fost data: 1990. Numai că aveam dovezi clare ca Jim Plaskett ne arătase poziția în 1987! In fapt un număr de cititori ne-au spus că văzuseră poziția înainte de 1990. De exemplu MM Lubomir Kavalek ne-a scris: “M-am distrat rezolvând problema cu Boris Spassky într-o pauză de week-end a Bundesligii la începutul anilor ‘80. Nu-mi amintesc exact momentul, și nici cine ne-a arătat-o.”

Situația a fost complicată suplimentar de istorisirile trimise nouă de un număr de cititori despre cum lui Tal i-a fost prezentată problema de către un șofer de taxi sau de camion pe care acesta nu l-a mai putut găsi ulterior. Aceste istorisiri contraziceau amintirile noastre despre cum Tal a văzut poziția în Bruxelles în aprilie 1987, nu a putut să o rezolve și cum s-a întors apoi în centrul de presă cu soluția.

Ce poți face într-o asemenea situație? Evident cea mai bună strategie este să-l contactezi pe regele studiilor de final Harold van den Heijden însuși, și bineînțeles că a funcționat. Harold ne-a răspuns imediat dându-ne următoarea informație:” Dragă Frederic, cel puțin o dată pe an sunt întrebat despre tractoristul georgian și de problema lui. Există niste rapoarte elaborate în revista mea de finaluri de sah EBUR, pe care o atasez (din păcate ele sunt în olandeză). Concluzia mea este că Gijs van Breukelen a compus studiul în anii ‘70 și l-a arătat câtorva prieteni. Mai târziu, în 1990, van Breukelen a decis să publice studiul în revista Schakend Nederland.”

Harold a atașat de asemenea un articol aparținând unui alt expert de vârf in finaluri, John Roycroft, care a apărut în revista EG vol.122.

In el Roycroft conchide:

“Compozitorul acestui studiu deosebit este olandezul Gijs van Breukelen, care l-a dat ca exemplu al muncii sale la întâlnirea ARVES ținută în 1992 în Delft. Poziția, cu numele autorului, a fost publicată în 1990 în Schakend Nederland ca fiind originală. Compozitorul a spus la întâlnirea ARVES că a compus-o pe la mijlocul anilor ‘70 și a arătat-o câtorva prieteni, dar nu a trimis-o niciunei publicații, și nici nu a înscris-o în vreun turneu. Intrând cumva în circuitul jucătorilor ea a circulat rapid, dobândind culoare jurnalistică prin asocierea ori cu un (total fictiv) tractorist ucrainean, ori cu un foarte specific (si la fel de fals) meci intre maeștri de vârf. Regretatul MM Tal a fost unul dintre propagatorii activi, dar când a fost întrebat a spus că nu-și amintește cine i-a arătat problema pentru prima oară.”

Să fie oare posibil ca explicația privind dilema în ceea ce-l privește pe Mikhail Tal să fie că marele om a văzut poziția pentru prima oară în camera de presă de la Bruxelles?


Comentarii primite de la cititori

Jean-Marie Robiolle, Lablachère, Franța
Problema propusă de Dl. Plaskett este poziția în oglindă a studiului care se găsește în cartea lui Anatoly Kuznetsov “Brillant Chess Studies”, p. 309. Autorul nu-mi era cunoscut, studiul este cu adevărat fantastic!!! A fost publicat in Schacken Nederland în 1990 de către G. van Breukelen. Dar ce este cu adevărat enigmatic este că acest studiu al Dlui. Plaskett este poziția în oglindă a studiului lui G. van Breukelen exceptând poziționarea calului alb la b4 în loc de b8 (în studiul lui van Breukelen el este pe g8 și nu pe g4). Dar asta nu schimbă lucrurile pentru că prima mutare este Cc6+ pentru poziția lui Plaskett si Cf6+  la van Breukelen. As fi foarte fericit dacă mi-ați putea da o explicație pentru diferențele “simetrice” ale celor două poziții. Poate este un artificiu al dumneavoastră pentru a complica lucrurile?

James Plaskett, Spania

Exista o mitologie obscură despre proveniența acestei probleme. Cred ca Graham Hillyard a fost prima persoană care mi l-a arătat, in 1986, sau mai devreme. Pe când mi-l arăta a subliniat că există o remiză ascunsă pentru negru, numai că necesită ceva imaginație ca să o găsești. Studiul apare în ultima carte a lui Gufeld, “In căutarea Mona Lisei”. El spune că a apărut cam prin anii ‘90. Existau istorisiri că Tal primise o scrisoare anonimă înainte de 1986, sau că fusese compusă de un șofer de camion. Gufeld spune că deoarece nimeni nu se declarase ca fiind autor al lui, propunerea lui era ca sosise de undeva din spațiu. Sunt sigur că am citit undeva cum că cineva al cărui nume se termina în -shvili îl realizase. El spune că în timpul Olimpiadei din 1992 jucătorul malaiezian MokTze Meng a primit un telefon anonim care spunea că era un cadou pentru Gufeld – si că vocea a dictat după acea poziția. Gufeld a spus că la Olimpiada din 1992 atât Karpov cat și  Kasparov au fost uimiți de acest studiu. Dar trebuie să spun ca exista o remiză pentru negru, pe care Hillyard mi-a arătat-o atunci când mi-a prezentat poziția pentru prima oară.

Noel Grima, Malta
Acest studiu nu poate fi numit pur si simplu greu, el este la limita imposibilului. Nici unul din programele mele compatibile cu Fritz nu a reușit să-l rezolve, arătând scoruri intre -2 si -6. Instinctul meu îmi spune 1.e8C, care înlătură “furculița”. Mă îndoiesc că ar putea fi soluția corectă, pentru că negrul poate transforma cu ușurință.

Asmus Andres, Seattle, USA
Sah cu calul la c6 si a5, după care nebun la f2 sacrificând calul. Transform pionul în damă, negrul se folosește de ‘furculiță” ca s-o ia,  în timp ce eu merg cu regele spre stânga pentru a crea o celulă de mat. După aceea urmează câteva tentative de mat cu nebunul, in timp ce negrul va trebui să-și transforme pionii în cai pentru a rămâne în viață. In final albul e totuși în stare să găsească o crăpătura prin care să realizeze împunsătura mortală.

Am văzut pentru prima oară aceasta problemă intr-un parc din Washington numit Dupont Circle. Un tip o arăta celorlalți jucători. El a spus că a văzut niste maeștri de valoare arătând-o altor maeștri într-un turneu in Philadelphia. Numai unul singur a rezolvat-o. Avea un ELO de 2400 si i-a luat trei ore. Problema însăși era un pic diferită (regele negrului era pe coloana h iar restul poziției era în oglindă).

Alain Villeneuve, Franța


Dacă nu greșesc, studiul corect are calul  în d5 în loc de b5. Așa cum este acum, poziția care urmează după 4…Rb4 mi se pare neclară.

Dubravko Mazur, Burlington, Canada
Am setat Fritz 7 pe “Deep Position Analysis”  și am cerut să calculeze 25 mutări înainte. După ce a generat și calculat în jur de  97 miliarde de  poziții și după 21 de mutări Fritz a dat în final o evaluare pozitivă:

(–1.50) Depth: 21/51 01:55:15 6733975kN
1.Cc6+ Rb7 2.Ca5+ Rb6 3.Nf2+ Rxa5 4.e8D Rb4 5.Rf6 Nh3 6.De1+ Rxb3 7.Dd1+ Rc4 8.Da4+

(+2.03) Depth: 21/55 26:41:56 97706622kN
1.Cc6+ Rb7 2.Ca5+ Rb6 3.Nf2+ Rxa5 4.e8D Rb4 5.Rf6 Nh3 6.De1+ Rxb3 7.Dd1+ Rc4 8.Da4+

Addendum

La scurt timp după publicarea acestei pagini am primit un mesaj de la  Roberto Balzan, realizator de soft și consultant  pe cont propriu în tehnologia informației care locuiește la Roma. Roberto, care are 41 de ani, a învățat sah la vârsta de 16 ani, devenind maestru național in 1994 și având la ora actuala un rating FIDE de 2175. Iată ce a scris el:

Săptămâna trecută am citit cu foarte mult interes articolul dvs. despre problema lui Plaskett. Am fost foarte surprins că Fritz nu a putut să rezolve poziția după o ora de analiză. Dar când am citit frumosul articol din aceasta dimineață m-am gândit imediat: desigur că  Fritz n-a putut sa rezolve problema:era greșită! Pentru a corecta studiul (după cum a sugerat autorul) trebuie să mutăm calul în poziția de start de la g5 la e5.

Înainte de a citi despre această versiune modificată a problemei, am început sa mă gândesc singur cum să modific poziția inițială pentru a evita variația care remizează 4…Rg4!!, pentru a forța negrul să joace 4…Cg5-f7+. M-am gândit că negrul remizează după  4…Rg4 pentru că la următoarea mutare regele negru ar putea captura pionul din g3: albul nemaiavând nici un pion, nu mai exista nici plasa de mat in jurul regelui negru si remiza este inevitabilă.

Această analiză mi-a sugerat o idee simplă: să apărăm pionul din g3 adăugând in poziția inițială un pion la h2. Ce se întâmplă în cazul ăsta cu problema? Strică acest pion frumusețea soluției prin modificarea sau adăugarea unor căi mai simple de a câștiga? Iar răspunsul este nu! Soluția e aceeași, iar acum mutarea 4…Cg5-f7+  e cu adevărat forțată, pentru că după 4…Rg4 albul are 5.Df6! Rh3 6. Dxh6+ Rg2 7. Dxg5 cu un câștig ușor.

2 Comentarii

  • george

    frumos studiu si bine documentat.felicitari traducatorului si-l mai asteptam si cu alte asemenea provocari 🙂

    decembrie 20, 2008 - 6:48 pm Raspunde
  • nicu valahu

    Am asteptat cu nerabdare aceasta continuare. Am vazut 1.Cc6+, dupa cum cred ca au vazut multi dintre noi, dupa care zero. Virgil a venit cu solutia 2.Ca5+ .Foarte buna mutarea, dar tot nu vedeam rezolvarea.Si de aici, a inceput frumusetea acestui studiu fascinant. Nici acum nu pot sa inteleg cum dintr-o figura ce parea a incurca mai mult studiul, devine actorul principal in rezolvarea cazului.In fine, sunt trist pentru ca nu am vazut mai departe, dar sunt si foarte fericit pentru ca exista asemenea studii.
    Credeti ca mai are importanta cine l-a compus pentru prima oara? Eu zic ca, doar existenta studiului este tot ceea ce si-a dorit autorul, si sa-i multumim.
    Multumesc Creatorului!
    Ea exista. E cel mai frumos

    decembrie 20, 2008 - 7:49 pm Raspunde

Lasă un răspuns la george Anulează răspunsul

Adresa dvs de email nu va fi publicata.